Facebook/Ambasada României în Republica Moldova

Alegeri prezidențiale România 2025: câți români din Republica Moldova au votat până acum

Până în seara zilei de 4 mai, către ora 19, peste 83.000 de români din Republica Moldova au votat la alegerile prezidențiale din România. Menționăm că cele 64 de secții de votare vor rămâne deschise până la ora 21:00.

Actualizare: În total, în Republica Moldova, 90.851 de persoane și-au exercitat dreptul de vot.

George Simion, candidatul și liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a obținut cele mai multe voturi la alegerile prezidențiale din România – 40,96%. Este urmat de Nicușor Dan, candidat independent și primarul general al Bucureștiului, cu 20,99% din voturi. Astfel, cei doi pretendenți la Cotroceni intră în al doilea tur de scrutin. Detalii AICI.

Știrea inițială:

În total, în secțiile de votare din străinătate au votat 883.605 de persoane. Pe teritoriul României, 8.319.296 de persoane, adică 46,25%, și-au exercitat dreptul la vot.

În Republica Moldova, până acum, au ieșit la vot 83.500 de persoane. Precizăm că la alegerile prezidențiale din 2024, care au fost anulate ulterior, în a treia zi de vot, către ora 18, au votat peste 73.700 de cetățeni români din Republica Moldova.

Amintim că votarea în străinătate la alegerile prezidențiale din România se desfășoară începând cu 2 mai, iar 4 mai este ultima zi de vot în diaspora. Pe teritoriul României, scrutinul se desfășoară într-o singură zi – pe 4 mai.

În cursa electorală pentru Președinția României sunt înscriși 11 concurenți:

  • George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
  • Crin Antonescu (Alianța electoră „România Înainte”);
  • Elena Lasconi (formal este candidata USR, însă formațiunea i-a retras sprijinul);
  • Cristian Terheș (Partidul Național Conservator);
  • Lavinia Șandu (Partidul Umanist Social Liber);
  • Victor Ponta (candidat independent);
  • Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
  • Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
  • Daniel Funeriu (candidat independent);
  • John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
  • Nicușor Dan (candidat independent).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: