Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a publicat pe 12 iunie o declarație în care critică dezbaterile publice organizate în ajun, cu privire la controversatul manual „Istoria românilor și universală” pentru clasa a XII, la care au participat și reprezentanții acesteia. Comunitatea susține că unii vorbitori ar fi făcut afirmații antisemite și au „justificat sau minimalizat” responsabilitatea pentru Holocaust. Aceasta a subliniat că va continua să apere dreptul la o istorie obiectivă.
„Ne exprimăm îngrijorarea și regretul profund față de formatul evenimentului, care a degenerat dintr-o discuție deschisă și sinceră într-o justificare și apărare a aspectelor controversate ale manualului. Aceasta a condus la propagarea unor viziuni denaturate asupra istoriei Holocaustului și la o retorică alarmantă care contrazice principiile unei dezbateri istorice obiective”, se arată în declarație.
Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a menționat că, pe parcursul evenimentului, mai mulți participați cu influență publică ar fi utilizat o retorică ce „distorsionează Holocaustul” și „au justificat sau minimalizat” responsabilitatea pentru masacrele comise împotriva evreilor și romilor.
„Cu profund regret, remarcăm că declarațiile antisemite ale unor vorbitori au primit aplauze în loc de o condamnare fermă, iar moderarea evenimentului nu a asigurat corespunzător. Insistența organizatorilor și a autorilor manualului, precum și lipsa unui dialog constructiv, ne-au plasat într-o situație ce depășește cadrul acceptabil al unei discuții publice”, a spus aceasta.
Totodată, Comunitatea și-a afirmat disponibilitatea de a apăra în continuare dreptul la o istorie obiectivă și veridică și inadmisibilitatea denaturării memoriei istorice prin toate mijloacele legale.
Amintim că discuțiile despre noul manul „Istoria românilor și universală” pentru clasa a XII-a au început încă în luna februarie. Conform programei, elevii de clasa a XII-a studiază evenimentele secolului XX și începutul secolului XXI. Manualul a provocat un val de nemulțumire din partea unor istorici și activiști civici. Cele mai multe critici au fost îndreptate către capitolele dedicate Holocaustului. Potrivit criticilor, tragedia este reflectată insuficient, iar rolul mareșalului Ion Antonescu și al autorităților române în organizarea Holocaustului este minimizat.
Manualul a fost trimis pentru expertiză la complexul memorial Yad Vashem și la Institutul „Elie Wiesel” pentru Studierea Holocaustului din România. Ambele instituții au criticat o serie de formulări. Istoricul și fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU, Alexei Tulbure, a publicat fragmente din concluziile experților într-un editorial pentru NM: Manualul trebuie retras.
De asemenea, un grup de istorici și cercetători a formulat o serie de observații critice privind conținutul acestuia. Analiza evidențiază omisiuni și formulări discutabile în tratarea unor subiecte sensibile, precum Holocaustul și administrația românească în Transnistria, și propune revizuirea manualului în vederea alinierii la standardele internaționale de predare a istoriei (Detalii – aici).
Intensificarea discuțiilor după publicarea expertizelor internaționale a dus la organizarea unei mese rotunde pe 11 iunie, de către Ministerul Educației și Cercetării și Asociația Istoricilor din Moldova. Timp de trei ore, manualul a fost discutat de istorici, funcționari, jurnaliști, profesori, politicieni, reprezentanți ai Comunității Evreiești și activiști civici (Detalii – aici).
