Facebook/Ambasada României în Republica Moldova

Alegeri prezidențiale România 2025: câți români din Republica Moldova au votat până acum

Până în seara zilei de 4 mai, către ora 19, peste 83.000 de români din Republica Moldova au votat la alegerile prezidențiale din România. Menționăm că cele 64 de secții de votare vor rămâne deschise până la ora 21:00.

Actualizare: În total, în Republica Moldova, 90.851 de persoane și-au exercitat dreptul de vot.

George Simion, candidatul și liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a obținut cele mai multe voturi la alegerile prezidențiale din România – 40,96%. Este urmat de Nicușor Dan, candidat independent și primarul general al Bucureștiului, cu 20,99% din voturi. Astfel, cei doi pretendenți la Cotroceni intră în al doilea tur de scrutin. Detalii AICI.

Știrea inițială:

În total, în secțiile de votare din străinătate au votat 883.605 de persoane. Pe teritoriul României, 8.319.296 de persoane, adică 46,25%, și-au exercitat dreptul la vot.

În Republica Moldova, până acum, au ieșit la vot 83.500 de persoane. Precizăm că la alegerile prezidențiale din 2024, care au fost anulate ulterior, în a treia zi de vot, către ora 18, au votat peste 73.700 de cetățeni români din Republica Moldova.

Amintim că votarea în străinătate la alegerile prezidențiale din România se desfășoară începând cu 2 mai, iar 4 mai este ultima zi de vot în diaspora. Pe teritoriul României, scrutinul se desfășoară într-o singură zi – pe 4 mai.

În cursa electorală pentru Președinția României sunt înscriși 11 concurenți:

  • George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
  • Crin Antonescu (Alianța electoră „România Înainte”);
  • Elena Lasconi (formal este candidata USR, însă formațiunea i-a retras sprijinul);
  • Cristian Terheș (Partidul Național Conservator);
  • Lavinia Șandu (Partidul Umanist Social Liber);
  • Victor Ponta (candidat independent);
  • Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
  • Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
  • Daniel Funeriu (candidat independent);
  • John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
  • Nicușor Dan (candidat independent).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Un gest necolegial”: Reacții, după ce PSRM a cerut ca Parlamentul să examineze pozițiile de negociere cu UE înainte de aprobare

Socialista Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, cere ca proiectele pozițiilor de negociere să ajungă din timp la comisie, pentru ca deputații să poată audia miniștrii responsabili și să evalueze impactul asupra cetățenilor și întreprinderilor înainte ca documentele să fie aprobate. Atât președintele comisiei, Adrian Băluțel, cât și Biroul pentru Integrare Europeană au respins criticile. Potrivit acestora, Parlamentul a fost consultat, iar proiectele pozițiilor de negociere pentru trei clustere – au fost avizate în septembrie 2025.

Deputata PSRM Olga Cebotari consideră că miniștrii responsabili ar trebui să fie audiați în comisie înainte de aprobarea finală a pozițiilor de negociere, astfel încât deputații să poată examina costurile și consecințele angajamentelor asumate.

Parlamentara a anunțat, în cadrul unui briefing susținut pe 20 noiembrie, că i-a adresat o solicitare în acest sens vicepremierului pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

„Interesele naționale ale țării noastre trebuie puse pe primul loc și respectate”, a conchis deputata.

Biroul pentru integrare europeană, condus de vicepremiera Cristina Gherasimov, a reacționat public la declarațiile vicepreședintei comisiei parlamentare de profil. Instituția precizează că elaborarea pozițiilor pentru toate cele șase clustere a inclus consultări cu instituțiile responsabile, societatea civilă, mediul de afaceri și cel academic, precum și implicarea comisiilor parlamentare de profil.

Biroul amintește că, pe 23 septembrie 2025, Comisia parlamentară de profil a aprobat avize consultative pentru proiectele pozițiilor de negociere pentru trei clustere – „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”. BIE precizează, totodată, că, cu o zi înainte, a organizat consultări publice privind angajamentele propuse în aceste trei domenii.

„Biroul pentru Integrare Europeană rămâne deschis dialogului cu toate comisiile parlamentare și va continua să asigure informarea și implicarea Parlamentului în etapele următoare ale procesului de negocieri. (…)Până în acest moment, Cancelaria de Stat nu a primit nicio interpelare din partea Parlamentului”, transmite Biroul.

Cu o reacție la solicitarea Olgăi Cebotari a venit și președintele comisiei, deputatul PAS Adrian Băluțel. Parlamentarul a calificat demersul public al colegei sale din opoziție drept „tendențios” și a spus că informațiile puteau fi prezentate în cadrul unei discuții în comisie.

„La Comisia pentru integrare europeană avem o regulă: deși venim din partide diferite și vedem diferit integrarea europeană, lăsăm diferențele deoparte. (…) În comisie păstrăm o atmosferă colegială și am dat curs fiecărei solicitări de audieri sau prezentări. Să organizați o conferință de presă pentru o simplă cerere de informații, sugerând că negocierile sunt netransparente, este un gest necolegial. Poate fi chiar o lansare de falsuri menite să submineze încrederea în integrarea europeană. De la socialiști nu mă miră, dar dumneavoastră, doamnă Cebotari, ați spus de atâtea ori că nu sunteți ca ei”, a scris Băluțel pe rețele.

Băluțel a dat asigurări ca Comisia va respecta „în continuare legea, va oferi avizele și validările necesare procesului de aderare și o va face transparent, cu posibilitatea ca toți doritorii – colegi, experți și cetățeni să participe”.

***

Amintim că Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Ambele au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, atât Moldova, cât și Ucraina, au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Celelalte două clustere sunt „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”.

Pe 20 noiembrie, reprezentanții permanenți ai celor 27 de state membre ale UE au decis, în unanimitate, deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina. Decizia vizează clusterele 4 și 5 și a fost posibilă după ce Ungaria și-a retras veto-ul.

Reamintim, conform raportului Comisiei Europene din 4 noiembrie, Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. Evaluarea arată că țara noastră ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028.

Recent, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova ar putea ajunge în 2027 la nivelul Muntenegrului în negocierile de aderare, dacă va menține ritmul actual al reformelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: