Profimedia

Aliații Ucrainei au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate. Rezultatele summit-ului de la Paris

Liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina, reuniți pentru un summit de pace la Paris, pe 6 ianuarie, au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru statul ucrainean, după încheierea invaziei Rusiei. Textul documentului a fost publicat pe site-ul Președinției Franței.

Documentul, care este intitulat „Declarația de la Paris”, expune „componentele garanțiilor de securitate”. Acestea includ următoarele:

  • crearea unui sistem de monitorizare a unui armistițiu sub conducerea SUA, la care vor participa și state membre ale „Coaliției de Voință”;
  • continuarea sprijinului și dotării cu armament pentru armata Ucrainei;
  • desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încheierea războiului, care va fi condusă de europeni și susținută de SUA;
  • asumarea obligațiilor juridice privind sprijinirea Ucrainei în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei;
  • angajament privind aprofundarea colaborării în domeniul apărării cu Ucraina pe termen lung.

Oficialii occidentali au mai semnat și un alt document, cu caracater secret, care prevede garanțiile de securitate și cum vor fi acestea asigurate de membrii „Coaliției de Voință”.

De asemenea, în cadrul reuniunii, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, au semnat o declarație privind intenția de a desfășura „forțe multinaționale” pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Documentul prevede că aceste trupe vor acționa ca forțe care oferă garanții de securitate și capacitatea Ucrainei de a reveni la pace și stabilitate.

Aceasta este o parte esențială a angajamentului nostru ferm de a sprijini Ucraina pe termen lung. Creează cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea acționa pe teritoriul Ucrainei, asigurând securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și consolidând forțele armate ale Ucrainei pe viitor”, a spus Keir Starmer, potrivit BBC News.

Prim-ministrul englez a mai spus că, odată cu intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului, Marea Britanie și Franța vor crea „centre militare” pe întreg teritoriul Ucrainei și vor construi „facilități protejate pentru depozitarea armelor și tehnicii militare”.

AFP

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a calificat acordul cu Franța și Marea Britanie drept „foarte concret”. Potrivit lui, partea ucraineană dispune deja de suficiente informații și știe ce state vor participa la acord și ce contribuție va avea fiecare dintre ele.

La rândul său, emisarul președintelui american, Steve Witkoff, care a reprezentat SUA la întâlnire împreună cu consilierul lui Trump, Jared Kushner, a declarat că s-a reușit „obținerea unor progrese semnificative” pe mai multe direcții, inclusiv în privința proiectului garanțiilor de securitate și planului de reconstrucție a Ucrainei.

Suntem de acord cu Coaliția că garanțiile de securitate solide și angajamentele credibile pentru asigurarea bunăstării economice sunt esențiale pentru o pace durabilă în Ucraina și vom continua să lucrăm împreună în această direcție”, a scris Witkoff pe contul său de pe platforma X.

Delegațiile Ucrainei și SUA au purtat negocieri și după încheierea summit-ului „Coaliției de Voință”, iar discuțiile urmează să continuie inclusiv pe 7 ianuarie.

***

„Coaliția de Voință” este un format internațional care reunește state care sprijină Ucraina în contextul invaziei ruse. La summit-ul Coaliției de la Paris au participat 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alții.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Asigurarea Transnistriei cu gaze după 30 iunie, incertă. Chiveri: modelul de aprovizionare actual nu este unul sustenabil

Modelul actual de aprovizionare cu gaze a regiunii transnistrene nu este unul „sustenabil” și mai devreme sau mai târziu va trebui înlocuit cu unul „transparent”. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, în ediția din 27 aprilie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Oficialul a reamintit că în prezent asigurarea cu gaze a regiunii are loc prin intermediul unei companii ungare, iar odată cu schimbarea puterii de la Budapesta, acest lucru pune situația sub semnul întrebării.

„Trebuie să înțelegem că situația geopolitică s-a schimbat foarte mult în ultima perioadă, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și rezultatele alegerilor din Ungaria. De ce spun Ungaria? Fiindcă compania care asigură cu gaze regiunea este o companie din Ungaria. Care va fi în poziția sau vor continua să utilizeze același model — da sau nu — este la moment greu de spus. Dar modelul care este astăzi evident nu este unul sustenabil și mai devreme sau mai târziu va trebui să revenim la un model transparent care, evident, ar putea să aducă la creșterea prețurilor la energie”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a adăugat că tocmai această perspectivă a creșterii prețurilor a stat la baza discuțiilor privind Fondul de convergență, care ar putea fi folosit ca instrument de susținere a păturilor vulnerabile din regiune la momentul scumpirii energiei.

„Revenind la Fondul de convergență, am gândit acest subiect, am discutat acest subiect, ar putea să fie și un element de susținere pentru păturile vulnerabile la momentul creșterii prețurilor în regiune”, a mai spus oficialul.

Precizăm că aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene este asigurată de Moldovagaz până pe 30 iunie 2026, în baza unei decizii a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, iar după această dată mecanismul actual de livrare rămâne incert. Autoritățile de la Chișinău analizează mai multe scenarii, a anunțat anterior vicepremierul Chiveri.

***

Reamintim, regiunea transnistreană se află de trei luni în stare de urgență economică. Măsura fiind instituită pentru prima dată, în acest an, pe 18 decembrie. Chișinăul a avertizat în repetate rânduri anterior că regimul de la Tiraspol riscă să prelungească aceste stări de urgență dacă nu acceptă ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană, în condițiile stabilite de comun cu Bruxellesul. Autoritățile constituționale susțin că actuala schemă de livrare a gazelor către stânga Nistrului nu este sustenabilă.

Mai multe despre criza energetică din regiunea transnistreană și cum s-a ajuns aici, citiți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: