Analiză: circa 85% din populația Moldovei nu ar accepta o persoană LGBT+ în familie 

Potrivit datelor din analiza Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, circa 85% din populația Republicii Moldova nu ar accepta o persoană LGBT+ în calitate de membru al familiei, iar peste 60% din populație – în calitate de vecini sau colegi de muncă. Datele au fost comunicate pe 28 ianuarie. 

„La fel, în topul grupurilor marginalizate intră și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, persoanele fost deținute, pe care majoritatea populației (peste 60%) nu le-ar accepta în relații mai apropiate – de familie și prietenie, însă ar fi mai toleranți în cazul relațiilor de muncă sau de vecinătate”, au comunicat reprezentanții Centrului.

Directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig, a explicat că „populația Moldovei nu este dispusă să construiască relații sociale cu persoanele din grupul LGBT+ și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, însă este gata să le accepte în calitate de cetățeni ai țării”.

„În următoarea categorie, în funcție de nivelul de acceptare, se poziționează alte patru grupuri minoritate – persoane fost deținute, persoane de religie musulmană, cele provenite din țări africane și persoanele de etnie romă. În cazul acestor grupuri, cetățenii nu i-ar accepta ca membri de familie, prieteni sau vecini, însă ar fi dispuși să fie colegi de muncă”, a comunicat Natalia Covrig.

Potrivit Centrului, nivelul mediu al distanței sociale în Republica Moldova a fost estimat la 2,1 în 2024 (comparativ cu 2,24 în 2023), pe scala de la 0 la 6, unde 0 semnifică că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile (membru de familie, prieten, vecin, coleg de muncă, concetățean), iar 6 – ar exclude-o din țară.

„Totuși, în raport cu anumite grupuri sociale, gradul de toleranță și acceptare a scăzut. În special aici ne referim la minoritățile religioase, persoanele de altă origine (țară), persoanele cu dizabilități fizice și persoanele care nu vorbesc limba de stat. Această înrăutățire a atitudinii populației poate fi explicată prin polarizarea politică, discursurile de ură care au luat amploare în ultimul timp, dar și presiunea socială ca rezultat al multiplelor crize din țară”, a evidențiat Centrul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: