Euronews

Anchetă împotriva Facebook şi Instagram, în UE. Nu ar fi respectat obligațiile privind combaterea dezinformării

Comisia Europeană a deschis marți, 30 aprilie, o anchetă împotriva rețelelor de socializare Facebook şi Instagram ale Meta, suspectate că nu au respectat obligațiile în materie de combatere a dezinformării înaintea alegerilor din iunie pentru Parlamentul European, scrie Agerpres cu referire la AFP şi dpa.

„Comisia a creat instrumente pentru a proteja cetățenii europeni de dezinformare şi de manipulare de către state terțe”, a afirmat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. „Dacă suspectăm o încălcare a regulilor, acționăm. Este valabil întotdeauna, dar mai ales în perioadă de alegeri”, a adăugat ea.

Oficialii UE sunt preocupați că modul în care compania de tehnologie din SUA gestionează conținuturile politice riscă să submineze procesul democratic al alegerilor pentru Parlamentul European.

Lideri ai UE au exprimat recent îngrijorări cu privire la posibile manipulări ale opiniei publice de către Rusia.

Bruxelles a enumerat patru nemulțumiri principale față de Meta. Una dintre ele se referă, inclusiv, la moderarea „insuficientă” a publicității electorale de către Meta.

Comisia suspectează, de asemenea, că mecanismul instituit de Meta pentru a le permite utilizatorilor să raporteze conținut ilegal nu respectă reglementările, nefiind suficient de ușor de accesat şi utilizat.

Prima anchetă oficială a Comisiei a vizat riscuri legate de dezinformare şi a fost deschisă pe 18 decembrie împotriva rețelei de socializare X (fosta Twitter) pentru presupuse deficiențe în materie de moderare a conținuturilor şi de transparență.

DSA li se aplică de la sfârșitul lui august celor mai puternice platforme online, precum X, TikTok, precum şi principalelor servicii ale Meta (Facebook, Instagram), Apple, Google, Microsoft sau Amazon. În total, 23 de jucători foarte mari ai internetului, inclusiv trei site-uri pornografice, au fost plasați sub supravegherea directă a Comisiei Europene.

Contravenienții se expun unor amenzi de până la 6% din cifra lor de afaceri globală sau, în caz de încălcări grave şi repetate, chiar interdicției de a funcționa în UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

ALDE, admis în cursa pentru parlamentare, în ciuda problemelor privind validarea conducerii. Spătaru: „Un partid curat începe cu liste curate”

În ciuda problemelor de organizare internă, anunțate anterior de lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, formațiunea se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Pe 9 iulie, Spătaru avertiza că ALDE riscă să fie exclus din cursă din cauza dificultăților privind validarea conducerii, întrucât listele nominale trebuiau transmise către CEC până la data de 14 iulie.

Pe 15 iulie, după ce CEC a prezentat lista partidelor care pot participa la alegeri, Arina Spătaru a făcut o postare în care a subliniat dificultățile prin care a trecut formațiunea în procesul de reorganizare:

„Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă , cu contracte ne anulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, a declarat fosta deputată.

Lidera ALDE spune că a lansat o reformă internă, prin care a verificat câți membri activi are formațiunea în realitate și câte organizații teritoriale funcționează efectiv.

„Am înțeles că, după deconspirarea publică a planurilor lui Șor, mulți lideri falși vor dispărea. Unii nu vor înțelege ce a fost cu investigația sub acoperire, alții vor fugi pentru că au luat bani din plic. În astfel de circumstanțe să pun lucrurile în ordine, să dau sens implicării politice șiși să redau oamenilor încrederea că aici fiecare membru contează cu adevărat a fost o provocare pentru mine”, a mai afirmat Spătaru.

Amintim că pe 9 iulie, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), anunța public că formațiunea riscă să nu fie admisă în cursa electorală din cauza neîntrunirii cvorumului necesar pentru aprobarea noii conduceri – mai exact, a componenței Consiliului Politic Național.

Potrivit cerințelor legale, toate partidele care doresc să participe la alegerile parlamentare trebuie să prezinte Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista completă și nominală a membrilor organelor de conducere. În lipsa acestor date, Comisia Electorală Centrală poate refuza admiterea în alegeri.

Spătaru a lansat atunci un apel urgent către membrii partidului să se mobilizeze, atrăgând atenția că miza este dreptul legitim de participare în alegeri: „Dacă nu ne mobilizăm imediat, ALDE riscă să piardă dreptul de a participa la alegeri fără drept de contestație”.

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: