Profimedia

Aliații Ucrainei au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate. Rezultatele summit-ului de la Paris

Liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina, reuniți pentru un summit de pace la Paris, pe 6 ianuarie, au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru statul ucrainean, după încheierea invaziei Rusiei. Textul documentului a fost publicat pe site-ul Președinției Franței.

Documentul, care este intitulat „Declarația de la Paris”, expune „componentele garanțiilor de securitate”. Acestea includ următoarele:

  • crearea unui sistem de monitorizare a unui armistițiu sub conducerea SUA, la care vor participa și state membre ale „Coaliției de Voință”;
  • continuarea sprijinului și dotării cu armament pentru armata Ucrainei;
  • desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încheierea războiului, care va fi condusă de europeni și susținută de SUA;
  • asumarea obligațiilor juridice privind sprijinirea Ucrainei în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei;
  • angajament privind aprofundarea colaborării în domeniul apărării cu Ucraina pe termen lung.

Oficialii occidentali au mai semnat și un alt document, cu caracater secret, care prevede garanțiile de securitate și cum vor fi acestea asigurate de membrii „Coaliției de Voință”.

De asemenea, în cadrul reuniunii, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, au semnat o declarație privind intenția de a desfășura „forțe multinaționale” pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Documentul prevede că aceste trupe vor acționa ca forțe care oferă garanții de securitate și capacitatea Ucrainei de a reveni la pace și stabilitate.

Aceasta este o parte esențială a angajamentului nostru ferm de a sprijini Ucraina pe termen lung. Creează cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea acționa pe teritoriul Ucrainei, asigurând securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și consolidând forțele armate ale Ucrainei pe viitor”, a spus Keir Starmer, potrivit BBC News.

Prim-ministrul englez a mai spus că, odată cu intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului, Marea Britanie și Franța vor crea „centre militare” pe întreg teritoriul Ucrainei și vor construi „facilități protejate pentru depozitarea armelor și tehnicii militare”.

AFP

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a calificat acordul cu Franța și Marea Britanie drept „foarte concret”. Potrivit lui, partea ucraineană dispune deja de suficiente informații și știe ce state vor participa la acord și ce contribuție va avea fiecare dintre ele.

La rândul său, emisarul președintelui american, Steve Witkoff, care a reprezentat SUA la întâlnire împreună cu consilierul lui Trump, Jared Kushner, a declarat că s-a reușit „obținerea unor progrese semnificative” pe mai multe direcții, inclusiv în privința proiectului garanțiilor de securitate și planului de reconstrucție a Ucrainei.

Suntem de acord cu Coaliția că garanțiile de securitate solide și angajamentele credibile pentru asigurarea bunăstării economice sunt esențiale pentru o pace durabilă în Ucraina și vom continua să lucrăm împreună în această direcție”, a scris Witkoff pe contul său de pe platforma X.

Delegațiile Ucrainei și SUA au purtat negocieri și după încheierea summit-ului „Coaliției de Voință”, iar discuțiile urmează să continuie inclusiv pe 7 ianuarie.

***

„Coaliția de Voință” este un format internațional care reunește state care sprijină Ucraina în contextul invaziei ruse. La summit-ul Coaliției de la Paris au participat 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alții.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Petrolierul reținut de SUA ar avea legături cu oligarhul moldovean Ilan Șor

Tancul petrolier Marinera, reținut pe 7 ianuarie de forțele americane în Oceanul Atlantic, este legat de aliați vechi ai Kremlinului – fostul deputat ucrainean Viktor Baranski și oligarhul moldovean fugar Ilan Șor. Despre aceasta au scris proiectul „Sistema” și „Radio Svoboda”.

Paza de coastă a SUA a reținut nava Marinera (anterior – Bella 1) în partea de nord a Oceanului Atlantic, după o urmărire care a durat aproximativ două săptămâni și jumătate. În acest timp, tancul și-a schimbat pavilionul din cel al Guyanei în cel rusesc.

Potrivit informațiilor Ministerului Transporturilor al Federației Ruse, tancul Marinera a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rusesc în a patra zi a urmăririi – pe 24 decembrie. S-a schimbat și proprietarul navei – în locul companiei turcești, aflate sub sancțiunile SUA, a venit firma „Burevestmarin”, înregistrată în Rusia și condusă de omul de afaceri Ilya Bugai.

Potrivit „Novaya Gazeta Europa”, din 2018 Bugai ocupă și funcția de director general al companiei „Rusneftehimtorg”, care se ocupă cu comerțul de produse petroliere. În 2020, compania a câștigat 4 miliarde de ruble, apoi veniturile sale au scăzut semnificativ, iar în 2024 a înregistrat pierderi.

După cum a aflat publicația „Vajnîe istorii”, proprietarul companiei „Rusneftehimtorg” este omul de afaceri din Sevastopol Andrei Sviripa — cetățean rus, care a avut și cetățenie ucraineană. Potrivit proiectului „Sistema”, această companie este legată de fostul deputat al consiliului orașului Odesa, Viktor Baranski, precum și de structuri apropiate oligarhului moldovean Ilan Șor.

***

Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019. Unele investigații jurnalistice au arătat că acesta, care este și cetățean israelian, s-a stabilit inițial în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul, iar de atunci s-ar afla în Federația Rusă.

În luna mai 2025, ministra Afacerilor Interne a declarat că Moscova nu reacționează la cererea Chișinăului de extrădare a lui Ilan Șor.

Amintim că în aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Pe 13 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: