Instagram/Klaus Iohannis

Aliații NATO, declarație comună de la Bratislava: Vom continua să consolidăm sprijinul pentru Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina

Statele care fac parte din formatul București 9 (B9), toate membre ale Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație, privind susținerea pentru alăturarea Ucrainei la Alianță. În document este menționată și Republica Moldova. Mai exact, se specifică faptul că NATO își va spori sprijinul pentru Republica Moldova, pentru ai consolida integritatea și rezistența în fața oricăror influențe maligne.

La finalul summit-ului B9, care a avut loc pe 6 iunie, la Bratislava, țările care se regăsesc în acest format au adoptat o declarație comună prin care își exprimă susținerea pentru aderarea Ucrainei la NATO, o dată ce „condițiile o vor permite”.

„Ucraina este parte integrantă a zonei euroatlantice şi securitatea sa este interconectată cu cea a Aliaţilor. Susţinem cu fermitate aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei şi reiterăm deciziile de la Bucureşti 2008, conform cărora Ucraina va deveni membră a NATO”, se arată în documentul semnat de şefii de stat şi de guvern din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă şi Ungaria.

În acest sens, semnatarii afirmă că „speră” ca la Summitul NATO de Vilnius relaţiile politice cu Ucraina să fie ridicate la un nou nivel şi să fie lansată „o nouă direcţie politică care să ducă la aderarea Ucrainei la NATO, odată ce condiţiile o vor permite”.

„Vom continua sprijinul nostru pentru Ucraina pe această cale, şi ca mijloc de a preveni repetarea agresiunii Rusiei. Încurajăm Ucraina să-şi continue reformele, în conformitate cu toate principiile Cartei privind un parteneriat distinct între Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Ucraina. Recunoaştem că reformele sunt esenţiale pentru a promova progresul Ucrainei pe calea aderării la UE şi NATO. Vom continua eforturile noastre de a evalua şi adapta abordarea NATO faţă de Rusia”, se arată în textul documentului.

În Declaraţie, statele-membre B9 declară că recunosc pe deplin importanţa strategică a regiunilor Mării Baltice, Mării Negre şi Balcanilor de Vest pentru Alianţă.

„Vom continua să consolidăm sprijinul NATO pentru Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, pentru a le consolida integritatea şi rezistenţa împotriva oricărei influenţe maligne. În acest sens, felicităm Republica Moldova pentru eforturile depuse de a menţine stabilitatea şi de a avansa reformele pe calea europeană”, șe menționează în document.

Precizăm că, în cadrul Summit-ului B9, președintele României Klaus Iohannis a declarat că aliații NATO trebuie să își întărească sprijinul pentru partenerii vulnerabili ai Alianței Nord-Atlantice, mai ales pentru Republica Moldova. Liderul de la București a spus că țările NATO trebuie să ajute Moldova să își consolideze capacitățile de apărare și reziliență.

De menționat că la reuniunea B9 a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

***

În context, precizăm că B9 este o organizație înființată pe 4 noiembrie 2015 în București, România, la inițiativa lui Klaus Iohannis și Andrzej Duda în cadrul unei întâlniri bilaterale. Membrii organizației sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Aceasta a luat naștere ca reacție față de atitudinea agresivă a Rusiei, în special după anexarea peninsulei Crimeea și desfășurarea operațiunilor militare din Donbas în 2014.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: