ANSP: În Republica Moldova nu sunt cazuri de holeră

În Republica Moldova nu există holeră. Cel puțin asta susține Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), într-un comunicat emis. Potrivit specialiștilor, în apa de pe plaja Vadul lui Vodă ar fi fost identificat vibrionul non-holeric, care nu provoacă holeră, ci doar afecțiuni diareice severe.

„Conform datelor investigațiilor efectuate în perioada 30 mai – 19 iunie, nu a fost confirmat rezultat pozitiv la Vibrionul holeric (O1, O139) în nicio probă din cele supuse examenului bacteriologic. (…) În primele trei săptămâni de monitorizare, din obiectivele mediului ambiant au fost prelevate 139 de probe de apă, în 9 dintre acestea fiind depistat Vibrionul Cholerae  non O1 (neholerigen), care nu cauzează holera, dar poate provoca boli diareice, care se pot manifesta și prin izbucniri de toxiinfecții alimentare”, menționează ANSP.

Potrivit ANSP, vibrionul non-holeric este identificat în râuri, lacuri sau iazuri în fiecare an, pe parcursul sezonului estival. În baza rezultatelor, autoritățile sunt îndemnate să întreprindă măsuri profilactice și antiepidemice în scopul prevenirii riscurilor pentru sănătate, inclusiv amenajarea corespunzătoare a zonelor de agrement și asigurarea respectării regulilor de igienă de către populație.

De menționat că, șeful Direcției Sănătate a Primăriei Chișinău, Boris Gîlcă, a declarat, în cadrul ședinței săptămânale a serviciilor primăriei Chișinău din 20 iunie, că pe plaja de la Vadul lui Vodă a fost depistat vibrionul de holeră. În consecință, autoritățile din România au emis alertă de holeră, îndemnând populația să evite scăldatul în ape necontrolate și să consume apa de băut doar din surse autorizate.

Holera este o maladie diareică acută, cu potențial înalt de răspândire, care poate evolua în forme grave, uneori, în lipsa tratamentului, soldate cu deces. Agentul patogen poate fi transmis prin folosirea în alimentație a peștelui, altor produse de mare din bazinele acvatice contaminate sau în timpul scăldatului.

Ultimul caz de holeră în Republica Moldova a fost înregistrat în anul 2015.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Socialiștii, nemulțumiți de reducerea secțiilor de vot pentru locuitorii din stânga Nistrului. Bătrîncea cere ajutorul misiunilor diplomatice

Deputatul socialist Vlad Batrîncea a transmis un apel către organizațiile internaționale și misiunile diplomatice, în legătură cu deschiderea a doar 12 secții de votare pentru cetățenii de pe malul stâng al Nistrului la alegerile parlamentare. Acesta acuză autoritățile ar fi încălcat „principiile democratice și drepturile electorale ale cetățenilor”.

„Decizia contrazice datele oficiale, potrivit cărora în raioanele de est sunt înregistrați peste 275 de mii de alegători. În același timp, pentru diaspora din străinătate au fost deschise 301 secții, fapt pe care deputatul îl califică drept discriminare și încălcare a principiului egalității în fața legii”, se menționează în comunicatul PSRM.

Socialistul afirmă că decizia CEC ar fi „influențată politic” și îl acuză pe noul vicepremier pentru Reintegrare, Roman Roșca, de presupusă implicare în proces. Batrîncea mai susține că astfel de acțiuni „ar submina independența instituțiilor electorale și ar transforma scrutinul într-o imitație a democrației”.

„Aceste decizii afectează nu doar legitimitatea internă a alegerilor, dar și credibilitatea internațională a Republicii Moldova, care pretinde la standarde democratice și la integrare europeană”, a declarat Batrîncea.

NewsMaker a solicitat comentariu cu privire la acuzațiile lansate de Vlad Batrîncea de la serviciul de presă al CEC și cel al Biroului Politici de Reintegrare. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Roman Roșca, a comentat situația secțiilor de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană într-o declarație pentru presă la Guvern. Potrivit acestuia, statistica participării la vot arată că cele 12 secții aprobate sunt suficiente.

„Conform statisticilor, cetățenia Republicii Moldova o dețin în jur de 360 mii de cetățeni, dar dacă să ne uităm în medie pentru ultimii zece ani de zile, media de participare este de 30 de mii de alegători ceea ce nu depășește 12 secții de vot. Fiindcă 12 secții îndeamnă în jur de 36 de mii de buletine vot”, a explicat vicepremierul.

***

Amintim că, pe 24 august, Comisia Electorală Centrală a decis că la alegerile parlamentare vor fi deschise 12 secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. Anterior, Tiraspolul a emis o adresare către Parlamentul de la Chișinău, în care solicita constituirea a 41 de secții.

Pe 20 august, vicepremierul pentru Reintegrare, Roman Roșca, a confirmat că autoritățile analizează posibilitatea reducerii numărului secțiilor de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului la scrutinul parlamentar din această toamnă. Oficialul a argumentat că obiectivul este organizarea unui proces electoral corect și bazat pe libera exprimare, având în vedere că, la scrutinele anterioare, au existat cazuri de vot organizat și influențat.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a explicat că numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii de pe malul stâng depinde de participarea cetățenilor din stânga Nistrului la scrutinele precedente. Conform Codului electoral, la formarea secțiilor, CEC ține cont de dinamica votării din ultimele trei cicluri electorale. De asemenea, instituția trebuie să ia în considerare informațiile și propunerile autorităților responsabile de politici de reintegrare și securitate.

În procesul de elaborare a propunerilor se mai iau în calcul „organizarea administrativ-teritorială, specificul căilor de acces și al comunicațiilor, precum și asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale competente”.

La alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024 au fost deschise 30 de secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană, care au fost amplasate în 21 de localităţi de pe malul drept al Nistrului şi în raionul Dubăsari.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: