DW

Ana Revenco, interviu pentru DW: „Presiunile asupra Republicii Moldova sunt în creştere”

Ministra de Interne a Republicii Moldova, Ana Revenco, prezentă la Conferinţa de Securitate de la München, a enumerat pentru DW problemele cu care se confruntă ţara sa, în contextul războiului din Ucraina.

DW: Republica Moldova are un nou guvern. Are şi o nouă misiune?

Ana Revenco: Misiunea rămâne aceeaşi – să protejăm democraţia în Republica Moldova şi, de asemenea, să aducem o contribuţie la protejarea democraţiei în Europa, în lumea liberă. Dar presiunile asupra Moldovei sunt în creştere.

Republica Moldova a blocat, de exemplu, cu câteva zile în urmă, intrarea în ţară a unor suporteri de fotbal sârbi. Dumneavoastră afirmaţi că este posibil ca ei să fi fost implicaţi într-un complot sprijinit de Rusia, de răsturnare a guvernului pro-UE al Republicii Moldova. Ce fel de informaţii aveţi despre aceste comploturi sau despre aceste grupuri?

Sunt parte a războiului hibrid pe care Rusia îl orchestrează cu ajutorul oligarhilor fugari. Rusia sprijină masiv acest război hibrid în Republica Moldova de aproape un an. Ştiţi, anul trecut, pe 24 februarie, când Rusia a demarat agresiunea militară în Ucraina, s-a întâmplat un lucru similar: toate ameninţările la adresa Republicii Moldova au luat amploare. Şi vedem acum toate elementele unui război neconvenţional, care supun guvernul unor presiuni foarte mari, secătuind bugetul şi distrăgându-ne atenţia de la agenda de dezvoltare, radicalizând societatea şi determinând o masivă destabilizare.

Toate acestea sunt menite să schimbe parcursul democratic al Chişinăului, să aducă războiul în ţară şi să aducă Rusia mai aproape de zonele în care sunt concentrate trupe ale NATO. Aceasta ar însemna ca Rusia să câştige acces la spaţiu aerian mai apropiat de trupele ruse masate în regiunea Transnistreană. Aceasta ar însemna pentru Rusia şi acces la Dunăre prin portul nostru.

În sfârşit, aceasta ar însemna obţinerea unui cap de pod foarte important şi o poziţie de forţă pentru negocieri cu Bruxelles-ul. În cele din urmă, aceasta ar însemna agravarea vulnerabilităţii Ucrainei. Dacă un al treilea front convenţional se va deschide la Chişinău, aceasta va deconcentra de asemenea capabilităţile de apărare ale Ucrainei. Exact acesta este impactul pe care Rusia şi-l doreşte prin aceste elemente foarte intense ale războiului hibrid pe care-l poartă şi amplifică acum în Republica Moldova.

Instrumentalizarea migraţiei, instrumentalizarea securităţii alimentare, atacarea normalităţii vieţii de zi cu zi – acestea sunt ţintele războiului hibrid pe care Rusia îl poartă. Există o propagandă foarte intensă, operaţiuni masive de dezinformare, menite să distragă populaţiei atenţia de la viaţa normală, economică, socială, culturală, să scadă încrederea populaţiei în autorităţi. Iar, din păcate, Rusia a fost capabilă să poarte acest gen de război de-a lungul celor 30 de ani scurşi de la dobândirea independenţei. Dar în ultimul an am văzut cât de intens a devenit acest război în întreaga ţară.

Şi ce puteţi face împotriva destabilizării? Cum vă puteţi apăra de acest război hibrid?

Înainte de toate avem nevoie de unitate. Unitate cu întreaga lume democratică şi cu lumea liberă. Trebuie să înţelegem că nu doar securitatea sau democraţia moldovenească sau ucraineană sunt ameninţate, ci întreaga securitate şi democraţie din Europa. Iar acest forum în care ne aflăm cu toţii azi, în care ne vom afla în următoarele două zile, ne apropie mai degrabă pe unii de alţii, ne face să stăm clar uniţi împotriva agresiunii Rusiei şi ne ajută să tragem primele învăţăminte.

Una din ele este că trebuie să ne sprijinim unii pe alţii. Republica Moldova a primit deja sprijin din partea unor state ale Uniunii Europene. Am semnat înţelegerea Frontex, care permite acum unui număr de specialişti ai Frontex să lucreze mână în mână, umăr la umăr, cu poliţia noastră de frontieră la ambele graniţe – la graniţa noastră de est, care este graniţa noastră cu războiul, dar şi la graniţa de vest, care este graniţa cu UE. Securizăm ambele graniţe şi acţionăm astfel încât să descurajăm criminalitatea transfrontalieră. Acesta este un sprijin foarte puternic pentru noi.

Concomitent, pe măsură ce vedem că aceste ameninţări câştigă în dinamică şi intensitate, având un impact puternic asupra capacităţii naţionale de rezistenţă, ne sunt necesare mai multă tehnologie, echipament, unelte speciale, pentru a veni în sprijinul eforturilor noastre curente, pe care nu doar sistemul Ministerului de Interne le depune, ci şi multe alte sisteme guvernamentale, pentru a putea rezista. Aceasta ne-ar ajuta nu doar să ne plasăm în zona rezilientă a crizei, ci să ne şi dezvoltăm. Noi am înţeles foarte bine că acele condiţii ce i-au fost puse Republicii Moldova de îndată ce a câştigat statutul de ţară candidată vor aduce numai avantaje ţării în materie de dezvoltare.

Am înţeles asta pe deplin, am elaborat mecanisme şi acţiunile sunt deja în desfăşurare. Lucrăm la legislaţie. Lucrăm la protocoale, la unelte. Dar, repet, avem nevoie de sprijin suplimentar pentru a creşte eficienţa acestor măsuri în materie de edificare a unor capabilităţi funcţionale.

Pentru că a venit vorba de sprijin din partea altor state: cum ar putea contribui, de pildă, România, vecina dumneavoastră, la protejarea independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, cum v-ar putea sprijini pe drumul integrării europene”.

Ana Revenco: România a fost mereu un partener excepţional

România a fost întotdeauna un partener excepțional, un prieten adevărat, și toate mecanismele care astăzi funcționează în Republica Moldova și care ne permit să ne menținem cursul democratic, cursul de integrare europeană, întotdeauna au inclus și includ în continuare România.

România a fost printre primele, dacă nu chiar prima, care a răspuns nevoii Republicii Moldova atunci când ne-am pomenit față în față cu amenințările și șantajul energetic pe care l-a declanșat Rusia. Au fost și sunt în continuare o voce pentru Republica Moldova pe toate platformele europene, atunci când vorbim despre a aduce Republica Moldova în spațiul european.

România este aproape de noi și acum, când ne consolidăm capacitățile și capabilitățile în domeniul de securitate și apărare. România este aproape de Republica Moldova și contribuie şi la modul direct, dar este și o voce suplimentară atunci când vorbim despre nevoia de a diversifica piața de desfacere a produselor moldovenești. Acum, când, odată cu războiul, toate canalele spre est, desigur că nu mai sunt funcționale, noi avem nevoia de a dezvolta și a extinde piețele de desfacere.

Or, asta înseamnă însă ca economia Republicii Moldova să fie funcțională și oamenii să poată crea și investi. Asta înseamnă și locuri de muncă, asta înseamnă și venituri la buget. Or, exact asta este acum una din prioritățile guvernului nou învestit. Împreună cu componenta de securitate, pentru a ne menține și hotarele în siguranță și comunitățile și astfel să devenim şi un bun producător de securitate în regiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: