În primul tur al alegerilor prezidențiale din România a câștigat candidatul de extremă dreapta, Călin Georgescu — admirator al mareșalului Ion Antonescu și al lui Vladimir Putin. NM vă povestește cine este Călin Georgescu, dacă are șanse să câștige în turul doi și ce lecții ar trebui să învețe Republica Moldova din campania electorală din România.
Cine este Călin Georgescu?
În noaptea de duminică spre luni, 25 noiembrie, în timp ce se numărau voturile pentru alegerile prezidențiale din România, principala întrebare căutată pe Google în România era: „Cine este Călin Georgescu?”. De asemenea, cele mai populare căutări în versiunea online a Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX) au fost: „legionar”, „suveranitate”, „antisemitism” și „mason”.
Deja primele rezultate preliminare ale alegerilor au șocat toată lumea. Până acum puțin cunoscut în politica românească, Călin Georgescu, un politician de extremă dreapta, candidat independent fără susținerea vreunui partid, conducea surprinzător în fața politicienilor de top ai partidelor din România, contrar tuturor sondajelor de opinie.
Potrivit propriilor declarații, Georgescu nu a cheltuit niciun leu pentru campania sa electorală. În rapoartele financiare, pe care le-a prezentat cu entuziasm în transmisiunile sale video, figurează suma „zero”. Totuși, în ultimele două săptămâni înainte de alegeri, acesta a desfășurat o campanie activă și agresivă pe TikTok.
Retorica sa este dominată de un discurs religios-mistic și mesianic: se prezintă ca un predicator creștin, îndeamnă la unitate „în jurul lui Hristos”, critică întregul spectru politic din România și promite să „facă istorie, nu politică”. Georgescu afirmă că și-a depus candidatura pentru funcția de președinte „în numele întregului popor român”, spre deosebire de ceilalți politicieni care, potrivit lui, „reprezintă doar partidele lor”.
Cu o astfel de retorică, Călin Georgescu a obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale 22,94% dintre voturi, devansând cu aproape 4% candidatul de pe locul doi.
După alegeri, Georgescu a publicat un mesaj video de 17 minute adresat poporului român, clasei politice și contracandidatului său. În stilul său caracteristic, el a avertizat că „țara se află pe marginea prăpastiei” și că urmează „un an extrem de dificil, cu un cutremur real, în primul rând economic”.
„Domnilor și doamnelor politicieni, dumneavoastră sunteți cei care ați mișcat aceste plăci tectonice în detrimentul intereselor țării noastre. De aceea, v-am îndemnat mereu să vă împăcați între voi și să faceți pace cu poporul român”, a declarat el, adresându-se întregii clase politice din România.
Georgescu consideră că poporul este nemulțumit de tot ce au făcut politicienii în cei 35 de ani de postcomunism, ceea ce, în opinia sa, a condus țara către „dezastru”. Acum însă, spune el, poporul român „a renăscut și a redescoperit dorința de demnitate, pierdută de-a lungul anilor”. „Dragii mei, avem cu toții o mare și nobilă misiune: să facem istorie, nu politică.”
Naționalismul
Călin Georgescu este cunoscut pentru viziunile sale naționaliste. În timpul campaniei electorale, el reducea orice discuție la „nevoile poporului român” și la „onoarea și mândria poporului român”.
Călin Georgescu și-a atras notorietatea scandaloasă, printre altele, prin glorificarea mareșalului Ion Antonescu și a lui Corneliu Zelea Codreanu. Ion Antonescu a fost dictatorul României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, susținător activ al politicilor lui Adolf Hitler. Corneliu Zelea Codreanu a fost liderul mișcării fasciste Garda de Fier în perioada interbelică, cunoscut pentru antisemitismul său și viziunile naționaliste extreme. Georgescu îi consideră pe Antonescu și Zelea Codreanu drept eroi naționali ai României, susținând că istoria acestei perioade este interpretată greșit.
Călin Georgescu
În discursul său de după alegeri, Georgescu a negat toate acuzațiile de extremism și antisemitism: „Sunt pe deplin devotat poporului român. Rămânem strâns legați de valorile europene, dar trebuie să redescoperim propriile noastre valori. Nu sunt extremist, nu sunt fascist, sunt un român care își iubește țara […] Singurul lucru care contează este poporul român. El este pe primul loc!”
Poziția anti-NATO
Călin Georgescu este bine cunoscut pentru criticile sale la adresa NATO. El susține că România ar trebui să fie „o țară mândră și independentă”. Georgescu a condamnat desfășurarea sistemelor de apărare antirachetă ale NATO în baza militară din comuna Deveselu, numind acest demers „o rușine diplomatică”, despre care a afirmat că „nu va salva România în cazul unui atac al Rusiei”.
Într-un interviu din 2022, Georgescu a adoptat un ton mai moderat, declarând că „este bine că România e membră NATO, dar apartenența noastră trebuie să servească strict intereselor României”.
Critica adusă Ucrainei
Înainte de alegeri, răspunzând la întrebările jurnaliștilor despre războiul din Ucraina, Georgescu a subliniat că el candidează pentru funcția de președinte al României și nu al Ucrainei. El l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că „viețile omenești sunt mai valoroase decât orice ambiții”.
De asemenea, Georgescu s-a pronunțat împotriva sprijinului economic și militar oferit Ucrainei.
Admirație pentru Vladimir Putin
Călin Georgescu este cunoscut nu doar pentru viziunile sale anti-occidentale, ci și pentru simpatia sa față de președintele rus Vladimir Putin. Georgescu a afirmat anterior, cu admirație, că Putin își iubește țara și este un diplomat priceput, capabil să exploateze „unghiurile strategice” în avantajul Rusiei. Totodată, el a susținut că România ar avea multe de învățat din această „înțelepciune rusească”.
În timpul campaniei electorale, Georgescu a refuzat să răspundă la întrebarea dacă îl susține pe Putin, spunând că nu vede rostul acestei întrebări. După primul tur al alegerilor, Georgescu a declarat că „nu există nici Est, nici Vest – există doar România și pacea pentru poporul nostru”.
Relația cu AUR și Șoșoacă
Călin Georgescu a avut legături cu partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Liderul partidului, George Simion, un unionist cunoscut, a candidat și el la alegerile prezidențiale, obținând locul patru în primul tur. Simion nu recunoaște independența Republicii Moldova, fiind declarat persona non grata în Republica Moldova și în Ucraina.
Hotnews.ro
În trecut, AUR l-a propus pe Georgescu ca potențial candidat pentru funcția de prim-ministru al României. Totuși, colaborarea s-a încheiat, în special din cauza declarațiilor lui Georgescu despre Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
În schimb, Georgescu a fost susținut în campania prezidențială de Diana Șoșoacă, o altă figură de extremă dreapta, lider al partidului S.O.S. România și deputată în Parlamentul European. Șoșoacă este cunoscută pentru discursul său radical și comportamentul excentric. Deși a vrut să candideze la alegerile prezidențiale, Curtea Constituțională a României nu i-a aprobat candidatura.
George Simion, acuzat și el în campanie de legături cu Moscova, a participat la alegeri. După rezultatele primului tur, Simion a declarat că este mulțumit de victoria forțelor care pledează pentru suveranitatea României. El a adăugat că în turul doi va vota pentru oricine, „mai puțin pentru Marcel Ciolacu” (premierul României, candidat PSD). La momentul declarației, Ciolacu părea să fie contracandidatul lui Georgescu în turul doi. Totuși, după numărarea tuturor voturilor, locul doi în primul tur a fost ocupat de Elena Lasconi.
Cine este Elena Lasconi?
În turul doi, Călin Georgescu se va confrunta cu Elena Lasconi, liderul partidului Uniunea Salvați România (USR), care a reușit să-l depășească pe Marcel Ciolacu cu doar 0,02% (19,17% contra 19,15%).
Elena Lasconi
USR se prezintă drept „a treia forță politică” din România, o alternativă la cele mai mari partide, PSD și PNL. Lasconi, fostă jurnalistă și primar al orașului Câmpulung, are viziuni progresiste și pro-euroatlantice.
Totuși, opiniile ei pe unele subiecte sunt conservatoare. De exemplu, într-un interviu, Lasconi a recunoscut că, la referendumul pentru „familia tradițională” care urmărea interzicerea legalizării căsătoriilor între persoane de același sex, a votat „pentru”. Această poziție a fost criticată de comunitatea LGBTQ+, de aripa liberală a susținătorilor USR și chiar de propria fiică, care s-a declarat parte a comunității LGBTQ+. Lasconi a spus că nu știa despre orientarea fiicei sale, iar acest lucru a fost o surpriză pentru ea.
Ulterior, Lasconi a declarat că USR este deschis pentru toți, „fie hetero, fie gay”. Ea continuă să fie împotriva legalizării căsătoriilor între persoane de același sex, dar consideră că parteneriatele civile ar trebui legalizate.
În campania actuală, Lasconi a purtat demonstrativ crucea ortodoxă și costume tradiționale românești, încercând să atragă electoratul mai conservator.
Eșecul partidelor mari din România
Alegerile prezidențiale au marcat o înfrângere pentru cele mai mari partide politice din România, PSD și PNL, care au format coaliția de guvernare în ultimii doi ani. Sondajele preelectorale îl dădeau favorit pe Marcel Ciolacu, candidatul PSD, care urma să intre în turul doi împreună cu candidatul PNL, Nicolae Ciucă.
Rezultatele finale au arătat că Ciolacu a obținut 19,15%, fiind depășit de Elena Lasconi. Nicolae Ciucă, candidatul PNL, a avut un scor modest, clasându-se pe locul cinci cu doar 8,7%.
Марчел Чолаку, Фото: Profimedia Images
După primul tur al alegerilor prezidențiale, și Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL) au demisionat din funcțiile de lideri ai partidelor lor. O premieră istorică este că, pentru prima dată după Revoluția din 1989, candidatul PSD nu a reușit să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Cum a fost posibil?
Votul de protest
Una dintre principalele cauze ale succesului neașteptat al lui Călin Georgescu este votul de protest, considerat o revoltă împotriva sistemului. Alegătorii au votat masiv împotriva elitelor și a clasei politice tradiționale.
Mihail Isac, un expert politic din România, a explicat că Georgescu a reușit să adune voturile de protest: „Coaliția PSD – PNL a luat decizii nepopulare în timpul pandemiei de coronavirus, ceea ce a afectat grav imaginea lor.”
Inițial, se aștepta ca aceste voturi să fie captate de George Simion, liderul AUR. Totuși, zvonurile despre posibilele lui înțelegeri cu PSD au dus la pierderea sprijinului pentru acesta. În plus, excluderea Dianei Șoșoacă din cursa electorală a redirecționat voturile susținătorilor ei către Georgescu.
TikTok
O altă explicație pentru ascensiunea lui Georgescu este utilizarea platformei TikTok pentru promovarea mesajelor sale. Acesta și-a concentrat eforturile de campanie pe rețelele sociale, în special pe TikTok, platformă pe care a fost extrem de activ.
Mihail Isac a subliniat că Georgescu a beneficiat și de sprijinul unor influenceri populari de pe TikTok.
Potrivit expertului WatchDog, Mihaela Sirițanu, Georgescu a folosit boți automatizați pentru manipularea opiniei publice:
„Acest lucru i-a sporit notorietatea, chiar dacă a fost ignorat de presa mainstream și nu a fost invitat la dezbaterile politice televizate.”
La momentul redactării acestui articol, contul de TikTok al lui Călin Georgescu avea peste 300 000 de urmăritori, iar videoclipurile sale acumulaseră milioane de vizualizări.
Alexei Tulbure, fost reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și analist politic, a remarcat că Georgescu a existat într-o „altă realitate”.
„El nu există pentru presa respectabilă sau pentru instituțiile de sondaje, dar este foarte prezent în universul TikTok. Există tehnologii care depășesc înțelegerea noastră actuală despre realitate. Este o realitate tehnologică pe care nu am luat-o în serios, dar care este foarte reală”, este de părere Tulbure.
„Electoratul invizibil”
Unul dintre cele mai mari șocuri ale campaniei prezidențiale din România a fost victoria unui candidat care, conform sondajelor, nici nu era măcar pe primele cinci poziții. Georgescu nu apărea inițial în sondaje, iar în ultimele două săptămâni înainte de alegeri, era creditat cu doar 5-6%.
Mihaela Sirițanu explică fenomenul prin mobilizarea unui electorat care, în mod obișnuit, nu participă la alegeri: „Acest segment de electorat nu a fost reflectat în sondajele preelectorale.”
Sociologii sugerează că o mare parte dintre votanții nehotărâți și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu în ultimul moment. Este posibil și că mulți dintre susținătorii lui Georgescu, considerat un candidat marginal, să nu-și fi declarat deschis preferințele în sondaje. Acest lucru explică discrepanțele majore între exit-polluri și rezultatele finale. Conform sondajelor de la ieșirea de la urne, Marcel Ciolacu ar fi trebuit să ocupe primul loc cu 25%, iar Georgescu să fie pe locul trei cu 16%. În realitate, rezultatele au fost cu totul altele.
Lecții pentru Republica Moldova
În cadrul alegerilor prezidențiale din România, aproximativ 86 000 de cetățeni români cu reședința în Republica Moldova și-au exprimat votul. Totuși, rezultatele votului în Moldova au fost considerabil diferite față de cele din România. Aproximativ 56% dintre votanți din Moldova au susținut-o pe Elena Lasconi, iar Călin Georgescu, care a dominat primul tur în România, a obținut doar 3,11%, clasându-se pe locul șase.
Experții spun că alegerile din România și succesul senzațional al lui Georgescu sunt o lecție pentru Moldova. După cum a menționat Alexei Tulbure, în primul rând lecția trebuie învățată de clasa politică. Când conduci o țară, trebuie să vorbești despre rezultate și să menții încrederea cetățenilor: „Dacă clasa politică tradițională eșuează, consecințele pot fi imprevizibile.”
Mihail Isac consideră că principala lecție a actualei campanii este că lupta pentru democrație trebuie dusă în fiecare zi, iar această luptă nu se termină niciodată. Isac a mai subliniat că politicienii ar trebui să înțeleagă mai bine nevoile oamenilor și să se concentreze mai mult asupra acestora.
Mihaela Sirițanu consideră că una dintre lecțiile acestei campanii este că mijloacele tradiționale de informare nu mai sunt la fel de eficiente ca înainte: „Este necesar să fie revizuite regulile desfășurării campaniilor electorale, ținând cont de spațiul digital. Este necesară reglementarea și monitorizarea campaniilor electorale pe rețelele sociale”.
Cine va câștiga în turul doi?
În ciuda succesului lui Călin Georgescu în primul tur, experții consideră că șansele sale de a câștiga al doilea tur sunt reduse. Mihail Isac afirmă că electoratul pro-european are capacitatea de a se mobiliza pentru a preveni victoria forțelor de extremă dreapta:
„Un precedent similar a avut loc în anul 2000, când la alegerile prezidențiale din România candidatul PSD, Ion Iliescu, a concurat cu Corneliu Vadim Tudor, reprezentant al extremei drepte.”
Isac mai subliniază că succesul unui candidat de extremă dreapta în primul tur este un semnal de alarmă pentru democrația din România și Republica Moldova. Totuși, el se înscrie în trendul european al creșterii popularității populiștilor și partidelor de extremă dreapta. Dacă însă Georgescu va reuși să câștige în turul al doilea, acest lucru ar putea avea consecințe negative asupra relațiilor dintre Chișinău și București.
Mihaela Sirițanu a menționat că unirea forțelor pro-europene în jurul candidatei Lasconi a început deja. „Chiar și în cazul unei victorii a lui Georgescu, el nu va putea concentra toată puterea în mâinile sale, multe depind de Parlament”, a adăugat experta.
Pe 1 decembrie, în România vor avea loc alegerile parlamentare. Potrivit lui Sirițanu, după primul tur al alegerilor prezidențiale, s-au format două mari grupuri politice care vor lupta pentru influență în legislativ: pro-europenii, conduși de USR și de alte partide pro-europene mai mici, și forțele de extremă dreapta, conduse de AUR și S.O.S. România.
Turul doi al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 8 decembrie. Partidul de guvernământ din Moldova, PAS, prin vocea liderului său Igor Grosu, a făcut deja un apel de a vota pentru Elena Lasconi, pentru a nu permite venirea la putere a lui Călin Georgescu — „un candidat de extremă dreapta, care a exprimat în trecut simpatii față de grupări neo-fasciste, dar și față de dictatorul rus Vladimir Putin”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
