Andrei Mardari / NewsMaker

Apel internațional, pietre memoriale și film documentar: Comunitatea Evreiască din Moldova, despre comemorările din 2026

În contextul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a anunțat lansarea unui program de comemorare, ce se va desfășura pe parcursul anului 2026. Potrivit comunității, în cadrul programului vor avea loc ceremonii oficiale, se vor instala pietre memoriale și se va realiza un film documentar.

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova lansează Programul de Comemorare 2026 – Anul Memoriei și al Reflecției, dedicat comemorării a 85 de ani de la începutul Holocaustului pe teritoriul Moldovei și instituirii Ghetoului din Chișinău. Lansarea are loc în contextul Zilei Internaționale și Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului – 27 ianuarie”, a anunțat comunitatea pe 26 ianuarie.

Potrivit comunității, Programul de Comemorare 2026 va debuta cu „campania #WeRemember, un apel internațional la memorie, solidaritate și asumare”. „Pe parcursul anului 2026, în cadrul Programului de Comemorare, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova și partenerii acesteia planifică următoarele activități: organizarea ceremoniilor oficiale, instalarea pietrelor memoriale Stolpersteine, marcarea teritoriului fostului Ghetou din Chișinău prin instalarea de elemente comemorative din piatră, realizarea unui film documentar, organizarea de expoziții tematice, desfășurarea de seminare educaționale și tematice, precum și organizarea unei conferințe internaționale”, a adăugat Comunitatea Evreiască din Republica Moldova.

Comunitatea a mai spus că „vizita delegației Congresului Evreiesc Mondial în Republica Moldova în Săptămâna Memoriei accentuează relevanța internațională a demersurilor de comemorare și sprijinul constant acordat inițiativelor de educație, memorie și combatere a antisemitismului”.

Amintim că, pe 16 ianuarie, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a declarat „anul 2026 drept „Anul Memoriei și al Reflecției”, dedicat comemorării a 85 de ani de la începutul Holocaustului pe teritoriul Basarabiei și de la instituirea Ghetoului din Chișinău”. Comunitatea declara că holocaustul reprezintă cea mai tragică pagină din istoria evreilor europeni și, în mod special, a evreilor din Moldova. „În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, peste 6 milioane de evrei au fost uciși de Germania nazistă și aliații săi. Potrivit estimărilor istoricilor, pe teritoriul actual al Republicii Moldova au pierit între 200.000 și 400.000 de oameni. Unul dintre primele ghetouri de pe teritoriul Basarabiei a fost Ghetoul din Chișinău, instituit în luna iulie 1941. Chiar din primele zile ale ocupației Chișinăului, mii de evrei au fost uciși”, declara comunitatea.

***

Menționăm că, pe 23 ianuarie, Ministerul Culturii a anunțat desfășurarea unui program amplu de evenimente educative și culturale cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Ministerul declara că evenimentele se vor desfășura în toată țara, până pe 11 februarie 2026, și vor include expoziții, spectacole, lecții publice, mitinguri. Potrivit ministerului, unul dintre cele mai semnificative momente ale programului de comemorare va fi Mitingul-Requiem dedicat Zilei Internaționale a Victimelor Holocaustului, care va avea loc pe 27 ianuarie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

colaj NM

Un consilier municipal PAS din Chișinău, obligat să publice dezmințiri după o postare în care apare Ceban: „Un nonsens”

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a câștigat în prima instanță un litigiu privind apărarea onoarei și reputației profesionale intentat împotriva consilierului municipal PAS Ion Melnic. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, l-a obligat pe Melnic să dezmintă afirmația potrivit căreia edilul ar fi vizat în dosarul fostului director al „Spații Verzi”, Tudor Gîrbu, după o postare pe Facebook despre cauza penală, în care apărea și imaginea primarului. Într-un comentariu pentru NewsMaker, Ion Melnic a declarat că publicația sa nu menționează că edilul capitalei ar fi vizat în dosar și a precizat că va contesta decizia instanței la Curtea de Apel.

Potrivit hotărârii, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. Instanța l-a obligat pe Ion Melnic să publice, în termen de 15 zile, un dezminț la ceea ce a calificat drept „informație defăimătoare”, cu următorul text: „Confirm că Ion Ceban nu este vizat în dosarul pornit în privința fostului director al Î.M. „Spații Verzi” și nu există substrat factologic suficient pentru a crede în implicarea lui”.

Hotărârea poate fi contestată la Curtea de Apel Centru în termen de 30 de zile.

Contactat de NM, Ion Melnic a calificat decizia primei instanțe drept „un nonsens”. Consilierul municipal a afirmat că, în postarea pentru care a fost acționat în judecată, nu a susținut că Ion Ceban ar fi vizat în cauza penală a fostului șef al „Spații Verzi”, ci doar că edilul apare în imaginea care însoțește textul.

Ion Ceban nu figurează în text (textul postării – n.r.). (…) Declarații din partea mea, în text sau verbal, n-au fost făcute, că el este parte a procesului, că este și Ion Ceban vizat și așa mai departe. De asta noi considerăm că hotărârea de astăzi este lipsită de fundament juridic. Este un nonsens, pentru că mă pune să dezmint ceea ce eu n-am făcut”, a menționat el.

Ion Melnic a precizat că va contesta hotărârea în instanța de apel.

Postarea care stă la baza procesului de judecată a fost publicată pe Facebook, pe 22 mai 2025. Este vorba despre o fotografie cu ziarul Primăriei Chișinău, în care apare Ion Ceban și peste care a fost editat chipul fostului director al „Spații Verzi”, Tudor Gîrbu, și mesajul „Continuăm să furăm împreună”. Imaginea este însoțită de un text care prezintă informații ale CNA despre dosarul de abuz de serviciu în care este cercetat Gîrbu. Numele primarului nu este menționat în text.

screenshot

Precizăm că, pe 7 mai, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a dispus scoaterea de pe rol a unei alte cereri de chemare în judecată, depuse de Ion Ceban împotriva lui Ion Melnic, într-un litigiu privind libertatea de exprimare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: