Facebook/Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova

„Am venit să înțeleg mai bine provocările cu care vă confruntați”. Vizita președintelui în exercițiu al OSCE în Moldova FOTO 

Președintele în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) Ian Borg, ministru al afacerilor externe, europene și comerțului al Maltei, efectuează o vizită în Republica Moldova. Oficialul a avut întrevederi cu ministrul de Externe de la Chișinău Mihai Popșoi, șefa statului Maia Sandu, viceprim-ministrul pentru reintegrare Oleg Serebrian dar și liderul nerecunoscut de la Tiraspol Vadim Krasnoselski. Borg a spus că a venit în Moldova pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă țara și a dat asigurări că Malta se va axa ca procesul de soluționare a conflictului transnistrean să avanseze pe toate nivelele. „Din primele ore ale aflării mele aici am înțeles un lucru: dialogul 1+1 este eficient. O să ne asigurăm că acest format, odată ce 5+2 nu poate fi adunat, va continua așa”, a precizat Ian Borg. 

Discuția lui Ian Borg cu Mihai Popșoi 

Pe 12 aprilie Ian Borg și Mihai Popșoi au ieșit în fața jurnaliștilor, urmare a unei discuții.

„Este prima mea vizită în Republica Moldova în calitate de președintele în exercițiu al OSCE. (…) Scopul vizitei mele este să înțeleg mai bine provocările cu care vă confruntați, astfel încât președinția noastră să poată oferi sprijin Republicii Moldova. (…) Președinția Maltei sprijină o soluție pașnică, complexă și de durată a conflictului transnistrean în toate aspectele sale, în baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute la nivel internațional cu statut special pentru Transnistria. Munca noastră se va axa pe identificarea pașilor concreți pentru a consolida încrederea și dialogul constructiv dintre părți, pentru ca procesul de soluționare a conflictului să avanseze pe toate nivelele. Este foarte important ca toate canalele de comunicare să rămână deschise. (…) Din primele ore ale aflării mele aici am înțeles un lucru: dialogul 1+1 este eficient. (…) Noi o să ne asigurăm că acest format, odată ce 5+2 nu poate fi adunat, va continua așa”, a menționat Borg.

El a mai spus că a fost „informat despre cazurile individuale ale cetățenilor moldoveni care sunt deținuți în Transnistria”. „Vreau să accentuez despre importanța respectării drepturilor omului în conformitate cu standardele internaționale. Tocmai de aceea avem întâlniri cu părțile. Scopul nostru este să prezentăm și punctul nostru de vedere. Suntem pregătiți să acordăm asistență la subiectele date”, a adăugat președintele în exercițiu al OSCE.

Reprezentanții Ministerului de Externe au precizat că cei doi miniștri au discutat despre „situația regională, progresele în soluționarea conflictului transnistrean, angajamentul Republicii Moldova față de integrarea europeană și eforturile de reintegrare a țării”

„Am reiterat angajamentul Chișinăului pentru o soluție pașnică în soluționarea conflictului transnistrean, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei. Am cerut președinției OSCE să se implice mai activ inclusiv în protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a țării noastre”, a spus Mihai Popșoi.

mfa.gov.md

Discuția lui Ian Borg cu Maia Sandu 

Reprezentanții Președinției au menționat că șefa statului Maia Sandu i-a vorbit lui Ian Borg despre „importanța asistenței din partea statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv a Maltei, pentru a adopta cadrul de negociere și a începe oficial negocierile de aderare până la sfârșitul lunii iunie 2024”.

„În contextul cooperării cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, șefa statului a afirmat că autoritățile de la Chișinău își doresc reîntregirea țării pe cale pașnică,  prin negocieri, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor recunoscute internațional”, au raportat reprezentanții instituției prezidențiale.

presedinte.md

Discuția lui Ian Borg cu Oleg Serebrian

Viceprim-ministrul pentru reintegrare Oleg Serebrian i-a spus lui Ian Borg că „formatul de negocieri „5+2” este unul nefuncțional dar și depășit de realitățile curente, dialogul fiind menținut în platformele de interacțiune ale reprezentanților politici și ale grupurilor de lucru sectoriale, cu medierea proceselor de către Misiunea OSCE în Republica Moldova”.

„În contextul obținerii statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană și a aprofundării relațiilor cu UE, s-a specificat că procesele în cauză vin să încurajeze politicile de reintegrare a țării și procesul de reglementare transnistreană, iar dinamica în ultimul proces va fi mai activă după completarea obiectivului de demilitarizare a regiunii transnistrene și de retragere necondiţionată de pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor militare şi a stocurilor de muniții ilegal staționate”, au relatat reprezentanții Biroului politici de reintegrare.

Se menționează că o atenție deosebită în discuția cu Borg a fost acordată „situației alarmante cu privire la încălcarea drepturilor inalienabile ale omului în regiunea transnistreană, care continuă să se deterioreze în lumina persecuțiilor și abuzurilor Tiraspolului pe multiple cazuri individuale” și s-a menționat că starea de sănătate a multor deținuți ilegal „e una dificilă, în unele cazuri chiar critică”.

Serebrian ar mai fi exprimat îngrijorări în legătură cu „pozițiile inconsecvente și politizate ale Tiraspolului, în special pe problematica fermierilor din raionul Dubăsari și pe situația școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, care începând cu anul 2024 se confruntă cu noi acțiuni unilaterale din partea Tiraspolului, plus rămâne fără o perspectivă clară tema asigurării cu sedii proprii a unor instituții de învățământ”.

„Referitor la amendamentele operate la Codul penal al Republicii Moldova privind incriminarea separatismului s-a evocat că aceste prevederi nicidecum nu afectează procesul de negocieri și libera circulație a diferitor locuitori din regiunea transnistreană, în același timp trebuie luată într-un vizor mai serios așa-numita strategie a Tiraspolului de combatere a pretinselor acțiuni extremiste, în temeiul căreia se comit multiple abuzuri, persecuții și violări ale drepturilor fundamentale ale omului”, au adăugat reprezentanții Biroului politici de reintegrare.

Biroul politici de reintegrare

Discuția lui Ian Borg cu Vadim Krasnoselski

Tiraspolul a declarat că liderul nerecunoscut al regiunii, Vadim Krasnoselski, i-a spus lui Borg că „procesul de negocieri dintre Transnistria și Moldova este, ușor spus, lent”.

„Iar dacă să numim lucrurile pe numele lor, atunci lipsește complet. (…) S-au adunat foarte multe întrebări care trebuie rezolvate”, ar fi spus Krasnoselski la întrevedere, potrivit reprezentanților de la Tiraspol.

Liderul nerecunoscut al regiunii i-ar mai fi declarat lui Borg că „menținerea păcii este fundamentală”. „Și în asta văd OSCE ca pe un aliat. Aveți suficiente mecanisme pentru a facilita acest lucru”, ar mai fi comunicat Krasnoselski. 

president.gospmr.org

Potrivit Ministerului de Externe de la Chișinău, pe 12 aprilie – la sfârșitul vizitei, oficialul maltez va susține declarații de presă la Aeroportul International Chișinău, la ora 20:20.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Tăcerea Turciei în cazul Guțul. Va influența condamnarea bașcanei Găgăuziei relațiile dintre Chișinău–Ankara (ANALIZĂ)

Susținătorii bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer ajutor din partea Rusiei și a Turciei. Deși Ankara nu a făcut nicio declarație oficială, unii politicieni și activiști turci au criticat sentința împotriva bașcanei. NM a analizat care este rolul Turciei în Găgăuzia și dacă poate sau nu condamnarea Evgheniei Guțul să influențeze relațiile dintre Chișinău și Ankara.

Solicitări de ajutor

Pe 5 august, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare, fiind găsită vinovată de complicitate la finanțarea ilegală a partidului neconstituțional „Șor”. În continuare, dosarul urmează să fie examinat de Curtea de Apel. În prezent, Guțul se află în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Aproape în fiecare zi, în fața închisorii au loc proteste în susținerea sa.

La mitingul din 7 august, Serghei Burgudji, reprezentant al Blocului „Victoria”, controlat de Ilan Șor, a făcut apel către liderii Rusiei și Turciei să se pronunțe asupra situației. Rusia și Turcia sunt principalii parteneri externi ai Comratului. Anterior, Guțul însăși s-a adresat acestor țări: după reținerea sa de la Aeroportul Chișinău, în martie, a trimis scrisori către președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cerând sprijin.

În Rusia, mai mulți reprezentanți ai autorităților și mass-media pro-Kremlin promovează narativul potrivit căruia Guțul ar fi o „victimă politică”. Condamnarea sa a fost criticată inclusiv de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și de reprezentanta oficială a Ministerului de Externe, Maria Zaharova.

Până în prezent, Ankara nu a făcut declarații oficiale referitoare la Guțul, însă unii politicieni și activiști turci au condamnat sentința.

Turcia condamnă sau rămâne neutră?

În urma condamnării bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, unele voci din Turcia au cerut intervenția Ankara.

Profesorul Universității Yıldırım Beyazıt, Salih Yılmaz, a propus chiar posibilitatea aducerii bașcanei în Turcia, iar fostul ministru de externe Şükrü Sina Gürel a criticat indiferența autorităților turce față de soarta „turcilor găgăuzi vorbitori de turcă curată” și a îndemnat la acțiuni active.

Aceste declarații au fost rapid preluate și răspândite de mass-media rusă și canale de Telegram afiliate lui Ilan Șor.

Expertul român în politică externă Mihai Isac a explicat pentru NM că astfel de critici vin din cercuri radicale și naționaliste din Turcia, fără influență reală asupra vieții politice a țării. „Şükrü Sina Gürel, fost ministru de externe câteva luni, în 2002, este membru al partidului «Victoria» (Zafer Partisi), care nu este reprezentat în parlamentul din Ankara. Alte persoane care și-au exprimat sprijinul față de condamnata Guțul au făcut-o pentru autopromovare sau pentru promovarea politicii panturcismului”, a precizat Isac.

Între timp, cazul Guțul a fost menționat de actualul ministru de Externe al Turciei, Hakan Fidan. La o întâlnire cu deputații Partidului Justiției și Dezvoltării aflat la guvernare, Fidan a spus: „În Franța, o femeie – lider de partid – a fost închisă pentru corupție. Voi (lideri ai țărilor europene) ați criticat acest lucru? Nu. În România, un candidat, care a câștigat alegerile, a fost condamnat și i s-a impus interdicție politică chiar înaintea celui de-al doilea tur. În Moldova, a fost închis liderul ales al regiunii. Ați criticat acest lucru? Nu. Când aduc aceste trei exemple, de obicei tac. Remarc standardele duble”. Această citare o preia ziarul turcesc Hurriyet. Alte declarații ale lui Fidan sau afirmații oficiale în sprijinul lui Guțul nu există.

Găgăuzia – punte între Ankara?

Turcia rămâne un partener important atât pentru Chișinău, cât și pentru Comrat, iar pentru autonomia găgăuză are relevanță nu doar economică, ci și culturală: găgăuzii sunt un popor turc, ceea ce contează mult pentru Ankara. Totuși, după ce aliații lui Ilan Șor au ajuns la conducerea Găgăuziei, autonomia a intrat într-o izolare diplomatică, iar Turcia s-a distanțat.

Evghenia Guțul/Telegram

Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Alexandr Tarnavschi, a menționat reducerea proiectelor finanțate de Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA) drept exemplu al acestui recul. În schimb, Rusia a rămas singurul partener extern care a menținut contacte active cu executivul Guțul, bașcanul întâlnindu-se cu oficiali ruși, inclusiv cu președintele Vladimir Putin.

În perioada conducerii Irinei Vlah, relațiile cu Turcia erau apropiate: Vlah se întâlnea cu președintele Erdogan, iar acesta a vizitat Comratul.

Максим Андреев, NewsMaker

În schimb, în mandatul Guțul, cele mai înalte contacte externe au fost cu ministrul turc de Externe Hakan Fidan.

Între timp, relațiile dintre Chișinău și Ankara rămân calde. Turcia a susținut întotdeauna suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei – au declarat de mai multe ori primele persoane în țară. Ankara susține Chișinăul și pe drumul eurointegrării. În 2021, ministrul de externe Mevlüt Çavuşoğlu numea Găgăuzia „o punte între Ankara și Chișinău”.

Facebook/Nicu Popescu

Politologul Ion Tăbîrță consideră că rolul Găgăuziei de „punte” se diminuează, autonomia orientându-se tot mai mult spre Rusia, decât spre Turcia.

Și Mihai Isac este de acord cu acest lucru: „Turcia a investit zeci de milioane de dolari în Găgăuzia și este nemulțumită de influența Rusiei acolo, precum și de politica de denaționalizare a găgăuzilor, desfășurată de Moscova. Ankara a încercat să medieze neînțelegerile dintre Comrat și Chișinău, dar serviciile de informații ale Moscovei prin Ilan Șor și aliații săi locali au zădărnicit aceste eforturi”.

Alexandr Tarnavschi consideră, la rândul său, că Găgăuzia păstrează, totuși, rolul de punte între Chișinău și Ankara. „Nu trebuie pus semn de egalitate între Găgăuzia și Șor. Nu este veșnic. Vom trece acest rubicon”, a menționat deputatul.

„Afaceri interne ale Moldovei”

Experții sunt de acord că condamnarea Guțul nu va afecta în niciun fel relațiile Chișinău-Ankara.

„La nivel oficial totul este clar. Condamnarea Evgheniei Guțul nu se bazează pe activitatea ei ca bașcan, ci se referă la infracțiunile comise de ea, iar partea moldovenească are dovezi clare”, a spus Ion Tăbîrță.

„Turcia a ocupat aceeași poziție în această chestiune, ca și ONU. Aceasta este o afacere internă a Moldovei și Turcia nu poate interveni în deciziile judiciare”, a adăugat Tarnavschi.

Și Mihai Isac este sigur că „aceste evenimente nu vor influența relațiile dintre Chișinău și Ankara, în ciuda încercărilor propagandei ruse de a crea o astfel de imagine”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: