Ambasada României în Republica Moldova

Alegeri prezidențiale România – ultima zi de vot în diaspora. Prezența la urne în Republica Moldova

Patru mai este a treia şi ultima zi de vot în diaspora, în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale din România. În Republica Moldova sunt deschise 64 de secții de votare, care vor activa până la ora 21:00.

Actualizare: În total, în Republica Moldova, 90.851 de persoane și-au exercitat dreptul de vot.

George Simion, candidatul și liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a obținut cele mai multe voturi la alegerile prezidențiale din România – 40,96%. Este urmat de Nicușor Dan, candidat independent și primarul general al Bucureștiului, cu 20,99% din voturi. Astfel, cei doi pretendenți la Cotroceni intră în al doilea tur de scrutin. Detalii AICI.

Actualizare 18.21: Până la această oră au votat peste 82 de mii de români din Republica Moldova.

Actualizare 17.00: Până la această oră, peste 76 600 de români din Republica Moldova au votat.

Actualizare 14.55: Până la această oră, în Republica Moldova și-au exercitat dreptul la vot peste 68 de mii de persoane.

Știrea inițială:

În total, 47 814 de cetățeni români din Republica Moldova au votat până la această oră.

Menționăm că votarea în străinătate la alegerile prezidenţiale din România se desfăşoară începând cu 2 mai. Patru mai este a treia şi ultima zi de vot în diaspora. Pe teritoriul României, scrutinul are loc într-o singură zi – pe 4 mai.

Până la această oră, în România s-au prezentat la urne 2.736.686 de alegători, reprezentând 15,21% din totalul votanților. În secțiile de votare din străinătate au votat 461.262 de persoane.

Pentru a putea vota este necesar să aveți unul din următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare).

În cursa electorală pentru Președinția României sunt înscriși 11 concurenți:

  • George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
  • Crin Antonescu (Alianța electoră „România Înainte”);
  • Elena Lasconi (formal este candidata USR, însă formațiunea i-a retras sprijinul);
  • Cristian Terheș (Partidul Național Conservator);
  • Lavinia Șandu (Partidul Umanist Social Liber);
  • Victor Ponta (candidat independent);
  • Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
  • Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
  • Daniel Funeriu (candidat independent);
  • John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
  • Nicușor Dan (candidat independent).

Cele 64 de secții de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova:

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: