Analiză: circa 85% din populația Moldovei nu ar accepta o persoană LGBT+ în familie 

Potrivit datelor din analiza Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, circa 85% din populația Republicii Moldova nu ar accepta o persoană LGBT+ în calitate de membru al familiei, iar peste 60% din populație – în calitate de vecini sau colegi de muncă. Datele au fost comunicate pe 28 ianuarie. 

„La fel, în topul grupurilor marginalizate intră și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, persoanele fost deținute, pe care majoritatea populației (peste 60%) nu le-ar accepta în relații mai apropiate – de familie și prietenie, însă ar fi mai toleranți în cazul relațiilor de muncă sau de vecinătate”, au comunicat reprezentanții Centrului.

Directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig, a explicat că „populația Moldovei nu este dispusă să construiască relații sociale cu persoanele din grupul LGBT+ și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, însă este gata să le accepte în calitate de cetățeni ai țării”.

„În următoarea categorie, în funcție de nivelul de acceptare, se poziționează alte patru grupuri minoritate – persoane fost deținute, persoane de religie musulmană, cele provenite din țări africane și persoanele de etnie romă. În cazul acestor grupuri, cetățenii nu i-ar accepta ca membri de familie, prieteni sau vecini, însă ar fi dispuși să fie colegi de muncă”, a comunicat Natalia Covrig.

Potrivit Centrului, nivelul mediu al distanței sociale în Republica Moldova a fost estimat la 2,1 în 2024 (comparativ cu 2,24 în 2023), pe scala de la 0 la 6, unde 0 semnifică că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile (membru de familie, prieten, vecin, coleg de muncă, concetățean), iar 6 – ar exclude-o din țară.

„Totuși, în raport cu anumite grupuri sociale, gradul de toleranță și acceptare a scăzut. În special aici ne referim la minoritățile religioase, persoanele de altă origine (țară), persoanele cu dizabilități fizice și persoanele care nu vorbesc limba de stat. Această înrăutățire a atitudinii populației poate fi explicată prin polarizarea politică, discursurile de ură care au luat amploare în ultimul timp, dar și presiunea socială ca rezultat al multiplelor crize din țară”, a evidențiat Centrul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Vârsta de pensionare pentru femeile din Republica Moldova a crescut cu jumătate de an

Începând cu 1 iulie 2025 se majorează vârsta de pensionare pentru femeile din Republica Moldova. Acestea se vor pensiona deja la 61 de ani și 6 luni. Pentru bărbați, vârsta de pensionare rămâne neschimbată – 63 de ani. Stagiul complet de cotizare, atât pentru femei, cât și pentru bărbați în Republica Moldova, este de 34 de ani.

Vârsta standard de pensionare pentru femei în fiecare an se majorează cu 6 luni de la 1 iulie, până va atinge 63 ani, pentru a fi egală cu vârsta de pensionare a bărbaților. Din anul 2028, atât bărbații, cât și femeile vor obține dreptul de pensionare la 63 de ani.

Cetățenii pot afla anul în care vor putea solicita pensia pentru limită de vârstă aici.

Legea prin care s-a decis egalarea vârstei de pensionare s-a votat în 2021, la inițiativa lui Dan Perciun, atunci președinte al Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie. Legislatorii au invocat indicatorii demografici înregistrați în Republica Moldova, care arătau că ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în creștere continuă.

Pentru persoanele care nu au stagiu complet se calculează pensia incompletă, mărimea căreia este proporțională cu numărul de ani de stagiu. Persoanele care au o vechime a stagiului de cotizare mai mică de 15 ani, nu au dreptul la pensie, ci doar la o alocație pentru persoanele în vârstă, care este de 50% din mărimea pensiei minime pentru limită de vârstă.

Dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut în lege. Astfel, din iulie, indiferent de vârstă, bărbații vor avea dreptul la pensia anticipată pentru carieră lungă dacă au un stagiu complet de cotizare de 39 de ani, iar femeile – dacă au un stagiu complet de cotizare de 37 de ani.

Șeful Direcției Informare și Comunicare din cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), Petru Socolan, a declarat pentru Moldova 1 că cetățenii au posibilitatea să-și procure stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensii, în cazul în care nu au realizat un stagiu de cotizare complet sau nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale în anumite perioade. Persoanele care doresc să se asigure individual trebuie să achite, în anul 2025, o sumă de 20.518 lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: