Aliona Miron, aleasă membră CSM pentru un mandat de 6 ani. Avere și venituri

Judecătoarea Curții Supremele de Justiție (CSJ) Aliona Miron a fost aleasă membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru un mandat de șase ani. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Adunării Generale a Judecătorilor, din 1 martie. Pentru candidatura Alionei Miron și-au dat votul 234 de magistrați, din cei 288 care au participat la vot. 54 de voturi au fost declarate nevalabile.

Înainte de vot, Miron s-a adresat colegilor, menționând că nu intenționează să refuze numirea doar pentru că este singura candidată. „Este mult mai ușor să intri în opoziție și știu despre ce vorbesc, pentru că am fost acolo. Este mai ușor să critici totul și pe toată lumea, să nu fii de acord cu nimic, să exprimi o opinie fără a purta nicio responsabilitate. Dar este mult mai dificil să ajuți la schimbarea situației, să găsești un compromis. De asemenea, este ușor să stai pe margine și să urmărești pasiv evenimentele care se desfășoară, dar, în același timp, te aștepți la schimbări de la cei din jurul tău”, a spus Miron.

Judecătoarea susține că părerile ei s-au schimbat din 2022, iar experiența dobândită i-a întărit încrederea în corectitudinea drumului ales.

„Ar fi naiv din partea mea, având în vedere starea de spirit în rândul judecătorilor, să promit multe și să creez, de asemenea, iluzii pentru oamenii din această sală. Trecând prin Pre-Vetting, Vetting și ședințe de judecată, am sperat la obiectivitate din partea celor care mi-au analizat o mare parte din viața mea, cu toate momentele ei bune și rele. Mi-a fost teamă că nu o voi vedea. Este obiectivitatea pe care o promit când voi deveni membru al CSM, dacă mă votați”, a spus ea.

Miron a remarcat că, în contextul integrării europene, cele mai mari așteptări sunt asociate cu sectorul justiției. „Fiecare dintre noi trebuie să depună un efort. Cea mai mare teamă a mea este că vom rata această șansă de a schimba lucrurile”, a spus ea.

Cine este Aliona Miron

Aliona Miron și-a început cariera de judecător în 2009, când a fost numită la judecătoria sectorului Râșcani al capitalei. În 2021, parlamentul i-a aprobat candidatura pentru postul de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Aceasta și-a prezentat candidatura pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, însă Comisia Pre-Vetting a concluzionat că Miron nu a îndeplinit criteriile. Cu toate acestea, după o a doua verificare, comisia a decis că Miron a trecut cu succes de evaluare. În plus, pe 13 februarie 2024, ea a devenit prima judecătoare care a trecut testul celei de-a doua comisii de verificare, care evaluează judecătorii de la CSJ.

Avere și venituri

Potrivit declarației de avere, depuse pentru anul 2022, Miron a primit 413 mii lei la locul principal de muncă, iar soțul ei a câștigat 116 mii lei. În plus, ea a primit 8,7 mii lei pentru activități didactice, precum și 21,8 mii lei din alte surse.

Miron deține mai multe terenuri, moștenite în 2010. Are un apartament cu o suprafață de 140,3 metri pătrați, în valoare de 270 mii lei, care a fost achiziționat în 1997. În 2010, ea a moștenit o clădire rezidențială cu o suprafață de 131 de metri pătrați. În 2015 ea a investit 517 mii lei în achiziționarea unui apartament (75,9 metri pătrați), iar în 2018 a primit o cotă dintr-o casă de 190,2 metri pătrați, a cărui valoare pe piață este de 754 mii lei. Are o datorie de 5 mii de euro din 2015, pe care trebuie să o ramburseze până în 2025.

Din 2011, ea deține un Mercedes-Benz E220 (2008), valoarea căruia se ridică la 8 mii de euro. De asemenea, din 2013 are o motocicletă F 8505 T (2007), achiziționată cu 17,5 mii lei, iar din 2012, un autoturism Volkswagen Multivan (2012), în valoare de 553,7 mii lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: