DW

Ana Revenco, interviu pentru DW: „Presiunile asupra Republicii Moldova sunt în creştere”

Ministra de Interne a Republicii Moldova, Ana Revenco, prezentă la Conferinţa de Securitate de la München, a enumerat pentru DW problemele cu care se confruntă ţara sa, în contextul războiului din Ucraina.

DW: Republica Moldova are un nou guvern. Are şi o nouă misiune?

Ana Revenco: Misiunea rămâne aceeaşi – să protejăm democraţia în Republica Moldova şi, de asemenea, să aducem o contribuţie la protejarea democraţiei în Europa, în lumea liberă. Dar presiunile asupra Moldovei sunt în creştere.

Republica Moldova a blocat, de exemplu, cu câteva zile în urmă, intrarea în ţară a unor suporteri de fotbal sârbi. Dumneavoastră afirmaţi că este posibil ca ei să fi fost implicaţi într-un complot sprijinit de Rusia, de răsturnare a guvernului pro-UE al Republicii Moldova. Ce fel de informaţii aveţi despre aceste comploturi sau despre aceste grupuri?

Sunt parte a războiului hibrid pe care Rusia îl orchestrează cu ajutorul oligarhilor fugari. Rusia sprijină masiv acest război hibrid în Republica Moldova de aproape un an. Ştiţi, anul trecut, pe 24 februarie, când Rusia a demarat agresiunea militară în Ucraina, s-a întâmplat un lucru similar: toate ameninţările la adresa Republicii Moldova au luat amploare. Şi vedem acum toate elementele unui război neconvenţional, care supun guvernul unor presiuni foarte mari, secătuind bugetul şi distrăgându-ne atenţia de la agenda de dezvoltare, radicalizând societatea şi determinând o masivă destabilizare.

Toate acestea sunt menite să schimbe parcursul democratic al Chişinăului, să aducă războiul în ţară şi să aducă Rusia mai aproape de zonele în care sunt concentrate trupe ale NATO. Aceasta ar însemna ca Rusia să câştige acces la spaţiu aerian mai apropiat de trupele ruse masate în regiunea Transnistreană. Aceasta ar însemna pentru Rusia şi acces la Dunăre prin portul nostru.

În sfârşit, aceasta ar însemna obţinerea unui cap de pod foarte important şi o poziţie de forţă pentru negocieri cu Bruxelles-ul. În cele din urmă, aceasta ar însemna agravarea vulnerabilităţii Ucrainei. Dacă un al treilea front convenţional se va deschide la Chişinău, aceasta va deconcentra de asemenea capabilităţile de apărare ale Ucrainei. Exact acesta este impactul pe care Rusia şi-l doreşte prin aceste elemente foarte intense ale războiului hibrid pe care-l poartă şi amplifică acum în Republica Moldova.

Instrumentalizarea migraţiei, instrumentalizarea securităţii alimentare, atacarea normalităţii vieţii de zi cu zi – acestea sunt ţintele războiului hibrid pe care Rusia îl poartă. Există o propagandă foarte intensă, operaţiuni masive de dezinformare, menite să distragă populaţiei atenţia de la viaţa normală, economică, socială, culturală, să scadă încrederea populaţiei în autorităţi. Iar, din păcate, Rusia a fost capabilă să poarte acest gen de război de-a lungul celor 30 de ani scurşi de la dobândirea independenţei. Dar în ultimul an am văzut cât de intens a devenit acest război în întreaga ţară.

Şi ce puteţi face împotriva destabilizării? Cum vă puteţi apăra de acest război hibrid?

Înainte de toate avem nevoie de unitate. Unitate cu întreaga lume democratică şi cu lumea liberă. Trebuie să înţelegem că nu doar securitatea sau democraţia moldovenească sau ucraineană sunt ameninţate, ci întreaga securitate şi democraţie din Europa. Iar acest forum în care ne aflăm cu toţii azi, în care ne vom afla în următoarele două zile, ne apropie mai degrabă pe unii de alţii, ne face să stăm clar uniţi împotriva agresiunii Rusiei şi ne ajută să tragem primele învăţăminte.

Una din ele este că trebuie să ne sprijinim unii pe alţii. Republica Moldova a primit deja sprijin din partea unor state ale Uniunii Europene. Am semnat înţelegerea Frontex, care permite acum unui număr de specialişti ai Frontex să lucreze mână în mână, umăr la umăr, cu poliţia noastră de frontieră la ambele graniţe – la graniţa noastră de est, care este graniţa noastră cu războiul, dar şi la graniţa de vest, care este graniţa cu UE. Securizăm ambele graniţe şi acţionăm astfel încât să descurajăm criminalitatea transfrontalieră. Acesta este un sprijin foarte puternic pentru noi.

Concomitent, pe măsură ce vedem că aceste ameninţări câştigă în dinamică şi intensitate, având un impact puternic asupra capacităţii naţionale de rezistenţă, ne sunt necesare mai multă tehnologie, echipament, unelte speciale, pentru a veni în sprijinul eforturilor noastre curente, pe care nu doar sistemul Ministerului de Interne le depune, ci şi multe alte sisteme guvernamentale, pentru a putea rezista. Aceasta ne-ar ajuta nu doar să ne plasăm în zona rezilientă a crizei, ci să ne şi dezvoltăm. Noi am înţeles foarte bine că acele condiţii ce i-au fost puse Republicii Moldova de îndată ce a câştigat statutul de ţară candidată vor aduce numai avantaje ţării în materie de dezvoltare.

Am înţeles asta pe deplin, am elaborat mecanisme şi acţiunile sunt deja în desfăşurare. Lucrăm la legislaţie. Lucrăm la protocoale, la unelte. Dar, repet, avem nevoie de sprijin suplimentar pentru a creşte eficienţa acestor măsuri în materie de edificare a unor capabilităţi funcţionale.

Pentru că a venit vorba de sprijin din partea altor state: cum ar putea contribui, de pildă, România, vecina dumneavoastră, la protejarea independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, cum v-ar putea sprijini pe drumul integrării europene”.

Ana Revenco: România a fost mereu un partener excepţional

România a fost întotdeauna un partener excepțional, un prieten adevărat, și toate mecanismele care astăzi funcționează în Republica Moldova și care ne permit să ne menținem cursul democratic, cursul de integrare europeană, întotdeauna au inclus și includ în continuare România.

România a fost printre primele, dacă nu chiar prima, care a răspuns nevoii Republicii Moldova atunci când ne-am pomenit față în față cu amenințările și șantajul energetic pe care l-a declanșat Rusia. Au fost și sunt în continuare o voce pentru Republica Moldova pe toate platformele europene, atunci când vorbim despre a aduce Republica Moldova în spațiul european.

România este aproape de noi și acum, când ne consolidăm capacitățile și capabilitățile în domeniul de securitate și apărare. România este aproape de Republica Moldova și contribuie şi la modul direct, dar este și o voce suplimentară atunci când vorbim despre nevoia de a diversifica piața de desfacere a produselor moldovenești. Acum, când, odată cu războiul, toate canalele spre est, desigur că nu mai sunt funcționale, noi avem nevoia de a dezvolta și a extinde piețele de desfacere.

Or, asta înseamnă însă ca economia Republicii Moldova să fie funcțională și oamenii să poată crea și investi. Asta înseamnă și locuri de muncă, asta înseamnă și venituri la buget. Or, exact asta este acum una din prioritățile guvernului nou învestit. Împreună cu componenta de securitate, pentru a ne menține și hotarele în siguranță și comunitățile și astfel să devenim şi un bun producător de securitate în regiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: