Andrei Mardari / NewsMaker

Analiză: Persoanele LGBT+, cu HIV și deținuții – cele mai discriminate, în Moldova

Persoanele LGBT+, persoanele cu HIV și persoanele deținute sau foste deținute sunt cele mai discriminate și judecate grupuri sociale. Constatările se conțin într-o analiză despre nivelul de toleranță al moldovenilor, prezentată de către asociația obștească Centrul Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii „Parteneriat pentru Dezvoltare”, scrie IPN.

În analiză au fost incluse 13 grupuri sociale. În top trei sunt persoanele LGBT+, persoanele cu HIV și persoanele deținute sau foste deținute. Alte trei grupuri discriminate, însă în cazul cărora se atestă o predispoziție de a construi anumite relații sociale, chiar dacă limitate, sunt persoanele de religie musulmană, persoanele de etnie minoritară și persoanele care provin din țări africane.

„Aceste șase grupuri practic sunt cele mai discriminate și prejudecățile față de aceste grupuri sunt foarte și foarte pronunțate. În mod specific, cetățenii Republicii Moldova nu ar fi gata nici vecini să fie cu reprezentanții acestor grupuri. Acest fapt denotă un nivel foarte înalt de prejudecăți și atitudini discriminatorii care încă persistă în pofida tuturor eforturilor și măsurilor care se întreprind actualmente pentru a integra social și pentru a spori conștientizare societății cu privire la incluziunii a grupurilor sociale, în special a celor care sunt adesea marginalizate”, a declarat Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

„Statisticile mondiale arată că în fiecare țară, în fiecare societate, de la 3% până la 7% din populație sunt reprezentanții grupurilor LGBT+. Tot statistic vorbim, dacă luăm teoria probabilității, fiecare din cetățenii Republicii Moldova, are printre vecini, colegi, rude, o persoană LGBT. Așadar, vedem o discrepanță enormă. Pe de o parte 70% nu ar accepta persoane LGBT nici ca vecini, nici ca cetățeni ai țării, dar pe de altă parte, persoanele LGBT trăiesc printre noi și sunt foarte multe”, susține Leo Zbancă, coordonator al Dezvoltării Organizaționale, Centrul de informații „Genderdoc-M”.

Ruslan Poverga, director general al asociației obștești „Inițiativa Pozitivă”, a spus că trăiește de 25 de ani cu HIV. Este un om obișnuit, are copii, are prieteni, are un loc muncă și încearcă să fie util societății. În momentul în care s-a confruntat cu discriminare, a avut de ales: sau să se ascundă, sau să lupte pentru drepturi. Și în opinia sa, este esențial ca un grup discriminat să se consolideze și să lupte pentru schimbarea mentalității.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, la GLOBSEC: Europa trebuie să crească presiunea economică asupra Rusiei

Președinta Maia Sandu a declarat că țările partenere ale Ucrainei ar trebui să crească presiunea economică asupra Federației Ruse pentru a o forța să negocieze încetarea războiului. Șefa statului consideră că, în prezent, președintele rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea Ucrainei, nu este interesat de „negocieri de pace serioase”. Afirmațiile au fost făcute la Forumul GLOBSEC de la Praga, joi, 21 mai.

Ar trebui să existe o presiune economică mai mare asupra Rusiei. Nu cred că, în prezent, Kremlinul este interesat să pună capăt războiului și nu cred că Kremlinul și Putin sunt interesați de negocieri de pace serioase. Pentru ca acest lucru să se întâmple, cred că atât Europa, cât și restul lumii ar trebui să-și intensifice presiunea asupra Rusiei. Și, așa cum am spus, sprijinul pentru Ucraina… Orice fel de sprijin de care Ucraina are nevoie ar trebui să continue. Aceasta este singura cale de a readuce pacea în regiunea noastră”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, ea a menționat că statele ar trebuie să fie pregătite să combată tacticile rusești de război hibrid.

Ar trebui să fim pregătiți pentru războiul hibrid — atacuri cibernetice, manipularea informațiilor, finanțarea ilegală a partidelor politice și a campaniilor, finanțarea activităților de destabilizare. (…) Există o gamă largă de instrumente pe care Rusia le folosește, iar noi trebuie să luăm acest lucru în serios și să ne pregătim pentru asta”, a spus lidera de la Chișinău.

Precizăm că, până acum, Uniunea Europeană a aprobat 20 de pachete de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei. Cel mai recent pachet a fost adoptat pe 23 aprilie.

***

Invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat documentele de anexare a celor patru regiuni ucrainene, deși trupele ruse nu controlează în totalitate teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs, până în prezent, rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război. Cel mai complicat subiect rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

De asemenea, rundele de negocieri mediate de Washington au încetinit în ultimele luni, pe fondul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului.

În paralel, în spațiul diplomatic european au apărut discuții privind eventuale condiții pentru un posibil dialog cu Rusia în vederea încetării războiului. Potrivit unor relatări de presă, lideri europeni analizează o listă de condiții pe care Moscova ar trebui să le îndeplinească pentru reducerea ostilităților.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: