Maia Sandu/Facebook

Analiză: la ce să ne așteptăm de la primul summit Moldova-UE. Care sunt mizele și legătura cu alegerile parlamentare

Pe 4 iulie, Chișinăul va găzdui primul summit Moldova–UE. NM explică cine sunt participanții, ce semnificație are acest eveniment, care sunt așteptările și ce legătură are cu alegerile parlamentare din toamnă.

De ce vin din nou oficialii europeni în Moldova?

Uniunea Europeană organizează în mod constant summituri dedicate cooperării cu diverse state. Astfel de întâlniri bilaterale au loc cu parteneri strategici (precum SUA), dar și cu țări candidate la aderarea în UE (precum Ucraina sau Albania).

Aceste summituri sunt un instrument standard al politicii externe a UE. Evenimentul din 4 iulie, dedicat relației cu Republica Moldova, este primul de acest gen. Până acum au avut loc reuniuni ale Consiliului de Asociere UE–Moldova, întâlniri bilaterale cu lideri europeni și alte formate de dialog între autoritățile moldovene și cele ale UE.

În 2023, Moldova a găzduit summitul liderilor Comunității Politice Europene – un format mai larg, care include țările membre ale UE, zona euro, statele candidate la aderare și țările ce colaborează strâns cu Uniunea Europeană.

presedinte RM

La actualul summit, Uniunea Europeană va fi reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, António Costa, iar Republica Moldova va fi reprezentată de președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu.

„Acest summit confirmă că Republica Moldova trece la un nou nivel de cooperare cu structurile europene. Astfel de întâlniri au loc între UE și țările candidate. Moldova a obținut statutul de țară candidată acum trei ani – în iunie 2022. Este primul summit de acest fel și asemenea discuții vor avea loc anual”, a declarat Maia Sandu despre summitul care urmează.

Facebook/Maia Sandu

După summit vor începe negocierile de aderare la UE?

Formal, negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au început deja, pe 25 iunie 2024. Urmează etapa de screening – o analiză detaliată a legislației naționale, pentru a-i evalua punctele forte și slabe. După acest proces, încep negocierile propriu-zise pentru fiecare dintre cele 33 de capitole ale legislației europene (acquis-ul UE), grupate în șase clustere. Fiecare cluster este deschis separat.

În prezent, Moldova se află în faza de screening. Următorul pas este deschiderea primului cluster, care necesită acordul unanim al tuturor statelor membre ale UE. Moldova „merge la pachet” cu Ucraina, iar deciziile sunt luate în tandem. Totuși, Ungaria blochează deschiderea primului cluster de negocieri cu Ucraina, ceea ce afectează automat și progresul Moldovei. Anumiți oficiali europeni, precum comisarul pentru extindere, Marta Kos, iau în considerare posibilitatea separării „pachetului” Moldova–Ucraina, dar în interiorul UE nu există consens pe acest subiect.

Analistă principală pentru afaceri europene în cadrul organizației Crisis Group, Marta Mucznik, consideră că Uniunea Europeană este nevoită să mențină un echilibru fragil. Pe de o parte, trebuie să-și demonstreze sprijinul ferm pentru procesul de aderare al Moldovei, în ciuda blocajului impus Ucrainei de către Ungaria – un blocaj care ar putea afecta și parcursul european al Chișinăului. Pe de altă parte, trebuie să evite o reacție de respingere din partea segmentului de populație din Moldova care este sceptic față de integrarea europeană. „Acest echilibru va rămâne și după summit, și după alegerile parlamentare din septembrie, întrucât UE și Moldova continuă parcursul aderării într-un context de polarizare politică”, a declarat experta.

EPC Moldova

Între timp, deschiderea primului cluster de negocieri în cadrul summitului UE–Moldova nu trebuie așteptată. Deocamdată, nu există un acord între liderii statelor membre ale UE pe acest subiect, iar formatul unei întâlniri bilaterale nu presupune luarea unor astfel de decizii.

Are Maia Sandu nevoie de acest summit?

Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat că summitul UE–Moldova este necesar Maiei Sandu, în contextul alegerilor parlamentare, pentru a obține avantaje politice. Această opinie a fost intens mediatizată de presa rusă.

Republica Moldova urmează să intre oficial în perioada electorală: pe 28 septembrie vor avea loc alegerile parlamentare, iar campania electorală va începe la sfârșitul lunii august. Totuși, doctorul în științe politice Angela Colațchi a remarcat că, înainte de alegeri, orice eveniment poate fi interpretat ca parte a ambițiilor politice ale unor candidați. „Este firesc, dar nu întotdeauna corect. Un summit de acest nivel ar fi avut loc oricum, și în absența alegerilor. Scopul său este discutarea cooperării dintre Moldova și UE”, a declarat experta.

Ea admite, însă, că summitul poate transmite și un mesaj politic clar din partea Uniunii Europene. „Se poate presupune că Bruxelles-ul vrea să arate că a reușit să construiască o relație solidă de cooperare cu actuala guvernare din Moldova. Totuși, repet, astfel de summituri sunt o practică obișnuită”, a adăugat Angela Colacchi.

La rândul său, analista Marta Mucznik consideră că summitul reprezintă o încercare a UE de a demonstra sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova, în contextul unei campanii electorale tensionate. „Dacă partidul președintei Maia Sandu — PAS — nu va obține majoritatea parlamentară, ar putea fi nevoit să formeze coaliții cu partide de opoziție, ceea ce ar putea influența direcția de integrare europeană a țării. Deși aceste partide susțin oficial aderarea la UE, viziunea lor asupra parcursului poate fi diferit”, a subliniat Mucznik.

Totodată, ea afirmă că Bruxellesul și Chișinăul au și un alt obiectiv comun: menținerea stabilității și evitarea unei escaladări a tensiunilor — atât pe malul drept al Nistrului, cât și în regiunea transnistreană, aflată într-o mare măsură sub influența Rusiei.

Ce se așteaptă, atunci, de la summit?

Pe agenda summitului se află aprofundarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul războiului din Ucraina, etapele următoare în procesul de aderare, aspecte privind securitatea și Planul de creștere economică pentru Moldova, susținut de UE cu 1,9 miliarde de euro.

Angela Colațchi consideră că reuniunea va contribui la o formulare mai clară a obiectivelor comune ale Chișinăului și Bruxellesului. „Ce trebuie să facă Moldova? La ce ar trebui să fie atentă Uniunea Europeană? De la summit putem aștepta o clarificare mai detaliată a acestor obiective comune”, a declarat experta. Potrivit Martei Mucznik, summitul transmite un semnal clar de sprijin pentru agenda de reforme promovată de Maia Sandu, pe care Bruxelles-ul o consideră esențială pentru avansarea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE — în contextul unor îngrijorări persistente legate de posibile ingerințe rusești, scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare îndreptate împotriva Uniunii Europene și a parcursului european al Moldovei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Manifestanți cu pancarte la Bender, înainte de ședința cu noul șef al Misiunii OSCE. Biroul de reintegrare: „Evident este o acțiune regizată”

Mai multe persoane au au ieșit în stradă joi, 10 septembrie, la Bender, în timpul ședinței Comisiei Unificate de Control (CUC), la care a participat și noul șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Christopher W. Smith. Manifestanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Nu presiunilor asupra Transnistriei!” și „Operațiunea de menținere a păcii de pe Nistru trebuie să continue!”. Biroul politici de reintegrare a calificat acțiunea, într-un comentariu pentru NewsMaker, drept una „regizată”.

Acțiunea împotriva politicilor Chișinăului a avut loc în fața Palatului de Cultură „Tkacenko” din Bender, înainte de ședința CUC, organizată cu participarea delegației Republicii Moldova. Potrivit presei din regiunea transnistreană, la manifestație au participat reprezentanți ai consiliului colectivelor de muncă și activiști civici locali. Aceștia au declarat că speră că mesajele lor vor fi auzite de Chișinău.

La ședință a participat și noul șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Christopher W. Smith, a anunțat instituția într-un comunicat de presă. În cadrul discuțiilor, Smith a vorbit despre importanța continuării dialogului și a funcționării eficiente a Comisiei Unificate de Control pentru menținerea stabilității în Zona de Securitate. El și-a exprimat, totodată, disponibilitatea pentru o cooperare constructivă cu membrii Comisiei.

Misiunea OSCE a reiterat că va continua să sprijine dialogul în cadrul CUC și să faciliteze interacțiunea practică menită să contribuie la securitatea și stabilitatea din Zona de Securitate.

Reacția Biroului politici de reintegrare: „O acțiune regizată”

Solicitat de NewsMaker să comenteze manifestația, Biroul politici de reintegrare a declarat că protestul trebuie privit „prin prisma realităților din regiune” și l-a calificat drept „o acțiune regizată”.

„Este bine cunoscut faptul că libertatea de exprimare și dreptul la opinii critice sunt constant restricționate și controlate de structurile de la Tiraspol, inclusiv prin intimidare și persecutarea celor care exprimă opinii incomode. Există multiple cazuri în care persoane care și-au exprimat opiniile sau au manifestat poziții critice au avut de suferit, fiind supuse presiunilor, intimidărilor și, în unele situații, chiar privării de libertate și detenției ilegale”, a precizat Biroul.

În aceste condiții, Biroul consideră că este dificil ca manifestația să fie calificată drept una spontană și liberă.

„De asemenea, nu este pentru prima dată când nemulțumirile sociale sunt instrumentalizate și transformate în acțiuni politico-propagandistice, menite să creeze tensiuni și să alimenteze neîncrederea față de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova”, se mai arată în reacție.

Biroul politici de reintegrare a precizat că, în pofida unor asemenea acțiuni, va continua „cu responsabilitate și prudență” procesul de reintegrare a țării, pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, restabilirea unui spațiu comun și asigurarea unor condiții egale și echitabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: