Андрей Мардарь / NewsMaker

Angajații Căii Ferate au protestat în mai multe orașe. Solicită achitarea salariilor (VIDEO)

Angajații întreprinderii „Calea Ferată a Moldovei” din Ocnița, Bălți, Bender și Basarabeasca au organizat proteste în contextul în care nu li s-au achitat salariile din luna noiembrie-decembrie. Șefii nodurilor feroviare au trimis din nou scrisori președintelui țării și președintelui parlamentului, în care au solicitat să fie luate măsuri urgente în legătură cu situația creată.

„De câțiva ani, angajații nu au primit haine de lucru, încălțăminte și echipamente de protecție individuală. Nu ne sunt asigurate condiții pentru îndeplinirea sarcinilor zilnice. Din cauza lipsei de combustibil, materialele nu sunt livrate la locul de muncă a angajaților Căii Ferate. Muncitorii sunt aduși în pragul disperării. Nu au bani pentru a cumpăra produse alimentare. În ultimii ani, conducerea întreprinderii nu a respectat deciziile guvernului privind mărirea salariilor. Pentru acest lucru, nici un director al întreprinderii nu a fost atras la răspundere”, se arată într-o scrisoare a nodului feroviar Basarabeasca.

Amintim că angajații Î.S „Calea Ferată a Moldovei” au anunțat că vor organiza proteste în cazul în care nu vor primi salariile până pe 25 aprilie. Pe 12 aprilie, liderii sindicatului din domeniul feroviar au expediat o scrisoare președintelui țării și președintelui parlamentului, în care au solicitat achitarea salariilor pentru patru luni.

Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, a solicitat convocarea Consiliului Suprem de Securitate pentru a discuta problemele de la Î.S „Calea Ferată a Moldovei”.

Comisia parlamentară de anchetă a stabilit că în ultimii 10 ani, întreprinderea „Calea Ferată a Moldovei” a fost prejudiciată cu peste 1, 5 miliarde de lei.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: