Au mai rămas mai puțin de două săptămâni până la alegerile prezidențiale din Moldova. Candidații sunt bine cunoscuți. Dar cine sunt alegătorii? NM a decis să „deseneze” un portret al unui alegător tipic din Moldova (spoiler – acesta nu diferă prea mult de cel global).
Alegătorul tipic
Portretul sociologic al alegătorului tipic la alegeri reprezintă o imagine colectivă a participantului tipic la vot, bazată pe analiza caracteristicilor socio-demografice, economice și culturale ale alegătorilor. Sociologii folosesc astfel de date pentru a înțelege cine participă cel mai des la alegeri, ce factori influențează alegerea acestora, dar și pentru a prezice rezultatele alegerilor.
Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind prezența la alegerile prezidențiale din 2020, alegătorul tipic la alegerile prezidențiale din Moldova arată astfel:
1. Este femeie
Conform datelor CEC, la alegeri participă mai multe femei decât bărbați. Și nu este vorba doar despre alegerile prezidențiale; această tendință se menține la toate scrutinele naționale începând cel puțin cu alegerile parlamentare din 2014.
La ultimele alegeri prezidențiale, din 2020, 53,42% dintre alegători au fost femei, iar 46,58% – bărbați. Merită să menționăm faptul că, în structura populației Moldovei, numărul femeilor este mai mare. Ele au o speranță de viață mai mare și o rată a mortalității mai mică decât bărbații. Astfel, pe listele electorale din primul tur al alegerilor din 2020 figurau 1.475.249 de femei și 1.320.602 bărbați. Acest lucru nu înseamnă că femeile votează mai activ doar pentru că sunt mai multe: din totalul alegătorilor femei, 49,41% au participat la vot, în timp ce din totalul alegătorilor bărbați au votat 48,13%.
În ciuda unei activități mai mari, femeile se simt mai puțin implicate în procesul electoral. Acest lucru este confirmat de datele unei analize realizate de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, după alegerile parlamentare anticipate din 2021. Bărbații se simt mai implicați în procesul electoral, indiferent de categoria de vârstă. Cea mai puțin implicată categorie este cea a tinerilor alegători sub 25 de ani, care sunt și cea mai pasivă categorie de alegători.
2. Are între 56 și 70 de ani
Această categorie de vârstă este cea mai activă la alegeri. La alegerile prezidențiale din 2020, 30,1% dintre alegători erau din această categorie de vârstă. Dintre toți alegătorii de pe acest segment de vârstă, 64,9% au votat. Sunt activi și alegătorii „71+”. Dintre toți alegătorii „71+” incluși pe liste, 57,6% au participat la vot, dar, în general, aceștia au reprezentat doar 9,2% din totalul celor care au votat.
Al doilea cel mai mare grup de alegători (după cei de 56-70 de ani) este cel de pe segmentul de vârstă 26-40 de ani (27,2% din alegătorii prezenți la vot). Cu toate acestea, conform proporțiilor, această categorie este cea mai nereprezentativă. Dintre alegătorii din această categorie incluși pe liste, au votat doar 40,1%, chiar mai puțin decât în cazul alegătorilor de 18-25 de ani, unde 40,8% dintre cei înscriși au votat. Totuși, categoria de 18-25 de ani rămâne cea mai puțin activă: tinerii din această categorie au reprezentat doar 8,8% din totalul alegătorilor prezenți la urne.
De ce tinerii nu votează la alegeri este o întrebare care apare la fiecare scrutin.
Sociologul Vasile Cantarji a explicat acest lucru prin faptul că tinerii nu simt nicio obligație față de stat: „Ei nu simt responsabilitatea”. Potrivit sociologului și expertului WatchDog, Tatiana Cojocari, în Moldova nivelul educației politice este foarte scăzut, iar în familii nu se obișnuiește să se poarte discuții politice, drept urmare tinerii sunt mai puțin interesați de politică. Totuși, așa cum a subliniat expertul, după ce tinerii încep activitatea profesională, interesul lor pentru politică crește.
Numeric vorbind, într-adevăr tot mai puțini tineri votează. La alegerile parlamentare din 2019 au votat 123.388 de alegători cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, la alegerile prezidențiale din 2020 — 120.751, iar la alegerile parlamentare anticipate din 2021 — 118.729. Totuși, ponderea celor care au votat în această categorie de vârstă crește în fiecare an: în 2019 au votat 37,8% dintre cei incluși pe liste, în 2020 — 40,8%, iar în 2021 — 41,4%.
Deși femeile sunt mai active decât bărbații la alegeri, în rândul alegătorilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, bărbații sunt mai activi — 52,13% din numărul total al alegătorilor de sex masculin din această categorie de vârstă au votat, comparativ cu 47,48% dintre femei. De asemenea, în listele electorale, numărul bărbaților din această categorie de vârstă este mai mare decât cel al femeilor (16.592 față de 15.583). Totuși, din totalul femeilor incluse pe liste, au votat 51,33%, iar din totalul bărbaților — 52,48%.
Potrivit Tatianei Cojocari, acest lucru poate fi explicat prin faptul că bărbații încep activitatea profesională mai devreme și, în plus, există un stereotip conform căruia politica este „o treabă de bărbați”: „Bărbații de 18 ani pot simți că își manifestă masculinitatea votând la alegeri.”
Tinerii (18-25 de ani) votează cel mai activ în Chișinău și în raioanele din centrul țării. Cei mai pasivi tineri – în Găgăuzia și Bălți. Este de remarcat faptul că Chișinăul și raioanele centrale votează tradițional pentru forțele pro-europene, în timp ce în Găgăuzia și Bălți se votează pentru forțele pro-ruse. Cojocari presupune că tineri din capitală și din centrul țării sunt mai activi la alegeri din cauză că liderii politici lucrează mai intens cu tinerii din aceste zone.
Mai multe despre motivele care îi determină pe tineri să nu meargă la alegeri — NM a scris aici.
3. Este din nordul țării
Cei mai activi alegători locuiesc în raioanele din nordul țării. Printre campioni se numără raioanele Dondușeni, Ocnița, Rîșcani și Fălești.
4. Locuiește în oraș
Alegătorii din mediul urban votează mai activ decât cei din mediul rural: 56,4% comparativ cu 42,4% din totalul acestor alegători. Totuși, alegătorii din mediul rural sunt mai numeroși — 1.620.153 față de 1.175.698.
Tendința globală
Creșterea numărului de femei care votează și activitatea scăzută a tinerilor la alegeri reprezintă o tendință globală. Astfel, conform datelor Pew Research, la ultimele alegeri prezidențiale din SUA, în 2020, au votat 68% dintre femeile-alegătoare și 65% dintre bărbații-alegători. În Finlanda, din 1984, numărul femeilor care votează este în mod constant mai mare. În România, însă, această tendință nu se aplică: la alegerile parlamentare din 2020, au votat 33% dintre bărbați și 25% dintre femei.
Tinerii alegători sunt tradițional mai puțin activi decât alte grupuri de vârstă. De exemplu, în SUA, la ultimele alegeri prezidențiale, au votat puțin peste 50% dintre tineri, în timp ce peste 70% dintre alegătorii pensionari au participat la vot. O situație similară este în Franța, unde la ultimele alegeri prezidențiale au votat puțin peste 40% dintre tineri.
Prezență scăzută la vot
În Moldova, prezența la vot rareori depășește 60%. În primul deceniu de independență, peste 65%, și uneori chiar mai mult de 70%, dintre alegătorii incluși pe liste participau la alegeri.
În același timp, dacă ne uităm la țările occidentale, în multe dintre ele prezența la alegeri este mai mare. De exemplu, la alegerile parlamentare din Germania din ultimele cicluri electorale, prezența la vot a fost de peste 70%. La alegerile prezidențiale din Franța din ultimele cicluri electorale, de asemenea, mai mult de 70% dintre alegători au votat, iar la ultimele alegeri prezidențiale din SUA, prezența la vot a fost de peste 66,9%.
Experții consideră că prezența scăzută la vot în Moldova nu este legată atât de nivelul de interes al locuitorilor față de alegeri, ci mai degrabă de problemele demografice. Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), numărul alegătorilor din Moldova crește, în ciuda scăderii generale a populației.
Aceasta se explică prin mai mulți factori. În primul rând, prin includerea în listele electorale a diasporei, care nu este luată în considerare în statistici la calcularea populației. De asemenea, informațiile privind decesul membrilor din diasporă nu ajung întotdeauna la timp la autoritățile de înregistrare, astfel că persoanele decedate rămân în listele electorale. Un alt factor este includerea în listele electorale a alegătorilor de pe malul stâng al Nistrului, care, la rândul lor, nu sunt contabilizați în statisticile demografice. În cele din urmă, experții susțin că, din cauza inexactităților din listele electorale, prezența la vot nu este suficient de reprezentativă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
