Maia Sandu/Facebook

Analiză: la ce să ne așteptăm de la primul summit Moldova-UE. Care sunt mizele și legătura cu alegerile parlamentare

Pe 4 iulie, Chișinăul va găzdui primul summit Moldova–UE. NM explică cine sunt participanții, ce semnificație are acest eveniment, care sunt așteptările și ce legătură are cu alegerile parlamentare din toamnă.

De ce vin din nou oficialii europeni în Moldova?

Uniunea Europeană organizează în mod constant summituri dedicate cooperării cu diverse state. Astfel de întâlniri bilaterale au loc cu parteneri strategici (precum SUA), dar și cu țări candidate la aderarea în UE (precum Ucraina sau Albania).

Aceste summituri sunt un instrument standard al politicii externe a UE. Evenimentul din 4 iulie, dedicat relației cu Republica Moldova, este primul de acest gen. Până acum au avut loc reuniuni ale Consiliului de Asociere UE–Moldova, întâlniri bilaterale cu lideri europeni și alte formate de dialog între autoritățile moldovene și cele ale UE.

În 2023, Moldova a găzduit summitul liderilor Comunității Politice Europene – un format mai larg, care include țările membre ale UE, zona euro, statele candidate la aderare și țările ce colaborează strâns cu Uniunea Europeană.

presedinte RM

La actualul summit, Uniunea Europeană va fi reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, António Costa, iar Republica Moldova va fi reprezentată de președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu.

„Acest summit confirmă că Republica Moldova trece la un nou nivel de cooperare cu structurile europene. Astfel de întâlniri au loc între UE și țările candidate. Moldova a obținut statutul de țară candidată acum trei ani – în iunie 2022. Este primul summit de acest fel și asemenea discuții vor avea loc anual”, a declarat Maia Sandu despre summitul care urmează.

Facebook/Maia Sandu

După summit vor începe negocierile de aderare la UE?

Formal, negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au început deja, pe 25 iunie 2024. Urmează etapa de screening – o analiză detaliată a legislației naționale, pentru a-i evalua punctele forte și slabe. După acest proces, încep negocierile propriu-zise pentru fiecare dintre cele 33 de capitole ale legislației europene (acquis-ul UE), grupate în șase clustere. Fiecare cluster este deschis separat.

În prezent, Moldova se află în faza de screening. Următorul pas este deschiderea primului cluster, care necesită acordul unanim al tuturor statelor membre ale UE. Moldova „merge la pachet” cu Ucraina, iar deciziile sunt luate în tandem. Totuși, Ungaria blochează deschiderea primului cluster de negocieri cu Ucraina, ceea ce afectează automat și progresul Moldovei. Anumiți oficiali europeni, precum comisarul pentru extindere, Marta Kos, iau în considerare posibilitatea separării „pachetului” Moldova–Ucraina, dar în interiorul UE nu există consens pe acest subiect.

Analistă principală pentru afaceri europene în cadrul organizației Crisis Group, Marta Mucznik, consideră că Uniunea Europeană este nevoită să mențină un echilibru fragil. Pe de o parte, trebuie să-și demonstreze sprijinul ferm pentru procesul de aderare al Moldovei, în ciuda blocajului impus Ucrainei de către Ungaria – un blocaj care ar putea afecta și parcursul european al Chișinăului. Pe de altă parte, trebuie să evite o reacție de respingere din partea segmentului de populație din Moldova care este sceptic față de integrarea europeană. „Acest echilibru va rămâne și după summit, și după alegerile parlamentare din septembrie, întrucât UE și Moldova continuă parcursul aderării într-un context de polarizare politică”, a declarat experta.

EPC Moldova

Între timp, deschiderea primului cluster de negocieri în cadrul summitului UE–Moldova nu trebuie așteptată. Deocamdată, nu există un acord între liderii statelor membre ale UE pe acest subiect, iar formatul unei întâlniri bilaterale nu presupune luarea unor astfel de decizii.

Are Maia Sandu nevoie de acest summit?

Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat că summitul UE–Moldova este necesar Maiei Sandu, în contextul alegerilor parlamentare, pentru a obține avantaje politice. Această opinie a fost intens mediatizată de presa rusă.

Republica Moldova urmează să intre oficial în perioada electorală: pe 28 septembrie vor avea loc alegerile parlamentare, iar campania electorală va începe la sfârșitul lunii august. Totuși, doctorul în științe politice Angela Colațchi a remarcat că, înainte de alegeri, orice eveniment poate fi interpretat ca parte a ambițiilor politice ale unor candidați. „Este firesc, dar nu întotdeauna corect. Un summit de acest nivel ar fi avut loc oricum, și în absența alegerilor. Scopul său este discutarea cooperării dintre Moldova și UE”, a declarat experta.

Ea admite, însă, că summitul poate transmite și un mesaj politic clar din partea Uniunii Europene. „Se poate presupune că Bruxelles-ul vrea să arate că a reușit să construiască o relație solidă de cooperare cu actuala guvernare din Moldova. Totuși, repet, astfel de summituri sunt o practică obișnuită”, a adăugat Angela Colacchi.

La rândul său, analista Marta Mucznik consideră că summitul reprezintă o încercare a UE de a demonstra sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova, în contextul unei campanii electorale tensionate. „Dacă partidul președintei Maia Sandu — PAS — nu va obține majoritatea parlamentară, ar putea fi nevoit să formeze coaliții cu partide de opoziție, ceea ce ar putea influența direcția de integrare europeană a țării. Deși aceste partide susțin oficial aderarea la UE, viziunea lor asupra parcursului poate fi diferit”, a subliniat Mucznik.

Totodată, ea afirmă că Bruxellesul și Chișinăul au și un alt obiectiv comun: menținerea stabilității și evitarea unei escaladări a tensiunilor — atât pe malul drept al Nistrului, cât și în regiunea transnistreană, aflată într-o mare măsură sub influența Rusiei.

Ce se așteaptă, atunci, de la summit?

Pe agenda summitului se află aprofundarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul războiului din Ucraina, etapele următoare în procesul de aderare, aspecte privind securitatea și Planul de creștere economică pentru Moldova, susținut de UE cu 1,9 miliarde de euro.

Angela Colațchi consideră că reuniunea va contribui la o formulare mai clară a obiectivelor comune ale Chișinăului și Bruxellesului. „Ce trebuie să facă Moldova? La ce ar trebui să fie atentă Uniunea Europeană? De la summit putem aștepta o clarificare mai detaliată a acestor obiective comune”, a declarat experta. Potrivit Martei Mucznik, summitul transmite un semnal clar de sprijin pentru agenda de reforme promovată de Maia Sandu, pe care Bruxelles-ul o consideră esențială pentru avansarea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE — în contextul unor îngrijorări persistente legate de posibile ingerințe rusești, scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare îndreptate împotriva Uniunii Europene și a parcursului european al Moldovei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: