Moldova reduce numărul diplomaților ruși. Vasnețov, după ce a fost informat de Popescu: „Sperăm că înțelege la ce poate duce asta”

Autoritățile de la Chișinăul reduc numărul de diplomați ruși în Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul de Externe, Nicu Popescu, în debutul ședinței Guvernului din 26 iulie. Șeful diplomației de la Chișinău susține că decizia a fost luată pentru a limita numărul de „indivizi” care acționează împotriva intereselor Republicii Moldova. În reacție, ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, a calificat măsura ca fiind una „drastică”.

„Timp de mai multe decenii am asistat și am fost ținta mai multor tipuri de activități din partea FR și politici destul de ostile. O parte din ele erau realizate prin intermediu Ambasadei ruse la Chișinău. Am văzut recent și aceste informații cu un număr excesiv de antene. Este foarte important ca serviciile diplomatice a țării noastre, dar și a altor țări, să se concentreze pe dezvoltarea relațiilor diplomatice, or atunci când o bună parte din prezența diplomatică a altei țări este îndreptată spre eforturile de destabilizare a țării noastre a țării noastre și acțiuni care nu țin de modalitățile standard de acțiune a unor servicii diplomatice, am ajuns de comun acord cu instituțiile și decidenții politici la necesitatea limitării numărului de diplomați din FR acreditați în RM, astfel încât să se creeze o situație în ace sunt mai putini indivizi care acționează împotriva țării noastre. Acest anunț îț fac acum. Și reprezentanții FR de asemenea au fost informați despre acest lucru”, a declarat vicepremierul, ministrul de Externe, Nicu Popescu.

În reacție, Oleg Vasnețov a declarat pentru NM că decizia autorităților de la Chișinău ar fi una drastică. „Se potrivește într-un concurs de rusofobie. (…) Sperăm că persoanele responsabile, care iau astfel de decizii, înțeleg la ce poate duce această decizie la nivel bilateral”, a declarat Vasnețov.

În ceea ce privește antenele de pe Ambasada Rusiei la Chișinău, cu care se presupune, potrivit unei investigații, că ar fi monitorizat politicul din Moldova, Vasnețov a declarat că ar fi de mult timp „ruginite”, adică nefuncționale.

„Clădirea ambasadei a fost construită la sfârșitul anilor 90. Și din această perioadă există antene. Dacă te uiți cu atenție, multe dintre antene sunt ruginite și așa mai departe. Dacă rețeaua de telefonie mobilă sau internet, etc, ar lucra bine, probabil nu ar fi necesar să le actualizăm constant. Mai mult, toate aceste antene sunt cumpărate de pe piața locală, de la furnizori locali”, a mai declarat Vasnețov.

Amintim că, pe 24 iulie, Jurnal TV și portalul Insider din Rusia au publicat o investigație din care reiese că pe acoperișul Ambasadei Rusiei la Chișinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Jurnaliștii au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Numărul e aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și staff-ul NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții.

De asemenea, investigația a arătat că agenții ruși deveneau mai activi în momentele în care în Moldova se desfășurau evenimente politice importante, precum alegerile bașcanului Găgăuziei sau summitul din 1 iunie.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a publicat un comentariu după investigația jurnalistică privind acțiunile de spionaj ale Federației Ruse în Republica Moldova și l-a convocat pe ambasadorul Rusiei Oleg Vasnețov pentru explicații. „Autoritățile vor analiza mai multe opțiuni de reacție”, a anunțat MAIEI pe 25 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: