Aliona Miron, aleasă membră CSM pentru un mandat de 6 ani. Avere și venituri

Judecătoarea Curții Supremele de Justiție (CSJ) Aliona Miron a fost aleasă membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru un mandat de șase ani. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Adunării Generale a Judecătorilor, din 1 martie. Pentru candidatura Alionei Miron și-au dat votul 234 de magistrați, din cei 288 care au participat la vot. 54 de voturi au fost declarate nevalabile.

Înainte de vot, Miron s-a adresat colegilor, menționând că nu intenționează să refuze numirea doar pentru că este singura candidată. „Este mult mai ușor să intri în opoziție și știu despre ce vorbesc, pentru că am fost acolo. Este mai ușor să critici totul și pe toată lumea, să nu fii de acord cu nimic, să exprimi o opinie fără a purta nicio responsabilitate. Dar este mult mai dificil să ajuți la schimbarea situației, să găsești un compromis. De asemenea, este ușor să stai pe margine și să urmărești pasiv evenimentele care se desfășoară, dar, în același timp, te aștepți la schimbări de la cei din jurul tău”, a spus Miron.

Judecătoarea susține că părerile ei s-au schimbat din 2022, iar experiența dobândită i-a întărit încrederea în corectitudinea drumului ales.

„Ar fi naiv din partea mea, având în vedere starea de spirit în rândul judecătorilor, să promit multe și să creez, de asemenea, iluzii pentru oamenii din această sală. Trecând prin Pre-Vetting, Vetting și ședințe de judecată, am sperat la obiectivitate din partea celor care mi-au analizat o mare parte din viața mea, cu toate momentele ei bune și rele. Mi-a fost teamă că nu o voi vedea. Este obiectivitatea pe care o promit când voi deveni membru al CSM, dacă mă votați”, a spus ea.

Miron a remarcat că, în contextul integrării europene, cele mai mari așteptări sunt asociate cu sectorul justiției. „Fiecare dintre noi trebuie să depună un efort. Cea mai mare teamă a mea este că vom rata această șansă de a schimba lucrurile”, a spus ea.

Cine este Aliona Miron

Aliona Miron și-a început cariera de judecător în 2009, când a fost numită la judecătoria sectorului Râșcani al capitalei. În 2021, parlamentul i-a aprobat candidatura pentru postul de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Aceasta și-a prezentat candidatura pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, însă Comisia Pre-Vetting a concluzionat că Miron nu a îndeplinit criteriile. Cu toate acestea, după o a doua verificare, comisia a decis că Miron a trecut cu succes de evaluare. În plus, pe 13 februarie 2024, ea a devenit prima judecătoare care a trecut testul celei de-a doua comisii de verificare, care evaluează judecătorii de la CSJ.

Avere și venituri

Potrivit declarației de avere, depuse pentru anul 2022, Miron a primit 413 mii lei la locul principal de muncă, iar soțul ei a câștigat 116 mii lei. În plus, ea a primit 8,7 mii lei pentru activități didactice, precum și 21,8 mii lei din alte surse.

Miron deține mai multe terenuri, moștenite în 2010. Are un apartament cu o suprafață de 140,3 metri pătrați, în valoare de 270 mii lei, care a fost achiziționat în 1997. În 2010, ea a moștenit o clădire rezidențială cu o suprafață de 131 de metri pătrați. În 2015 ea a investit 517 mii lei în achiziționarea unui apartament (75,9 metri pătrați), iar în 2018 a primit o cotă dintr-o casă de 190,2 metri pătrați, a cărui valoare pe piață este de 754 mii lei. Are o datorie de 5 mii de euro din 2015, pe care trebuie să o ramburseze până în 2025.

Din 2011, ea deține un Mercedes-Benz E220 (2008), valoarea căruia se ridică la 8 mii de euro. De asemenea, din 2013 are o motocicletă F 8505 T (2007), achiziționată cu 17,5 mii lei, iar din 2012, un autoturism Volkswagen Multivan (2012), în valoare de 553,7 mii lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: