Alte 564 cazuri de infectare cu COVID-19 în Moldova. 16 dintre pacienții infectați au murit

Alte 564 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 1 caz este de import (Spania). Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 89 843 cazuri. Total teste efectuate – 1429 dintre care primar – 1304 şi repetat – 125.

Din numărul total de cazuri, 46 sunt lucrători medicali: medici-15, asistenți medicali-24, personal auxiliar-7.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 3172 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 253 în stare extrem de gravă (47 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Alte 1062 persoane au fost tratate și externate. În total, 71 874 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare de COVID-19 se află 4095 persoane, iar 26 789 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, informăm despre înregistrarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 2020: Femeie de 63 ani, din r-nul Hâncești, internată la Spitalul Clinic Republican. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie hipertensivă, hipotiroidie primară.

Deces 2021: Femeie de 59 ani, din mun. Chișinău, internată la Spitalul Clinic Republican. Comorbidități: sindrom miastenic, hipertensiune arterială, cardiopatie hipertensivă.

Deces 2022: Femeie de 69 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM ”Gh. Paladi”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, angină pectorală de efort, diabet zaharat.

Deces 2023: Femeie de 72 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM ”Gh. Paladi”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă.

Deces 2024: Bărbat de 66 ani, din r-nul Anenii Noi, internat la SCM ”Gh. Paladi”. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă.

Deces 2025: Femeie de 41 ani, din Transnistria. Comorbidități: diabaet zaharat, nefropatie diabetică.

Deces 2026: Bărbat de 79 ani, din Transnistria. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 2027: Femeie de 77 ani, din Transnistria. Comorbidități: boală cardiacă.

Deces 2028: Femeie de 72 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM ”Sf. Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie hipertensivă, diabet zaharat, bronșită cronică.

Deces 2029: Femeie de 42 ani, din r-nul Orhei, internată la SCM ”Sf. Treime”. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă.

Deces 2030: Femeie de 77 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM ”Sf. Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, angină pectorală de efort.

Deces 2031: Bărbat de 62 ani, din r-nul Sângerei, internat la SR Sângerei. Comorbidități: hipertensiune arterială, boală cerebrovasculară.

Deces 2032: Femeie de 59 ani, din r-nul Orhei, internată la SR Orhei. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, fibrilație atrială cronică, obezitate.

Deces 2033: Bărbat de 70 ani, din r-nul Orhei, internat la SR Orhei. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 2034: Femeie de 82 ani, din r-nul Drochia, internată la SR Drochia. Comorbidități: ciroză hepatica, bronșită cronică obstructivă.

Deces 2035: Femeie de 76 ani, din r-nul Drochia, internată la SR Drochia. Comorbidități: hepatită cronică, obezitate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu: Facebook, Instagram și TikTok, spațiile cu cel mai mare risc de violență digitală pentru femeile din Moldova

Peste 70% din cazurile de violență digitală împotriva femeilor din Republica Moldova au loc pe rețelele de socializare. Principalul spațiu al violenței digitale sunt rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Odnoklassniki, VKontakte și Snapchat. Aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber sau Telegram au constituit 26,8% din cazuri. Datele provin dintr-un studiu realizat de Centrul „La Strada”, prezentat pe 27 aprilie. Cercetarea avertizează că violența digitală a devenit un instrument sistemic de opresiune, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde.

Unde și cum se manifestă violența digitală

Cele mai grave forme de violență digitală, considerate ca având un impact „în foarte mare măsură” de aproximativ 57% dintre respondenți, sunt distribuirea imaginilor sau videoclipurilor cu caracter sexual fără consimțământ și utilizarea tehnologiei pentru manipularea unor astfel de materiale, inclusiv prin deepfake. Hărțuirea online și campaniile de denigrare sunt privite cu îngrijorare de peste 40% din populație, care consideră că acestea afectează sever viața victimelor.

Datele arată că expunerea la violența digitală este influențată semnificativ de gen și vârstă. Femeile au indicat mai des că, în ultimele 12 luni, au fost victime sau martore ale violenței digitale, 75,8% față de 61% în cazul bărbaților. Rețelele sociale ating un maxim de 82,7% ca spațiu al violenței în rândul tinerilor de 18-29 ani. Pentru persoanele de peste 60 de ani, violența se mută spre aplicațiile de mesagerie, spații mai private.

Deși tehnologia ne oferă oportunități fără precedent, există un întuneric de cealaltă parte a ecranului. Violența digitală nu este o exagerare. Este o formă reală de abuz, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde. Nu putem blama tehnologia și nici nu putem pune responsabilitatea pe umerii femeilor. Este imperativ să schimbăm normele sociale și să construim un răspuns instituțional ferm”, a declarat Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a precizat că siguranța femeilor în mediul online a devenit o prioritate a politicilor publice și că sistemul electronic e-Social include deja evaluarea riscului privind violența digitală.

„Avem deja inclus în managementul de caz din sistemul nostru electronic, e-Social, evaluarea riscului privind violența digitală, pentru a putea ajusta răspunsul asistenților sociali. De asemenea, anul acesta ne propunem extinderea centrelor de zi și a adăposturilor pentru victimele violenței, urmând să deschidem noi spații sigure la Telenești și Cahul”, a declarat Plugaru.

Studiul recomandă implementarea unor programe de educație și alfabetizare digitală, consolidarea capacităților polițiștilor, asistenților sociali și juriștilor pentru a documenta corect probele digitale, standardizarea procedurilor de intervenție pe platformele de socializare și ajustarea cadrului legislativ pentru a elimina impunitatea agresorilor online.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: