Andrei Mardari / NewsMaker

Apel internațional, pietre memoriale și film documentar: Comunitatea Evreiască din Moldova, despre comemorările din 2026

În contextul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a anunțat lansarea unui program de comemorare, ce se va desfășura pe parcursul anului 2026. Potrivit comunității, în cadrul programului vor avea loc ceremonii oficiale, se vor instala pietre memoriale și se va realiza un film documentar.

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova lansează Programul de Comemorare 2026 – Anul Memoriei și al Reflecției, dedicat comemorării a 85 de ani de la începutul Holocaustului pe teritoriul Moldovei și instituirii Ghetoului din Chișinău. Lansarea are loc în contextul Zilei Internaționale și Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului – 27 ianuarie”, a anunțat comunitatea pe 26 ianuarie.

Potrivit comunității, Programul de Comemorare 2026 va debuta cu „campania #WeRemember, un apel internațional la memorie, solidaritate și asumare”. „Pe parcursul anului 2026, în cadrul Programului de Comemorare, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova și partenerii acesteia planifică următoarele activități: organizarea ceremoniilor oficiale, instalarea pietrelor memoriale Stolpersteine, marcarea teritoriului fostului Ghetou din Chișinău prin instalarea de elemente comemorative din piatră, realizarea unui film documentar, organizarea de expoziții tematice, desfășurarea de seminare educaționale și tematice, precum și organizarea unei conferințe internaționale”, a adăugat Comunitatea Evreiască din Republica Moldova.

Comunitatea a mai spus că „vizita delegației Congresului Evreiesc Mondial în Republica Moldova în Săptămâna Memoriei accentuează relevanța internațională a demersurilor de comemorare și sprijinul constant acordat inițiativelor de educație, memorie și combatere a antisemitismului”.

Amintim că, pe 16 ianuarie, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a declarat „anul 2026 drept „Anul Memoriei și al Reflecției”, dedicat comemorării a 85 de ani de la începutul Holocaustului pe teritoriul Basarabiei și de la instituirea Ghetoului din Chișinău”. Comunitatea declara că holocaustul reprezintă cea mai tragică pagină din istoria evreilor europeni și, în mod special, a evreilor din Moldova. „În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, peste 6 milioane de evrei au fost uciși de Germania nazistă și aliații săi. Potrivit estimărilor istoricilor, pe teritoriul actual al Republicii Moldova au pierit între 200.000 și 400.000 de oameni. Unul dintre primele ghetouri de pe teritoriul Basarabiei a fost Ghetoul din Chișinău, instituit în luna iulie 1941. Chiar din primele zile ale ocupației Chișinăului, mii de evrei au fost uciși”, declara comunitatea.

***

Menționăm că, pe 23 ianuarie, Ministerul Culturii a anunțat desfășurarea unui program amplu de evenimente educative și culturale cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Ministerul declara că evenimentele se vor desfășura în toată țara, până pe 11 februarie 2026, și vor include expoziții, spectacole, lecții publice, mitinguri. Potrivit ministerului, unul dintre cele mai semnificative momente ale programului de comemorare va fi Mitingul-Requiem dedicat Zilei Internaționale a Victimelor Holocaustului, care va avea loc pe 27 ianuarie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ТАСС

Moldova, în jocul serviciilor speciale: ce se știe despre schimbul de deținuți pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan

La punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, pe 28 aprilie a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan. NewsMaker relatează ce se știe despre acest schimb.

Cine a fost eliberat și în ce condiții?

În urma schimbului de deținuți, Republica Moldova a eliberat și a readus acasă doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. Șefa statului nu a făcut publice numele ofițerilor, însă anterior deputatul și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a afirmat că ar fi vorba despre Victor Țurea și Dionisie Banari.

În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere.

Potrivit probelor, în anii 2024 și 2025, Balan s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai serviciilor de informații din Belarus, fapt care ar fi pus în pericol securitatea națională a României. În timpul acestor întâlniri, el ar fi transmis informații secrete în schimbul banilor și ar fi primit instrucțiuni ulterioare. Sumele nu au fost făcute publice.

De asemenea, Republica Moldova a predat Rusiei Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. Potrivit proiectului MOST, aceasta ar fi încercat să mituiască un angajat al Poliției de Frontieră pentru a intra pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz, ea a fost arestată și condamnată la un an de închisoare. Pe 27 aprilie, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința.

La rândul său, Polonia a primit trei dintre cetățenii săi: jurnalistul Andrzej Poczobut, călugărul catolic Grzegorz Gawel și încă o persoană, a cărei identitate nu este deocamdată cunoscută.

Partea rusă și cea belarusă i-au primit, pe lângă Balan și Popova, pe arheologul rus Alexandr Butiaghin, care a fost deținut în Polonia, precum și două persoane a căror identitate este clasificată, condamnate în Uniunea Europeană pentru spionaj.

Ce se știe despre ofițerii SIS?

Ofițerii SIS din Republica Moldova, Victor Țurea și Dionisie Banari, ar fi fost arestați de FSB la Moscova, în primăvara anului 2025, și plasați în izolator, potrivit surselor ruse. Conform versiunii serviciului rus de securitate, cei doi ar fi îndeplinit misiuni ale SIS „îndreptate împotriva securității Rusiei”. Mass-media ruse au publicat și un videoclip în care, potrivit afirmațiilor, cei doi cetățeni moldoveni ar face declarații în care își recunosc vina.

Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a respins atunci acuzațiile FSB privind implicarea lui Țurea și Banari în activități ale serviciilor speciale. MAI a calificat declarația părții ruse drept neîntemeiată și speculativă.

Totuși, pe 4 martie 2026, deputatul Renato Usatîi a declarat că autoritățile moldovene duc negocieri cu partea rusă privind un posibil schimb al ofițerilor SIS cu fostul bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul. Usatîi a presupus, de asemenea, că reținerea ar fi avut loc pe fundalul unei posibile scurgeri de informații în interiorul SIS, întrucât angajații se aflau peste hotare sub acoperire și cu alte nume.

MAE de la Chișinău a declarat, în reacție, că sunt depuse eforturi diplomatice pentru eliberarea cetățenilor moldoveni reținuți în Rusia. Instituția adăugat că, în ultimii ani, în Rusia s-au înmulțit cazurile de intimidare și reținere a cetățenilor Moldovei – atât la intrarea în țară, cât și pe teritoriul acesteia.

Cine a purtat negocierile?

Presa internațională scrie că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite.

Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite. Diplomația de tip navetă și coordonarea listelor finale au fost gestionate de trimisul special al președintelui SUA pentru Belarus, John Coale, care, în ajunul operațiunii, a avut consultări finale la Varșovia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: