Eugeniu Rîbca/foto: Vasile Botnaru

API și Media Guard cer retragerea lui Eugeniu Rîbca din CA: „Ia decizii influențate de convingeri personale sau supărări” 

Asociația Presei Independente și Media Guard își retrag susținerea pentru Eugeniu Rîbca și îi cer să-și depună mandadul de membru al Consiliului Audiovizualului. Motivul ar fi că „activitatea și pozițiile sale contravin principiilor promovate de cele două asociații”, inclusiv în ceea ce privește lupta cu dezinformarea, transparența media și etica jurnalistică. Directorul API, Petru Macovei, a declarat pentru NewsMaker că „în loc să contribuie la reducerea dezinformării în spațiul audiovizual, Eugeniu Rîbca ia decizii influențate mai degrabă de convingeri personale sau supărări”.

API și Media Guard afirmă că au luat această decizie după ce au analizat activitatea lui Rîbca în cadrul CA, pozițiile exprimate în cadrul ședințelor publice și atitudinea acestuia.

„Constatând că acțiunile lui Eugeniu Rîbca în calitate de membru CA contravin principiilor promovate de cele două asociații, inclusiv obiectivelor de combatere a dezinformării și propagandei pro-Kremlin, de susținere a transparenței proprietății media, a eticii jurnalistice și educației mediatice, API și Media Guard i-au retras recomandarea pentru funcția de membru CA și l-au informat despre acest lucru pe 3 februarie 2025”, se menționează în comunicatul emis de API.

Cele două organizații precizează că Rîbca nu mai are recomandarea care a stat la baza numirii sale în această funcție în 2021 și că, potrivit unei promisiuni făcute de el la acel moment, ar trebui să-și dea demisia.

Într-un comentariu pentru NewsMaker, directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a declarat că „în loc să contribuie la reducerea dezinformării în spațiul audiovizual, Eugeniu Rîbcam ia decizii influențate mai degrabă de convingeri personale sau supărări, în special când este vorba despre sancționarea unor posturi TV care promovează anumite narațiuni false – de exemplu, GRT – care ar trebui sancționate”.

„Credem că este vorba despre relații personale pe care le pune mai presus de lege și de cerințele impuse membrilor Consiliului Audiovizualului. Legea nu prevede expres că trebuie să demisioneze în cazul retragerii sprijinului, dar el a promis acest lucru atunci când a primit recomandările. Nu mai are susținerea publică a celor care l-au propus. A promis că, dacă noi vom cere acest lucru și ne vom retrage sprijinul, el va demisiona”, a precizat Petru Macovei.

Totodată, directorul API a declarat că Eugeniu Rîbca adesea „transformă ședințele CA în conflicte personale”.

„A încetat să participe fizic la ședințe, deși se află în același sediu, preferă să stea în biroul său. A inventat o opinie „separată”, care nu are temei legal. Se creează impresia că totul ține de nemulțumirile lui personale”, a menționat Macovei.

NewsMaker a solicitat o reacție Eugeniu Rîbca, dar la momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

Menționăm că în luna martie curent, Larisa Turea a plecat din funcția de membru a Consiliului Audiovizualului, iar, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, locul acesteia urmează să fie ocupat de jurnalistul Vasile Botnaru.




If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: