Analiză: circa 85% din populația Moldovei nu ar accepta o persoană LGBT+ în familie 

Potrivit datelor din analiza Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, circa 85% din populația Republicii Moldova nu ar accepta o persoană LGBT+ în calitate de membru al familiei, iar peste 60% din populație – în calitate de vecini sau colegi de muncă. Datele au fost comunicate pe 28 ianuarie. 

„La fel, în topul grupurilor marginalizate intră și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, persoanele fost deținute, pe care majoritatea populației (peste 60%) nu le-ar accepta în relații mai apropiate – de familie și prietenie, însă ar fi mai toleranți în cazul relațiilor de muncă sau de vecinătate”, au comunicat reprezentanții Centrului.

Directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig, a explicat că „populația Moldovei nu este dispusă să construiască relații sociale cu persoanele din grupul LGBT+ și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, însă este gata să le accepte în calitate de cetățeni ai țării”.

„În următoarea categorie, în funcție de nivelul de acceptare, se poziționează alte patru grupuri minoritate – persoane fost deținute, persoane de religie musulmană, cele provenite din țări africane și persoanele de etnie romă. În cazul acestor grupuri, cetățenii nu i-ar accepta ca membri de familie, prieteni sau vecini, însă ar fi dispuși să fie colegi de muncă”, a comunicat Natalia Covrig.

Potrivit Centrului, nivelul mediu al distanței sociale în Republica Moldova a fost estimat la 2,1 în 2024 (comparativ cu 2,24 în 2023), pe scala de la 0 la 6, unde 0 semnifică că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile (membru de familie, prieten, vecin, coleg de muncă, concetățean), iar 6 – ar exclude-o din țară.

„Totuși, în raport cu anumite grupuri sociale, gradul de toleranță și acceptare a scăzut. În special aici ne referim la minoritățile religioase, persoanele de altă origine (țară), persoanele cu dizabilități fizice și persoanele care nu vorbesc limba de stat. Această înrăutățire a atitudinii populației poate fi explicată prin polarizarea politică, discursurile de ură care au luat amploare în ultimul timp, dar și presiunea socială ca rezultat al multiplelor crize din țară”, a evidențiat Centrul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu

Prima Conferință a președinților parlamentelor țărilor candidate la UE. Participă și Igor Grosu

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, participă la prima Conferință a președinților parlamentelor din țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut în dimineața zilei de 7 iulie de reprezentanții Legislativului de la Chișinău.

Potrivit Legislativului, Conferința inaugurală la care participă Igor Grosu are loc la Belgrad, capitala Serbiei.

„Evenimentul va reuni președinții parlamentelor din țările candidate pentru a discuta provocările și oportunitățile comune ale procesului de aderare la Uniunea Europeană, a face schimb de experiență și bune practici, a promova inițiative comune și a pune bazele unei platforme permanente de dialog, coordonare și sprijin reciproc la nivel parlamentar. Tema principală a conferinței este „Integrarea europeană într-un context geopolitic în schimbare”, cu accent pe rolul parlamentelor țărilor candidate în avansarea procesului de integrare europeană”, a comunicat Parlamentul de la Chișinău.

Conferința este organizată la inițiativa președintei Adunării Naționale a Republicii Serbia, Ana Brnabić, și a președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, a precizat Legislativul.

În marja evenimentului, Igor Grosu va avea întrevederi bilaterale cu omologii săi din Ucraina și Serbia.

***

În prezent, UE are nouă țări candidate oficiale la aderare: Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Albania, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare. În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: