Analiză: circa 85% din populația Moldovei nu ar accepta o persoană LGBT+ în familie 

Potrivit datelor din analiza Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, circa 85% din populația Republicii Moldova nu ar accepta o persoană LGBT+ în calitate de membru al familiei, iar peste 60% din populație – în calitate de vecini sau colegi de muncă. Datele au fost comunicate pe 28 ianuarie. 

„La fel, în topul grupurilor marginalizate intră și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, persoanele fost deținute, pe care majoritatea populației (peste 60%) nu le-ar accepta în relații mai apropiate – de familie și prietenie, însă ar fi mai toleranți în cazul relațiilor de muncă sau de vecinătate”, au comunicat reprezentanții Centrului.

Directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig, a explicat că „populația Moldovei nu este dispusă să construiască relații sociale cu persoanele din grupul LGBT+ și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, însă este gata să le accepte în calitate de cetățeni ai țării”.

„În următoarea categorie, în funcție de nivelul de acceptare, se poziționează alte patru grupuri minoritate – persoane fost deținute, persoane de religie musulmană, cele provenite din țări africane și persoanele de etnie romă. În cazul acestor grupuri, cetățenii nu i-ar accepta ca membri de familie, prieteni sau vecini, însă ar fi dispuși să fie colegi de muncă”, a comunicat Natalia Covrig.

Potrivit Centrului, nivelul mediu al distanței sociale în Republica Moldova a fost estimat la 2,1 în 2024 (comparativ cu 2,24 în 2023), pe scala de la 0 la 6, unde 0 semnifică că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile (membru de familie, prieten, vecin, coleg de muncă, concetățean), iar 6 – ar exclude-o din țară.

„Totuși, în raport cu anumite grupuri sociale, gradul de toleranță și acceptare a scăzut. În special aici ne referim la minoritățile religioase, persoanele de altă origine (țară), persoanele cu dizabilități fizice și persoanele care nu vorbesc limba de stat. Această înrăutățire a atitudinii populației poate fi explicată prin polarizarea politică, discursurile de ură care au luat amploare în ultimul timp, dar și presiunea socială ca rezultat al multiplelor crize din țară”, a evidențiat Centrul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PAS nu a mers în bloc cu „Împreună” la parlamentare? Doina Gherman: „Experții spun că e riscant”

Președinta fracțiunii PAS, Doina Gherman, a declarat că partidul nu a format un bloc electoral cu Blocul „Împreună” pentru a participa la alegerile parlamentare, deoarece „experții și analiștii politici spun că este riscant să schimbi denumirea în preajma alegerilor”. Totodată, Gherman a subliniat că „miza acestor alegeri este mare” și că potrivit sondajelor, „PAS ar fi, până în prezent, singurul partid pro-european care ar avea șanse reale să intre în Parlament”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului ZdCe, înregistrat înainte de anunțul făcut de Platforma DA privind participarea la alegeri pe lista PAS.

„Cel mai apropiat de noi este Blocul Împreună. Discuțiile despre acest front comun pentru integrare europeană se duc de mai multe săptămâni. Orice tratative pe care le avem pornesc de la un singur scop – de a salva blocarea integrării europene. Miza acestor alegeri este mare”, a subliniat aceasta.

Întrebată de ce PAS nu dorește să formeze un bloc electoral, Gherman a declarat:

„Toți experții și analiștii politici spun că este foarte riscant să schimbi denumirea entității și să vii cu două luni înainte de alegeri cu altă denumire.

Aceste alegeri sunt extrem de importante pentru a ne juca de-a politica sau de-a testatul. Este o realitate care apare din măsurările din sondajele publice și PAS, până la moment, rămâne unicul partid pro-european care are șanse reale să intre în Parlament”, a menționat Gherman.

Precizăm că Platforma DA a anunțat, pe 18 iulie, că nu va participa cu listă proprie la alegerile parlamentare din 28 septembrie și că a acceptat propunerea de parteneriat politic înaintată de PAS. În acest context, Dinu Plîngău a precizat că Liviu Vovc va prelua interimatul funcției de președinte al formațiunii.

Ulterior, Platforma DA a fost exclusă din Blocul „Împreună”. Decizia a fost adoptată în unanimitate de Consiliul Blocului, care acuză PAS de „decapitarea” forțelor pro-europene înainte de scrutin.

Pe 20 iulie, PAS a publicat lista candidaților la alegerile parlamentare în care se regăsesc foștii membri ai Platformei DA, Dinu Plîngău și Stela Macari.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: