Politică

Ambasadorul Rusiei în Moldova: „Vom încerca să prevenim distrugerea relațiilor de prietenie”

Ana-Maria Dolghii
| 11 august, 2023
20:09

Ambasada Rusiei în Republica Moldova va depune eforturi pentru a stabili un dialog constructiv cu Chișinăul și pentru a contribui la activarea procesului de negocieri privind Transnistria. Precizarea a fost făcută, pe 11 august, de ambasadorul rus în Moldova Oleg Vasnețov într-un comentariu pentru TASS.

Ambasadorul rus a reiterat ceea ce spus anterior – Rusia este „interesată în dezvoltarea dialogului” și a subliniat că personalul misiunii diplomatice va depune toate eforturile pentru a „dezvolta legăturile stabilite din punct de vedere istoric”.

„Chiar și cu o componență redusă, vom face tot ce ne stă în putință pentru a dezvolta legăturile de prietenie stabilite în mod istoric între popoarele noastre și pentru a construi un dialog pragmatic și reciproc avantajos la nivel internațional”, a spus Vasnețov.

În același timp, el a invocat așa-zisa „politică antirusească” dusă de autoritățile moldovenești și a subliniat că, diplomații ruși, „vor încerca să împiedice distrugerea relațiilor de prietenie”.

„Actualmente, primim apeluri de la politicieni, persoane publice, reprezentanți ai culturii și oameni obișnuiți care sunt îngrijorați de o următoare inițiativă antirusească a autorităților. Noi îi asigurăm că vom încerca să prevenim distrugerea relațiilor de prietenie și cooperare dintre țările noastre și vom continua multele proiecte începute în cadrul acestei cooperări”, a spus ambasadorul.

Referindu-se la Transnistria, Vasnețov a declarat că partea rusă „va contribui la intensificarea negocierilor privind reglementarea transnistreană, inclusiv în formatul „5+2””.

***

Precizăm că anterior Chișinăul a declarat, în repetate rânduri, că negocierile privind reglementarea transnistreană trebuie să se desfășoare în formatul „1+1”, explicând acest lucru prin agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. De cealaltă parte, în opinia reprezentanților OSCE, „„5+2” este singurul format de negocieri agreat de comun acord”.

În același timp, Moldova a condamnat în mod repetat agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, a întrerupt cooperarea în cadrul CSI de la începutul războiului și s-a retras din Adunarea Interparlamentară a țărilor CSI.

De menționat că autoritățile de la Chișinăul au decis să reducă și numărul de diplomați ruși în Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul de Externe, Nicu Popescu, în debutul ședinței Guvernului din 26 iulie, după întrevederea la MAEIE a șefului diplomație ruse în Moldova, Oleg Vasnețov. Numărul de diplomați va fi redus la 10, în timp ce cel al personalului tehnic – la 15. Astfel, Republica Moldova trimite acasă 22 diplomați ruși și 23 angajați din rândul personalului tehnic. În reacție, ambasadorul rus a calificat măsura ca fiind una „drastică”.

Decizia Chișinăului vine după ce, pe 24 iulie, Jurnal TV și portalul Insider din Rusia au publicat o investigație din care reiese că pe acoperișul Ambasadei Rusiei la Chișinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Jurnaliștii au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Numărul e aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și staff-ul NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții.

De asemenea, investigația a arătat că agenții ruși deveneau mai activi în momentele în care în Moldova se desfășurau evenimente politice importante, precum alegerile bașcanului Găgăuziei sau summitul din 1 iunie.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Moldova, Oleg Vasnețov, prietenie, relații, rusia

Știri similare

Politică

„Nimeni nu va pierde zilele de odihnă și nici banii de concediu”: explicațiile ministrei Muncii

Politică

Dodon, la Marșul Familiei: PAS se amestecă în treburile bisericii și lovește în valorile tradiționale. Reacție:„În loc să vină cu soluții, unii încearcă să divizeze societatea”

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.