Maia Sandu/Facebook

Analiză: la ce să ne așteptăm de la primul summit Moldova-UE. Care sunt mizele și legătura cu alegerile parlamentare

Pe 4 iulie, Chișinăul va găzdui primul summit Moldova–UE. NM explică cine sunt participanții, ce semnificație are acest eveniment, care sunt așteptările și ce legătură are cu alegerile parlamentare din toamnă.

De ce vin din nou oficialii europeni în Moldova?

Uniunea Europeană organizează în mod constant summituri dedicate cooperării cu diverse state. Astfel de întâlniri bilaterale au loc cu parteneri strategici (precum SUA), dar și cu țări candidate la aderarea în UE (precum Ucraina sau Albania).

Aceste summituri sunt un instrument standard al politicii externe a UE. Evenimentul din 4 iulie, dedicat relației cu Republica Moldova, este primul de acest gen. Până acum au avut loc reuniuni ale Consiliului de Asociere UE–Moldova, întâlniri bilaterale cu lideri europeni și alte formate de dialog între autoritățile moldovene și cele ale UE.

În 2023, Moldova a găzduit summitul liderilor Comunității Politice Europene – un format mai larg, care include țările membre ale UE, zona euro, statele candidate la aderare și țările ce colaborează strâns cu Uniunea Europeană.

presedinte RM

La actualul summit, Uniunea Europeană va fi reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, António Costa, iar Republica Moldova va fi reprezentată de președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu.

„Acest summit confirmă că Republica Moldova trece la un nou nivel de cooperare cu structurile europene. Astfel de întâlniri au loc între UE și țările candidate. Moldova a obținut statutul de țară candidată acum trei ani – în iunie 2022. Este primul summit de acest fel și asemenea discuții vor avea loc anual”, a declarat Maia Sandu despre summitul care urmează.

Facebook/Maia Sandu

După summit vor începe negocierile de aderare la UE?

Formal, negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au început deja, pe 25 iunie 2024. Urmează etapa de screening – o analiză detaliată a legislației naționale, pentru a-i evalua punctele forte și slabe. După acest proces, încep negocierile propriu-zise pentru fiecare dintre cele 33 de capitole ale legislației europene (acquis-ul UE), grupate în șase clustere. Fiecare cluster este deschis separat.

În prezent, Moldova se află în faza de screening. Următorul pas este deschiderea primului cluster, care necesită acordul unanim al tuturor statelor membre ale UE. Moldova „merge la pachet” cu Ucraina, iar deciziile sunt luate în tandem. Totuși, Ungaria blochează deschiderea primului cluster de negocieri cu Ucraina, ceea ce afectează automat și progresul Moldovei. Anumiți oficiali europeni, precum comisarul pentru extindere, Marta Kos, iau în considerare posibilitatea separării „pachetului” Moldova–Ucraina, dar în interiorul UE nu există consens pe acest subiect.

Analistă principală pentru afaceri europene în cadrul organizației Crisis Group, Marta Mucznik, consideră că Uniunea Europeană este nevoită să mențină un echilibru fragil. Pe de o parte, trebuie să-și demonstreze sprijinul ferm pentru procesul de aderare al Moldovei, în ciuda blocajului impus Ucrainei de către Ungaria – un blocaj care ar putea afecta și parcursul european al Chișinăului. Pe de altă parte, trebuie să evite o reacție de respingere din partea segmentului de populație din Moldova care este sceptic față de integrarea europeană. „Acest echilibru va rămâne și după summit, și după alegerile parlamentare din septembrie, întrucât UE și Moldova continuă parcursul aderării într-un context de polarizare politică”, a declarat experta.

EPC Moldova

Între timp, deschiderea primului cluster de negocieri în cadrul summitului UE–Moldova nu trebuie așteptată. Deocamdată, nu există un acord între liderii statelor membre ale UE pe acest subiect, iar formatul unei întâlniri bilaterale nu presupune luarea unor astfel de decizii.

Are Maia Sandu nevoie de acest summit?

Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat că summitul UE–Moldova este necesar Maiei Sandu, în contextul alegerilor parlamentare, pentru a obține avantaje politice. Această opinie a fost intens mediatizată de presa rusă.

Republica Moldova urmează să intre oficial în perioada electorală: pe 28 septembrie vor avea loc alegerile parlamentare, iar campania electorală va începe la sfârșitul lunii august. Totuși, doctorul în științe politice Angela Colațchi a remarcat că, înainte de alegeri, orice eveniment poate fi interpretat ca parte a ambițiilor politice ale unor candidați. „Este firesc, dar nu întotdeauna corect. Un summit de acest nivel ar fi avut loc oricum, și în absența alegerilor. Scopul său este discutarea cooperării dintre Moldova și UE”, a declarat experta.

Ea admite, însă, că summitul poate transmite și un mesaj politic clar din partea Uniunii Europene. „Se poate presupune că Bruxelles-ul vrea să arate că a reușit să construiască o relație solidă de cooperare cu actuala guvernare din Moldova. Totuși, repet, astfel de summituri sunt o practică obișnuită”, a adăugat Angela Colacchi.

La rândul său, analista Marta Mucznik consideră că summitul reprezintă o încercare a UE de a demonstra sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova, în contextul unei campanii electorale tensionate. „Dacă partidul președintei Maia Sandu — PAS — nu va obține majoritatea parlamentară, ar putea fi nevoit să formeze coaliții cu partide de opoziție, ceea ce ar putea influența direcția de integrare europeană a țării. Deși aceste partide susțin oficial aderarea la UE, viziunea lor asupra parcursului poate fi diferit”, a subliniat Mucznik.

Totodată, ea afirmă că Bruxellesul și Chișinăul au și un alt obiectiv comun: menținerea stabilității și evitarea unei escaladări a tensiunilor — atât pe malul drept al Nistrului, cât și în regiunea transnistreană, aflată într-o mare măsură sub influența Rusiei.

Ce se așteaptă, atunci, de la summit?

Pe agenda summitului se află aprofundarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul războiului din Ucraina, etapele următoare în procesul de aderare, aspecte privind securitatea și Planul de creștere economică pentru Moldova, susținut de UE cu 1,9 miliarde de euro.

Angela Colațchi consideră că reuniunea va contribui la o formulare mai clară a obiectivelor comune ale Chișinăului și Bruxellesului. „Ce trebuie să facă Moldova? La ce ar trebui să fie atentă Uniunea Europeană? De la summit putem aștepta o clarificare mai detaliată a acestor obiective comune”, a declarat experta. Potrivit Martei Mucznik, summitul transmite un semnal clar de sprijin pentru agenda de reforme promovată de Maia Sandu, pe care Bruxelles-ul o consideră esențială pentru avansarea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE — în contextul unor îngrijorări persistente legate de posibile ingerințe rusești, scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare îndreptate împotriva Uniunii Europene și a parcursului european al Moldovei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Ministrul Finanțelor, despre criticile la reforma fiscală: „Există un confort mai ales la cei cu agendă politică. Eu nu voi lăsa guvernul”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că proiectul politicii fiscale pentru 2027 este „o reformă care place oricui să o critice” și că „există un confort foarte mare mai ales la cei care au o agendă politică”. Oficialul a declarat că nu va părăsi guvernul dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, adăugând că „ar fi una” dacă i s-ar cere demisia din interiorul echipei. Declarațiile au fost făcute la Realitatea TV. Menționăm că, în legătură cu proiectul politicii bugetar-fiscale, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat un protest pentru 28 iunie, susținut de mai multe partide, iar un partid parlamentar a inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor.

În timpul emisiunii, oficialul a fost întrebat la ce concluzie a ajuns Ministerul Finanțelor după valul de reacții critice privind proiectul politicii fiscale pentru 2027. „Principala concluzie este că înțelegem și acceptăm că sunt foarte multe lucruri care pot fi îmbunătățite, dar și să nu avem compromisuri pe partea de comunicare și consultare. (…) Cred că avem deja foarte multe îmbunătățiri urmare a acestor discuții”, a comunicat ministrul pe 26 iunie.

Gavriliță a adăugat că „această reformă este nevoie, în primul rând, pentru că noi trebuie să avem un cadru care să aducă mai multă responsabilitate fiscală, dar și să creeze un mediu mai prielnic pentru dezvoltarea economică”. „Este important și poate nu s-a clarificat destul: obiectivul nu este să fie impozitați mai mult sau să piardă puterea de cumpărare oamenii săraci sau chiar și familiile obișnuite. Mecanismul țintește, într-un final, ca să putem colecta mai mult acolo unde sunt venituri mari, cheltuieli mari. Iar pentru majoritatea familiilor obișnuite, eventuale creșteri de prețuri, trebuiesc compensate cu venituri suplimentare”, a menționat el.

Întrebat dacă reforma ar putea să se transforme într-o criză politică, în contextul în care adversari ai guvernării au anunțat că trebuie organizate proteste, ministrul a răspuns: „Cred că poate, pentru că e o reformă pe cât de dificil de explicat și de înțeles, pe atât de ușor de criticat. Observ că există un confort foarte mare la foarte multă lume, mai ales la cei care au o agendă politică. Avem și cazuri în care nu neapărat cu rea intenție, dar mai există și interpretări care de fapt nu corespund realității. E o reformă care place oricui să o critice”.

La întrebarea cum va reacționa dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, oficialul a spus că dacă i se va cere demisia din partea echipei „ar fi una”. „Eu nu voi lăsa echipa și nu voi lăsa guvernul doar pentru că îmi este dificil. Vă dați seama, o asemenea reformă nu este simplă și sunt centrul atenției și sunt dintre cei mai discutați. (…) Eu voi fi membru al echipei și îmi voi face lucrul responsabil atât timp cât va fi nevoie și atât timp cât va fi dorința de a face aceste lucruri. Dacă nu, eu cu siguranță… Am avut o viață mult mai liniștită și eventual am să am o viață mult mai liniștită atunci când nu voi mai face acest lucru”, a conchis oficialul.

***

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Pe 23 iunie, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a chemat cetățenii Republicii Moldova la un protest împotriva proiectului politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care va avea loc pe 28 iunie, la ora 10:00, la Parlament, „pentru a spune „nu” politicilor care urmează să aducă dezastru și devastare economică în buzunare cetățenilor”. Partidul Socialiștilor a anunțat că susține protestul. Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi a spus că se va alătura oricărui protest, menționând că nu-l interesează culoarea politică, dar să nu fie proteste finanțate din exterior sau de cei care vor să scape de închisoare. Între timp, și Partidul Social Democrat European, fostul PDM, și-a invitat membrii și simpatizanții la acțiunea de protest.

Mai amintim că, în legătură cu reforma fiscală, „Partidul Nostru” a anunțat pe 24 iunie inițierea unei moțiuni simple asupra activității ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, și a făcut apel către ceilalți deputați să semneze moțiunea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: