Tudor Mardei | NewsMaker

Alertă de mediu pe bazinul râului Nistru? Premierul a convocat o ședință de Guvern pentru 15 martie

Premierul a convocat o ședință de Guvern pentru a examina propunerea de instituire a stării de alertă de mediu pe bazinul râului Nistru. Ședința va avea loc pe 15 martie, iar starea de alertă ar putea fi instituită pentru o perioadă de 15 zile. Anunțul a fost făcut de Alexandru Munteanu. Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, în paralel, ca măsură de precauție, autoritățile au decis aplicarea unor restricții privind utilizarea apei din Nistru pentru localitățile aflate pe segmentul râului dintre Rezina și Dubăsari.

„Am convocat azi, la ora 15:00, o ședință de Guvern pentru a examina propunerea de instituire a stării de alertă de mediu pe bazinul râului Nistru pentru o perioadă de 15 zile. Venim astăzi cu această decizie pentru a ne asigura că prevenim orice risc la adresa sănătății populației”, se arată într-un mesaj al premierului, postat pe Facebook.

Potrivit lui Munteanu, din cauza undei continue de poluare cu produse petroliere, a riscului de extindere a poluării, dar și a depășirii nivelului de contaminanți în zona de Nord a râului Nistru, este necesară mobilizarea rapidă a resurselor. „Instituțiile responsabile vor continua să monitorizeze situația, să intervină în zonele afectate, informeze populația și să ofere recomandările necesare”, a adăugat oficialul.

Centrul Național de Management al Crizelor a declarat că, pe 15 martie, a avut loc o ședință a celulei de coordonare. „Autoritățile responsabile au analizat evoluția situației și impactul poluării apei din râul Nistru. Având în vedere unda continuă de poluare cu produse petroliere, apărute în urma atacului Rusiei asupra Centralei hidroelectrice de la Novodnistrovsk, și necesitatea de a acționa suplimentar pentru a limita contaminarea râului, a fost propusă instituirea stării de alertă”, a adăugat Centrul.

Potrivit Centrului, monitorizarea permanentă a calității apei, prin prelevarea și analiza probelor în mai multe puncte de pe cursul râului, indică variații ale concentrațiilor detectate, precum și indicatori măriți în zona de Nord a râului Nistru: „Din acest motiv, sunt necesare măsuri suplimentare și urgente de limitare și eliminare a substanței petroliere, dar și excluderea riscului de contaminare a sistemelor de aprovizionare cu apă din râul Nistru”.

Conform Centrului, în paralel, ca măsură de precauție, autoritățile au decis aplicarea unor restricții privind utilizarea apei din Nistru pentru localitățile aflate pe segmentul râului dintre Rezina și Dubăsari.

„Menționăm că ieri, 14 martie, a fost sistată activitatea stației de captare a apei la Cosăuți, precum și în localitatea Naslavcea, raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei. Autoritățile publice locale din localitățile riverane vizate vor asigura, în următoarele 48 de ore, utilizarea surselor alternative de apă, fără captarea apei din râul Nistru. De asemenea, acestea vor informa locuitorii că este interzisă utilizarea apei din Nistru pentru consum casnic și pentru adăparea animalelor. Aceste măsuri au caracter strict preventiv și vor fi revizuite în funcție de rezultatele analizelor care sunt efectuate zilnic”, a declarat Centrul.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la partea ucraineană pentru a clarifica originea și impactul scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, autoritățile de la Kiev au declarat că poluarea Nistrului cu produse petroliere ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Președinta Parlamentului European, despre Unire ca posibil „plan B” pentru integrarea europeană: „Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul”

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Republica Moldova este cea care trebuie să-și decidă propriul viitor, comentând astfel discuțiile despre o eventuală unire cu România, prezentată de politicienii de la Chișinău, ca un posibil „plan B” în cazul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană s-ar bloca sau s-ar tergiversa. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat NewsMaker, în care Metsola a precizat că, în pofida tentativelor constante de a diviza și destabiliza societatea moldovenească, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii continuă să susțină parcursul european al țării.

„Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul. Luna trecută, am avut plăcerea să o primesc pe președinta Maia Sandu la Parlamentul European, la Strasbourg, unde a primit Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova și angajamentului lor neclintit față de parcursul european al țării. În pofida încercărilor constante de a diviza și destabiliza societatea, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii moldoveni continuă să aleagă un viitor european. Vedem și simțim această determinare, iar mesajul meu pentru toți acești cetățeni este: suntem chiar aici, alături de voi”, a declarat Metsola.

Președinta Parlamentului European a subliniat că progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană sunt vizibile, menționând apropierea tot mai mare a țării de piața unică europeană.

„Progresele sunt vizibile, iar Republica Moldova se apropie tot mai mult de piața noastră unică. Astăzi, faceți deja parte din Zona Unică de Plăți în Euro și din zona «Roam Like at Home», iar noi vom continua să integrăm economia voastră. Iar acum, odată cu începerea formală a negocierilor pe primele capitole, a fost atins un nou prag important. Vom continua să facem progrese, astfel încât cetățenii moldoveni să simtă cu adevărat, în viața lor de zi cu zi, ce diferență va aduce aderarea la UE”, a adăugat Metsola.

Aceasta a precizat că Parlamentul European solicită ca fondurile necesare pentru sprijinirea țărilor candidate să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.

„Pentru a ne asigura că putem sprijini suficient toate țările candidate în acest proces, Parlamentul solicită ca fondurile necesare să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii. Pentru că știm că, investind astăzi în viitorul vostru european, investim într-o Uniune mai puternică pentru toți mâine”, a conchis președinta Parlamentului European.

***

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt — circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: