Maia Sandu/Facebook

Analiză: la ce să ne așteptăm de la primul summit Moldova-UE. Care sunt mizele și legătura cu alegerile parlamentare

Pe 4 iulie, Chișinăul va găzdui primul summit Moldova–UE. NM explică cine sunt participanții, ce semnificație are acest eveniment, care sunt așteptările și ce legătură are cu alegerile parlamentare din toamnă.

De ce vin din nou oficialii europeni în Moldova?

Uniunea Europeană organizează în mod constant summituri dedicate cooperării cu diverse state. Astfel de întâlniri bilaterale au loc cu parteneri strategici (precum SUA), dar și cu țări candidate la aderarea în UE (precum Ucraina sau Albania).

Aceste summituri sunt un instrument standard al politicii externe a UE. Evenimentul din 4 iulie, dedicat relației cu Republica Moldova, este primul de acest gen. Până acum au avut loc reuniuni ale Consiliului de Asociere UE–Moldova, întâlniri bilaterale cu lideri europeni și alte formate de dialog între autoritățile moldovene și cele ale UE.

În 2023, Moldova a găzduit summitul liderilor Comunității Politice Europene – un format mai larg, care include țările membre ale UE, zona euro, statele candidate la aderare și țările ce colaborează strâns cu Uniunea Europeană.

presedinte RM

La actualul summit, Uniunea Europeană va fi reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, António Costa, iar Republica Moldova va fi reprezentată de președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu.

„Acest summit confirmă că Republica Moldova trece la un nou nivel de cooperare cu structurile europene. Astfel de întâlniri au loc între UE și țările candidate. Moldova a obținut statutul de țară candidată acum trei ani – în iunie 2022. Este primul summit de acest fel și asemenea discuții vor avea loc anual”, a declarat Maia Sandu despre summitul care urmează.

Facebook/Maia Sandu

După summit vor începe negocierile de aderare la UE?

Formal, negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au început deja, pe 25 iunie 2024. Urmează etapa de screening – o analiză detaliată a legislației naționale, pentru a-i evalua punctele forte și slabe. După acest proces, încep negocierile propriu-zise pentru fiecare dintre cele 33 de capitole ale legislației europene (acquis-ul UE), grupate în șase clustere. Fiecare cluster este deschis separat.

În prezent, Moldova se află în faza de screening. Următorul pas este deschiderea primului cluster, care necesită acordul unanim al tuturor statelor membre ale UE. Moldova „merge la pachet” cu Ucraina, iar deciziile sunt luate în tandem. Totuși, Ungaria blochează deschiderea primului cluster de negocieri cu Ucraina, ceea ce afectează automat și progresul Moldovei. Anumiți oficiali europeni, precum comisarul pentru extindere, Marta Kos, iau în considerare posibilitatea separării „pachetului” Moldova–Ucraina, dar în interiorul UE nu există consens pe acest subiect.

Analistă principală pentru afaceri europene în cadrul organizației Crisis Group, Marta Mucznik, consideră că Uniunea Europeană este nevoită să mențină un echilibru fragil. Pe de o parte, trebuie să-și demonstreze sprijinul ferm pentru procesul de aderare al Moldovei, în ciuda blocajului impus Ucrainei de către Ungaria – un blocaj care ar putea afecta și parcursul european al Chișinăului. Pe de altă parte, trebuie să evite o reacție de respingere din partea segmentului de populație din Moldova care este sceptic față de integrarea europeană. „Acest echilibru va rămâne și după summit, și după alegerile parlamentare din septembrie, întrucât UE și Moldova continuă parcursul aderării într-un context de polarizare politică”, a declarat experta.

EPC Moldova

Între timp, deschiderea primului cluster de negocieri în cadrul summitului UE–Moldova nu trebuie așteptată. Deocamdată, nu există un acord între liderii statelor membre ale UE pe acest subiect, iar formatul unei întâlniri bilaterale nu presupune luarea unor astfel de decizii.

Are Maia Sandu nevoie de acest summit?

Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat că summitul UE–Moldova este necesar Maiei Sandu, în contextul alegerilor parlamentare, pentru a obține avantaje politice. Această opinie a fost intens mediatizată de presa rusă.

Republica Moldova urmează să intre oficial în perioada electorală: pe 28 septembrie vor avea loc alegerile parlamentare, iar campania electorală va începe la sfârșitul lunii august. Totuși, doctorul în științe politice Angela Colațchi a remarcat că, înainte de alegeri, orice eveniment poate fi interpretat ca parte a ambițiilor politice ale unor candidați. „Este firesc, dar nu întotdeauna corect. Un summit de acest nivel ar fi avut loc oricum, și în absența alegerilor. Scopul său este discutarea cooperării dintre Moldova și UE”, a declarat experta.

Ea admite, însă, că summitul poate transmite și un mesaj politic clar din partea Uniunii Europene. „Se poate presupune că Bruxelles-ul vrea să arate că a reușit să construiască o relație solidă de cooperare cu actuala guvernare din Moldova. Totuși, repet, astfel de summituri sunt o practică obișnuită”, a adăugat Angela Colacchi.

La rândul său, analista Marta Mucznik consideră că summitul reprezintă o încercare a UE de a demonstra sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova, în contextul unei campanii electorale tensionate. „Dacă partidul președintei Maia Sandu — PAS — nu va obține majoritatea parlamentară, ar putea fi nevoit să formeze coaliții cu partide de opoziție, ceea ce ar putea influența direcția de integrare europeană a țării. Deși aceste partide susțin oficial aderarea la UE, viziunea lor asupra parcursului poate fi diferit”, a subliniat Mucznik.

Totodată, ea afirmă că Bruxellesul și Chișinăul au și un alt obiectiv comun: menținerea stabilității și evitarea unei escaladări a tensiunilor — atât pe malul drept al Nistrului, cât și în regiunea transnistreană, aflată într-o mare măsură sub influența Rusiei.

Ce se așteaptă, atunci, de la summit?

Pe agenda summitului se află aprofundarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul războiului din Ucraina, etapele următoare în procesul de aderare, aspecte privind securitatea și Planul de creștere economică pentru Moldova, susținut de UE cu 1,9 miliarde de euro.

Angela Colațchi consideră că reuniunea va contribui la o formulare mai clară a obiectivelor comune ale Chișinăului și Bruxellesului. „Ce trebuie să facă Moldova? La ce ar trebui să fie atentă Uniunea Europeană? De la summit putem aștepta o clarificare mai detaliată a acestor obiective comune”, a declarat experta. Potrivit Martei Mucznik, summitul transmite un semnal clar de sprijin pentru agenda de reforme promovată de Maia Sandu, pe care Bruxelles-ul o consideră esențială pentru avansarea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE — în contextul unor îngrijorări persistente legate de posibile ingerințe rusești, scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare îndreptate împotriva Uniunii Europene și a parcursului european al Moldovei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

facebook.com/adriandulgher

Un nou partid în Republica Moldova? Adrian Dulgher: „E timpul să schimbăm țara noastră”

În Republica Moldova ar putea apărea un nou partid, cu denumirea „Viitor Independent și Siguranță” (VIS). Despre acest lucru a anunțat Adrian Dulgher, fost membru și vicepreședinte al partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, care a precizat că Agenția Servicii Publice (ASP) i-a aprobat rezervarea denumirii formațiunii. Astfel, Dulgher a anunțat că începe colectarea semnăturilor în vederea înregistrării partidului.

Adrian Dulgher a prezentat un mesaj al ASP, prin care este anunțat că rezervarea denumirii „Partidul Politic Viitor Independent și Siguranță” a fost aprobată. În mesaj se precizează că termenul de rezervare este de șase luni și expiră la 4 decembrie 2026.

„Am promis: ridicăm țara aceasta. (…) Înregistrăm un partid cu care să schimbăm țara noastră. Un partid făcut de moldoveni adevărați, de diaspora, de tineri, de moldovenii care s-au săturat de sistemul politic și de politicienii de carieră. E timpul să schimbăm țara noastră”, a comunicat Dulgher pe o rețea de socializare, adăugând că începe colectarea semnăturilor pentru înregistrarea partidului.

Potrivit legii, partidele politice se înregistrează la Agenția Servicii Publice. Pentru înregistrare sunt necesare cererea, statutul și programul partidului, actul de constituire, lista membrilor (cel puțin 1.000 de persoane), actele de constituire ale organizațiilor teritoriale și lista delegaților la congresul de constituire. Lista membrilor, întocmită în baza cererilor de aderare, trebuie să includă numele, prenumele, sexul, data nașterii, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, precum și semnătura acestora.

În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate oficial 66 de partide politice.

***

Adrian Dulgher se prezintă drept om de afaceri.

Acesta a locuit timp de trei decenii în Marea Britanie, iar după ce a revenit în Republica Moldova a intrat în politică, devenind vicepreședinte Coaliției pentru Unitate și Bunăstare. Dulgher a candidat pe lista CUB la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, figurând pe poziția a doua. În urma scrutinului, formațiunea a acumulat doar 0,84% din voturile valabil exprimate și nu a obținut niciun mandat de deputat.

Anterior, Dulgher a avut statut de bănuit într-un dosar de contrabandă în proporții deosebit de mari, după ce s-a autodenunțat ca proprietar al 1,6 milioane de euro găsiți de vameșii de la Leușeni, ascunși într-un camion. Acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsă de probe, iar organele de drept au declarat că banii nu-i aparțin acestuia.

Pe 12 ianuarie 2026, Ziarul de Gardă a scris, cu trimitere la „reprezentanții unor instituții din Ucraina”, că Adrian Dulgher a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe declara că nu a fost informat de autoritățile ucrainene privind impunerea vreunei interdicții de intrare în Ucraina în raport cu Dulgher. Însuși Dulgher la fel susține că nu a fost notificat că ar fi vizat de o astfel de măsură. Detalii AICI.

Dulgher intenționa să candideze în calitate de candidat independent la funcția de primar al municipiului Orhei la alegerile locale noi din 17 mai 2026. Totuși, acesta a rămas în afara cursei. Totodată, CEC a decis să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: