Profimedia

Aliații Ucrainei au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate. Rezultatele summit-ului de la Paris

Liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina, reuniți pentru un summit de pace la Paris, pe 6 ianuarie, au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru statul ucrainean, după încheierea invaziei Rusiei. Textul documentului a fost publicat pe site-ul Președinției Franței.

Documentul, care este intitulat „Declarația de la Paris”, expune „componentele garanțiilor de securitate”. Acestea includ următoarele:

  • crearea unui sistem de monitorizare a unui armistițiu sub conducerea SUA, la care vor participa și state membre ale „Coaliției de Voință”;
  • continuarea sprijinului și dotării cu armament pentru armata Ucrainei;
  • desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încheierea războiului, care va fi condusă de europeni și susținută de SUA;
  • asumarea obligațiilor juridice privind sprijinirea Ucrainei în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei;
  • angajament privind aprofundarea colaborării în domeniul apărării cu Ucraina pe termen lung.

Oficialii occidentali au mai semnat și un alt document, cu caracater secret, care prevede garanțiile de securitate și cum vor fi acestea asigurate de membrii „Coaliției de Voință”.

De asemenea, în cadrul reuniunii, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, au semnat o declarație privind intenția de a desfășura „forțe multinaționale” pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Documentul prevede că aceste trupe vor acționa ca forțe care oferă garanții de securitate și capacitatea Ucrainei de a reveni la pace și stabilitate.

Aceasta este o parte esențială a angajamentului nostru ferm de a sprijini Ucraina pe termen lung. Creează cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea acționa pe teritoriul Ucrainei, asigurând securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și consolidând forțele armate ale Ucrainei pe viitor”, a spus Keir Starmer, potrivit BBC News.

Prim-ministrul englez a mai spus că, odată cu intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului, Marea Britanie și Franța vor crea „centre militare” pe întreg teritoriul Ucrainei și vor construi „facilități protejate pentru depozitarea armelor și tehnicii militare”.

AFP

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a calificat acordul cu Franța și Marea Britanie drept „foarte concret”. Potrivit lui, partea ucraineană dispune deja de suficiente informații și știe ce state vor participa la acord și ce contribuție va avea fiecare dintre ele.

La rândul său, emisarul președintelui american, Steve Witkoff, care a reprezentat SUA la întâlnire împreună cu consilierul lui Trump, Jared Kushner, a declarat că s-a reușit „obținerea unor progrese semnificative” pe mai multe direcții, inclusiv în privința proiectului garanțiilor de securitate și planului de reconstrucție a Ucrainei.

Suntem de acord cu Coaliția că garanțiile de securitate solide și angajamentele credibile pentru asigurarea bunăstării economice sunt esențiale pentru o pace durabilă în Ucraina și vom continua să lucrăm împreună în această direcție”, a scris Witkoff pe contul său de pe platforma X.

Delegațiile Ucrainei și SUA au purtat negocieri și după încheierea summit-ului „Coaliției de Voință”, iar discuțiile urmează să continuie inclusiv pe 7 ianuarie.

***

„Coaliția de Voință” este un format internațional care reunește state care sprijină Ucraina în contextul invaziei ruse. La summit-ul Coaliției de la Paris au participat 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alții.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

NM Espresso: Ce soartă va avea Prima Casă, de ce jumătate dintre studenți vor rămâne fără bursă și pe ce cheltuie Usatîi milioane

Energetică: regim de urgență, reparația liniei Isaccea—Vulcănești

Săptămâna viitoare, Guvernul va propune Parlamentului anularea stării de urgență în energetică, a anunțat premierul Alexandru Munteanu, menționând că introducerea acesteia «nu a fost o decizie politică» și nu va fi menținută fără necesitate. Anterior, opoziția a cerut anularea stării de urgență.

Ministrul Energiei Dorin Junghietu a declarat, între timp, că reparația liniei electrice Isaccea—Vulcănești, a cărei avariere a dus la instituirea stării de urgență, ar putea costa între 500 mii și 2 milioane de lei. Totuși, aceasta este «o estimare foarte aproximativă, nu avem date exacte», a precizat ministrul.


Mediul: Nistru, Răut

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că regimul de alertă sporită instituit din cauza poluării Nistrului a expirat. Totuși, specialiștii continuă să monitorizeze calitatea apei, deoarece resturile de produse petroliere încă «ies la suprafață».

Ministrul a mai declarat că specialiștii au eliminat sursa poluării de pe râul Răut, în zona rezervației «Orheiul Vechi». Autoritățile vor verifica și dacă poluarea este legată de vechea stație de epurare din Orhei.


Socialiștii: Moscova, protest

Liderul PSRM, Igor Dodon, aflat la Moscova, a acordat un interviu postului «Rossia 24», în care a cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipateîn Moldova și aducerea la putere a «forțelor patriotice». Partidul PAS a calificat această vizită drept «act de trădare».

Între timp, socialiștii au organizat un protest în fața Guvernului, acuzând autoritățile de inacțiune în soluționarea crizei combustibilului. Protestatarii au declarat că scumpirea carburanților va afecta sectorul agricol și ar putea duce la o «criză alimentară». Ei au cerut reducerea TVA și a accizelor la motorină.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a numit reducerea accizelor «o politică greșită», deoarece «ar însemna să luăm bani de la pensionari […] și să-i dăm proprietarilor de automobile».


Vizite: Sandu — la Riga, Buzu — la Strasbourg

Moldova a devenit pentru Rusia «un laborator» de subminare a democrației, iar această experiență va fi aplicată în curând și în restul Europei, a declarat Maia Sandu în parlamentul Letoniei. De aceea, potrivit ei, aderarea Moldovei la UE nu este «un act de generozitate», ci singura modalitate de a proteja regiunea de Kremlin.

Iar secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a vorbit la sesiunea Congresului Consiliului Europei de la Strasbourg despre «principala reformă» a Moldovei și «dreptatea pentru Ucraina».


Programul Prima Casă se încheie?

În Moldova, de la 1 aprilie a fost sistată primirea cererilor pentru compensații în cadrul programului ipotecar preferențial de stat Prima Casă. PAS dorește înlocuirea acestuia cu un proiect public-privat care să «stimuleze construcția de locuințe accesibile». În materialul «Se renunță la Prima Casă în Moldova?», NM explică ce înseamnă aceasta, dacă vor primi compensații cei cu cereri deja aprobate și cum intenționează autoritățile să rezolve problema locuințelor pentru familiile tinere.


Legea moștenirii

În Moldova, de la 1 aprilie au intrat în vigoare noi reguli privind moștenirea: drepturile nu se mai transmit automat, iar moștenitorul trebuie să se adreseze notarului în termen de 12 luni, în caz contrar poate pierde bunurile.


Veniturile lui Usatîi

Deputatul și liderul «Partidului Nostru», Renato Usatîi, potrivit declarației de avere, a câștigat în 2025 aproape 700 mii lei și a cheltuit peste 2,6 milioane lei pe deplasări, 1,5 milioane lei pe acte de caritate și 640 mii lei pe servicii de pază. Usatîi deține 18 terenuri în Rusia și Moldova, cinci automobile, inclusiv un Land Rover de 177 mii euro, precum și ceasuri Breguet și Patek Philippe.


Legea drogurilor

Autoritățile Moldovei intenționează să înăsprească pedepsele pentru infracțiunile legate de droguri. Pentru deținere de droguri fără scop de comercializare poți fi pedepsit cu până la 10 ani de închisoare, iar pentru comercializare — până la 17 ani. Amenda pentru consum va crește până la 7 mii lei. De asemenea, se introduce răspundere pentru publicitatea drogurilor în rețele sociale și mesagerii. Detalii — în materialul «Până la 17 ani de închisoare pentru publicitate pe Telegram».


Educație: clasa I, burse, gândaci

La Chișinău, pe 1 aprilie a început înscrierea copiilor în clasa I. Cererile pot fi depuse prin platforma E-Școală.

Autoritățile vor să majoreze bursele studenților prin reducerea numărului de beneficiari. Despre noile reguli citiți în materialul «Bursele vor crește, dar nu pentru toți: jumătate dintre studenții din Moldova vor rămâne fără plăți».

Iar în căminul nr. 15 al Universității Tehnice, după reportajul NM, vor fi efectuate lucrări de dezinsecție. Totuși, ministrul Educației Dan Perciun, comentând problema gândacilor, a spus că situația «nu este atât de gravă» și i-a îndemnat pe studenți să nu se adreseze imediat presei, ci mai întâi lui.


Pe scurt

În Moldova, prețurile la combustibil continuă să crească: benzina A95 s-a scumpit astăzi cu 9 bani, până la 29,85 lei/litru, iar motorina — cu 23 bani, până la 32,42 lei/litru.

La Chișinău «nu există un început și un sfârșit fix al sezonului de încălzire», acesta fiind stabilit de locatari, au precizat surse de la Termoelectrica.

În aprilie, temperatura medie a aerului în Moldova va fi între +9 și +11°C, în limitele normei climatice. Cantitatea de precipitații va fi sub media multianuală.


1 aprilie

NewsMaker a propus, doar pe 1 aprilie, să lăsăm deoparte declarațiile politice și disputele și să privim politicienii moldoveni dintr-o altă perspectivă — alta decât cea obișnuită din mass-media. A fost publicată o selecție de fotografii «Politicienii moldoveni așa cum (poate) nu i-ați mai văzut».


Agenda zilei, 2 aprilie:

  • 09:00 — Ședința Consiliului Superior al Procurorilor;
  • 10:00 — Ședința Parlamentului.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: