Susține NM

Tech Women Conference Tiraspol – un nou capitol pentru fete și femei inspirate de tehnologie

  • P.

Peste 60 de fete și femei de pe malul stâng al Nistrului s-au reunit la prima ediție a Tech Women Conference Tiraspol, un eveniment dedicat dezvoltării abilităților digitale și promovării participării femeilor în domeniul tehnologiilor.

Evenimentul a adus împreună femei care cred în potențialul tehnologiei de a deschide noi direcții de carieră, dar și de a sprijini creșterea personală, dezvoltarea afacerilor și afirmarea profesională.

Conferința a fost organizată de Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC (ATIC), Agenția pentru Inovare și Dezvoltare și Comunitatea Tech Women Moldova, cu sprijinul Franței, în cadrul proiectului PNUD „Dezvoltarea potențialului de export pe ambele maluri ale Nistrului (AdTrade)”, finanțat de Suedia și Marea Britanie.

„Tech Women Conference Tiraspol este una dintre inițiativele susținute de Franța, Suedia, Marea Britanie și PNUD, în cadrul proiectului AdTrade, pentru a promova colaborarea între femeile de pe ambele maluri ale Nistrului și pentru a le ajuta să-și construiască un viitor profesional mai sigur și mai conectat la economia digitală. Astfel de evenimente dezvoltă nu doar abilități, ci și legături între oameni, oferind cunoștințe, inspirație și modele de urmat”, a declarat Dumitru Parfentiev, managerul proiectului PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade).

Un spațiu de dialog și creștere profesională

Tech Women Conference Tiraspol a oferit un cadru autentic de învățare, inspirație și conexiune. Agenda a inclus sesiuni inspiraționale și prezentări susținute de profesioniști de excepție – mentori, ambasadoare și experți ai Comunității Tech Women Moldova – care au împărtășit experiențe despre leadership, mentorat și competențele digitale ale viitorului.

Discuția despre rolul mentoratului în carieră a fost unul dintre cele mai apreciate momente ale zilei, aducând în prim-plan ideea că sprijinul reciproc și colaborarea pot accelera dezvoltarea profesională și personală.

Sesiunile tematice dedicate managementului de proiect, designului grafic și marketingului digital au completat evenimentul cu exemple aplicate și soluții practice, menite să susțină femeile în procesul de dezvoltare și inovație.

Participantele au descoperit cum tehnologiile pot deveni un aliat real în creșterea în carieră, în dezvoltarea personală și în construirea sau extinderea propriilor afaceri, oferind instrumente și perspective care deschid drumuri noi în economie și societate.

Femei unite de același scop

Evenimentul a reunit participante de pe ambele maluri ale Nistrului, unite de dorința de a crește, de a învăța și de a-și construi un viitor în care tehnologia este un catalizator al progresului și al colaborării.

Ambasadoarele Tech Women Moldova au împărtășit experiențe personale și lecții valoroase despre cum perseverența, mentoratul și curajul pot deschide drumuri noi în carieră, iar participantele au răspuns cu energie, idei și o motivație autentică de a transforma comunitățile din care fac parte.

Evenimentul a celebrat și succesul celor peste 80 de participante care, în septembrie, au absolvit programele de formare în digital marketing, management de proiecte, design grafic și inteligență artificială pentru productivitate, dezvoltate în cadrul inițiativei „Abilitarea femeilor de pe ambele maluri ale Nistrului în domeniul tehnologiilor”.

Oportunități multiplicate prin tehnologie, educație și sprijin reciproc

„Pentru ATIC, promovarea participării femeilor în domeniul tehnologiilor este un angajament de lungă durată. Din 2014, sute de femei au beneficiat de instruiri, mentorat și sprijin pentru a-și transforma ideile în proiecte reale. Ne bucurăm să vedem cum Tech Women devine o platformă tot mai activă și influentă, iar această conferință de la Tiraspol marchează un nou pas în consolidarea unei rețele de leadership feminin în tehnologie”, a declarat Irina Oriol, Directoare Executivă ATIC.

Un rol central în desfășurarea conferinței l-a avut Comunitatea Tech Women Moldova, care s-a implicat cu o echipă de mentori și profesioniste remarcabile, oferind participanților nu doar cunoștințe, ci și motivație, exemple și inspirație.  „Tech Women Moldova este despre femei care se sprijină reciproc, învață una de la alta și cresc împreună. Tiraspolul devine acum parte din această rețea, iar noi ne bucurăm să vedem cum se conturează o comunitate deschisă și ambițioasă, gata să contribuie la dezvoltarea digitală a regiunii”, a menționat Ecaterina Artemiev, Președintă și Coordonatoare Tech Women Moldova.

O inițiativă pentru viitor

Tech Women Conference Tiraspol face parte din programul „Abilitarea femeilor de pe ambele maluri ale Nistrului în domeniul tehnologiei”, care promovează implicarea femeilor în sectorul IT și contribuie la reducerea decalajelor digitale prin acces egal la formare, mentorat și resurse.

„Acest eveniment marchează începutul unei noi etape pentru femeile din tehnologie. Ne dorim ca Tech Women Tiraspol să devină o comunitate activă, orientată spre colaborare, învățare continuă și dezvoltare profesională”, a subliniat Tatiana Jolobova, Directoarea Agenției pentru Inovare și Dezvoltare.

Tech Women Conference Tiraspol a demonstrat că atunci când femeile își unesc forțele, împărtășesc cunoștințe și se susțin reciproc, transformarea digitală devine mai incluzivă, mai sustenabilă și mai aproape de fiecare dintre noi.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Cadouri de Anul Nou 2026: Top gadgeturi pentru tineri | Recenzie

(VIDEO) Stare de urgență în Transnistria/ Moldovenii din Rusia, mobilizați?/ Salariile unor instituții, reduse

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Valeriu Munteanu, după excludere: AUR din Republica Moldova a fost deturnat de la scopul suprem

Valeriu Munteanu, deputat al Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR) din Parlamentul de la București, acuză AUR în Republica Moldova că a renunțat la principalul său obiectiv — unirea cu România —, după ce a fost exclus din partid. Într-un comentariu pentru NM, parlamentarul a declarat că formațiunea politică ar servi unor „interese oculte”.

„Constat cu întristare că AUR din Republica Moldova a fost deturnat de la scopul suprem pe care îl avea — unirea Basarabiei cu România. Din păcate, se pare că AUR Republica Moldova servește unor interese oculte. Grâul se va alege de neghină și o să vedem care sunt acele interese tenebroase pe care le-a servit în campania electorală și continuă să o facă”, a declarat Valeriu Munteanu.

Amintim că Consiliul Politic Național al AUR în Republica Moldova, care s-a reunit în ședință pe 14 decembrie, a decis retragerea calității de membru de partid pentru Valeriu Munteanu. Împreună cu el, au mai fost excluși din rândurile formațiunii Veronica Pascal, Crina Harea și Andrian Buga.

AUR în Republica Moldova a comunicat că celor patru politicieni li s-a retras calitate de membru fiindcă ar fi încălcat prevederile statutare, ar fi denigrat partidul și ar fi fost implicați în acțiuni contrare intereselor formațiunii.

Știri similare

Averea fostului șef al Serviciului Protecție și Pază de Stat, sub lupa ANI. Zinaida Popa: „Nu avem nimic de ascuns”

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat un control al averii și intereselor personale asupra lui Vasile Popa, fost director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Măsura survine după ce instituția a primit o sesizare în luna noiembrie, la câteva zile după ce acesta a fost eliberat din funcție la cererea sa. Potrivit ANI, situația „impune o verificare detaliată”. În reacție, Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS din CMC și soția lui Vasile Popa, a declarat că familia sa nu are nimic de ascuns și este deschisă să ofere informațiile necesare. Pe lângă Vasile Popa, ANI va verifica și averea lui Vitalie Lupașcu, fostul său adjunct.

Pe 14 noiembrie, ANI a fost sesizată cu privire la posibila existență a aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Vasile Popa. Autorul sesizării a menționat că, potrivit datelor indicate în declarația de avere și interese personale pentru anii fiscali 2020-2024, Vasile Popa a efectuat mai multe procurări semnificative de bunuri imobile și se „conturează o bănuială rezonabilă privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru efectuarea acestor achiziții”.

ANI a anunțat că a analizat declarațiile de avere și interese personale depuse de Vasile Popa și i-a cerut acestuia documentele care vizează aspectele semnalate în sesizare.

„Subiectul declarării a prezentat un set de acte și informații suplimentare, a căror analiză impune o verificare detaliată și aprofundată”, a declarat Autoritatea. Astfel, pe 11 decembrie, instituția a decis să inițieze controlul averii și intereselor personale în privința lui Vasile Popa.

NM by mihaelaconovali25

Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău și soția lui Vasile Popa, a declarat că „Autoritatea Națională de Integritate are obligația legală de a verifica averile și interesele personale ale demnitarilor publici”. „Faptul că această instituție s-a sesizat și în cazul familiei mele este un lucru absolut normal într-un stat care pretinde corectitudine și respect față de lege”, a adăugat ea.

„Nu avem nimic de ascuns. Dimpotrivă, ne dorim ca acest control să fie dus până la capăt, cu maximă rigoare, pentru ca adevărul să fie clarificat și toate speculațiile, insinuările și suspiciunile lansate în spațiul public să fie închise definitiv. Suntem deschiși să oferim toate informațiile necesare și să colaborăm pe deplin cu instituțiile statului. Asta am susținut mereu: indiferent de culoarea politică sau de cine se află la guvernare, legea trebuie să fie aceeași pentru toți”, a mai spus Zinaida Popa.

În ceea ce îl privește pe Vitalie Lupașcu, ANI a fost sesizată pe 13 noiembrie „cu privire la eventuala existență a aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale”. Autorul sesizării a declarat, cu referire la declarația de avere și interese personale pentru anii fiscali 2016-2024, că Vitalie Lupașcu a efectuat mai multe procurări semnificative de bunuri mobile/imobile și „aceste circumstanțe conturează o bănuială rezonabilă privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru efectuarea acestor achiziții”.

Și în acest caz, Autoritatea a declarat că „volumul documentelor transmise justifică necesitatea efectuării unui control substanțial, în cadrul procedurii prevăzute de lege, pentru a permite evaluarea completă a situației de fapt și de drept”. Astfel, pe 11 decembrie, ANI a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Vitalie Lupașcu.

***

Pe 11 noiembrie 2025, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decrete prin care Vasile Popa a fost eliberat din funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, iar Vitalie Lupașcu – din funcția de director adjunct al instituției. Potrivit documentelor, eliberarea a avut loc pe baza cererilor de demisie.

Vasile Popa a fost numit director al SPPS pe 1 noiembrie 2023, printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu. Anterior, în decembrie 2020, el fusese numit director adjunct al SPPS, tot de către Maia Sandu. În august 2022, șefa statului l-a promovat pe Vasile Popa la gradul de colonel, iar în ianuarie 2023 a fost avansat la gradul de general-maior. Anterior, acesta a fost garda sa de corp. Vasile Popa este soțul președintei fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Zinaida Popa.

Menționăm că, în decembrie 2025, Zinaida Popa a venit cu unele clarificări după ce presa a relatat că ar fi contractat un credit de aproape două milioane de lei de la soțul său, Vasile Popa. Potrivit Zinaidei Popa, creditul a fost contractat exclusiv de soțul său, iar ea apare în documente doar ca fidejusor.

Știri similare

presedinte.md

Maia Sandu, în Grecia: Moldova, pe cale să devină o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale

Președinta Maia Sandu, care se află pe 15 decembrie într-o vizită în Grecia, a discutat cu premierul elen, Kyriakos Mitsotakis, despre colaborarea bilaterală și parcursul european al Republicii Moldova. Șefa statului a declarat că a fost abordat inclusiv subiectul securității energetice, menționând că Republica Moldova „este în curs de a deveni o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale”. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu Mitsotakis, după discuțiile cu șeful Guvernului de la Atena.

Maia Sandu a menționat că discuțiile cu Kyriakos Mitsotakis au vizat cooperarea dintre Republica Moldova și Grecia.

„Apreciem legăturile strânse dintre oamenii noștri, schimburile tot mai intense dintre companiile noastre și colaborarea noastră tot mai amplă în domeniile energiei, turismului și în alte sectoare-cheie. În același timp, vedem un potențial și mai mare pentru viitor. (…) Credem că excelentele noastre relații politice pot și trebuie să se traducă într-o conlucrare economică chiar mai profundă”, a spus ea.

Totodată, președinta a declarat că discuțiile au abordat subiectul securității energetice. „Grecia a devenit un pilon-cheie al securității energetice regionale, datorită extinderii rapide a surselor regenerabile și investițiilor strategice în infrastructură, care permit furnizarea de energie diversificată și fiabilă în Europa de Sud-Est. Moldova este în curs de a deveni o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale, inclusiv pentru gazul natural lichefiat din Statele Unite care ajunge în Grecia și continuă spre Ucraina. Am sprijinit acest efort prin reducerea la jumătate a tarifelor de tranzit, făcând această rută și mai atractivă și viabilă din punct de vedere comercial. Aceasta este o contribuție practică la sprijinirea Ucrainei și la consolidarea securității energetice regionale într-un moment în care reziliența contează cu adevărat”, a spus ea.

Lidera de la Chișinău a avut și „un schimb de opinii” cu premierul elen despre invazia rusă din Ucraina.

„Războiul purtat de Rusia afectează deja modul nostru de viață normal, mult dincolo de linia frontului și de statele vecine. Dronele încalcă spațiul aerian european pe întregul continent, infrastructura critică este vizată prin acte de sabotaj, atacurile cibernetice perturbă serviciile publice, iar dezinformarea încearcă să dezbine societățile noastre din interior. De aceea, sprijinirea Ucrainei și consolidarea rezilienței noastre colective rămân esențiale pentru securitatea întregului continent european”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, conversația oficialilor a vizat inclusiv parcursul european al Republicii Moldova. „Aderarea la UE este cel mai important proiect național de la obținerea independenței. Este o necesitate strategică și o strategie de supraviețuire într-un moment în care un agresor continuă să ne amenințe suveranitatea și securitatea. Este vorba despre ancorarea fermă a Republicii Moldova într-un sistem de reguli, valori și solidaritate împărtășite”, a spus Maia Sandu.

Aceasta a mulțumit Greciei pentru sprijinul față de Republica Moldova în procesul său de integrare europeană.

Știri similare

NewsMaker

Plahotniuc, din nou în fața judecătorilor. Susține că va depune mărturii și în dosarul „kuliok”, în care figurează Dodon

Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc – care a absentat la ultimele ședințe de judecată – a fost escortat astăzi, 15 decembrie, la o nouă ședință în dosarul „frauda bancară”, în care este inculpat. Magistrații urmează să audieze primii martori ai apărării, din cei 27 acceptați de instanță.

Plahotniuc a declarat pentru presă că va participa la toate ședințele în care urmează să fie audiați cei 27 de martori ai apărării selectați dintre cei 168 propuși inițial. Întrebat dacă va depune mărturie și în dosarul „Kuliok”, în care este învinuit fostul președinte Igor Dodon, acesta a răspuns scurt: „Da, desigur”.

Reamintim că fostul lider al PDM a fost extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie și se află în prezent în Penitenciarul nr. 13 din capitală. Vladimir Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai cunoscut dintre ele fiind „furtul miliardului”. Potrivit procurorilor, el ar fi primit, prin intermediul companiilor controlate de fugarul Ilan Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din fondurile fraudate. Banii ar fi fost cheltuiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, organizarea unor evenimente și achitarea datoriilor. Pentru infracțiunile imputate, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea între 8 și 15 ani.

În ceea ce privește dosarul „Kuliok”, în care liderul socialiștilor Igor Dodon este inculpat, reamintim că, potrivit deciziei CSJ, examinarea a fost reluată practic de la zero în luna noiembrie, curent. Procesul fusese suspendat din iunie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători ai completului.

Dosarul „Kuliok” se bazează pe o înregistrare video din iunie 2019, în care apar Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov. Recent, procurorii au anunțat că atât Plahotniuc, cât și Iaralov ar putea fi citați ca martori în acest dosar. Ei pot fi însă audiați doar cu acordul lor, întrucât ambii au calitatea de învinuiți în alte cauze penale.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Aproape jumătate de miliard de lei, folosiți neconform: Curtea de Conturi constată nereguli în acordarea ajutoarelor de stat 

Mai multe nereguli au fost depistate de Curtea de Conturi privind acordarea ajutoarelor de stat pentru perioada 2023-2025. În ultimii doi ani, statul a acordat sute de milioane de lei pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii, protecția mediului și serviciile publice esențiale. Auditul Curții de Conturi arată însă că, deși banii au avut un impact real în unele sectoare, o parte din fonduri nu au fost gestionate corect, iar eficiența ajutoarelor de stat a fost afectată de lipsa unor mecanisme clare de control și monitorizare.

Ajutoare acordate fără analize economice și fără justificarea intervenției statului

Potrivit raportului, în perioada auditată, mai multe măsuri de sprijin nu au fost suficient documentate și justificate. Astfel, 26 de notificări depuse pentru autorizarea ajutoarelor de stat nu au fost însoțite de analize economice complete și nu au conținut evaluări clare privind necesitatea intervenției statului.
Analizele de impact au rolul de a demonstra că ajutorul de stat este justificat, proporțional și aduce beneficii reale economiei și cetățenilor, fără a distorsiona concurența. Lipsa acestora ridică semne de întrebare privind transparența și eficiența utilizării fondurilor publice.

Auditul constată că aceste cerințe legale nu au fost respectate în mod sistematic. În 14 din cele 26 de cazuri analizate, ajutoarele de stat au fost acordate înainte de obținerea autorizării necesare.

Aproape jumătate de miliard de lei, acordați înainte de autorizare

În total, din 1,126 miliarde lei acordate în perioada analizată, 465,7 milioane lei — aproape jumătate — au fost acordate înainte ca autoritățile să obțină autorizarea Consiliului Concurenței. Legea prevede că orice ajutor de stat sau modificare a unui ajutor existent trebuie notificată și autorizată înainte de acordare. Cu toate acestea, auditul arată că, în numeroase cazuri, notificările au fost depuse post-factum, cu întârzieri de la șase luni până la doi ani.

Exemple de ajutoare acordate cu încălcarea procedurilor

  • Primăria orașului Rezina a acordat Î.M. „Servicii Comunal-Locative Rezina” ajutor de stat sub formă de subvenții și bunuri transmise gratuit în gestiune economică, în valoare de 1,962 milioane lei, pentru perioada 2022–2030. În plus, întreprinderea a executat lucrări de construcție și reabilitare a rețelelor de apeduct și canalizare în valoare de 64,75 mii lei, fără notificare și autorizare prealabilă.
  • Î.S. „Radiocomunicații” a beneficiat, în perioada 2022–2024, de un ajutor de stat de 112,9 milioane lei pentru funcționarea Multiplexului național A (MUX A). Pentru anul 2022, suma de 24,8 milioane lei a fost acordată fără notificare prealabilă, deși autorizarea a fost emisă ulterior, în noiembrie 2023.
  • Consiliul municipal Chișinău a acordat, în perioada 2023–2025, ajutor de stat Î.M. „Parcul Urban de Autobuze” în valoare totală de 36,5 milioane lei, dintre care 29,4 milioane lei pentru anul 2023 au fost acordate fără notificare.
  • Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a acordat, în anul 2023, ajutoare de stat în valoare de 29,6 milioane lei pentru 830 de beneficiari înainte de notificarea prealabilă, în cadrul unei scheme autorizate ulterior pentru perioada 2023–2026, cu un buget total de 133,65 milioane lei.

Scheme de ajutor aprobate fără indicatori de rezultat

Auditul a constatat nereguli și la aprobarea Schemei de ajutor regional pentru investiții, prevăzută în Programul Național de Dezvoltare Industrială 2024–2028. Deși schema a fost aprobată, aceasta nu include elementele minime prevăzute de Legea nr. 139/2012, precum obiectivele clare și indicatorii de rezultat.

Această omisiune face imposibilă evaluarea progresului și a impactului utilizării fondurilor publice estimate la 4 miliarde de lei. În octombrie 2025, Guvernul a majorat bugetul schemei de la 2 la 4 miliarde de lei (circa 200 milioane de euro), fără o analiză economică suplimentară privind necesitatea reală, capacitatea de absorbție sau impactul extinderii schemei.

De asemenea, sursa de finanțare indicată în nota de fundamentare a fost bugetul de stat, însă aceasta nu este clar specificată în actul normativ aprobat.

Indicatori lipsă și documentare deficitară

Alte nereguli depistate vizează lipsa indicatorilor de rezultat și deficiențe grave de documentare. În 24 de cazuri, documentele aferente inițierii și implementării ajutoarelor de stat nu permit evaluarea gradului de realizare a obiectivelor asumate.

Notele informative și deciziile de autorizare nu conțin criterii măsurabile privind impactul economic, social sau regional, ceea ce creează riscuri de utilizare neconformă a resurselor publice și face imposibilă evaluarea efectelor reale ale sprijinului acordat.

Auditul a mai identificat neconcordanțe și erori în două decizii de autorizare, unde datele nu corespund documentelor justificative.

Lipsa sancțiunilor și monitorizării

Totodată, autoritățile publice locale au acordat 26 de măsuri de sprijin prin transmiterea gratuită a rețelelor de apeduct și canalizare, în valoare de 146,2 milioane lei, unele având semne de ajutor de stat neautorizat. În alte 14 cazuri, autorizările au fost acordate post-factum pentru suma de 465,7 milioane lei.
În 40 de cazuri nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale, deși acestea sunt prevăzute de lege. De asemenea, proiectele de acte normative nu au fost racordate la cerințele legale și la propunerile Consiliului Concurenței.

Deficiențe au fost identificate și în procesul de acordare a subvențiilor ANOFM, unde în 119 cazuri nu au fost respectate integral etapele de verificare și contractare. Aplicarea neuniformă a salariului mediu lunar pe economie în 2023 a dus atât la diminuarea, cât și la majorarea nejustificată a subvențiilor.

Curtea de Conturi avertizează că aceste deficiențe au fost cauzate atât de lacune în controlul intern managerial, cât și de responsabilitatea redusă a instituțiilor implicate. Raportul recomandă consolidarea capacităților instituționale și respectarea strictă a procedurilor legale pentru a preveni denaturarea concurenței și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice.

În perioada analizată, Consiliul Concurenței a examinat 53 de notificări privind ajutoarele de stat, emițând 47 de decizii și menținând în curs de analiză alte 9 măsuri.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Cadouri de Anul Nou 2026: Top gadgeturi pentru tineri | Recenzie
Cinci companii tech  din Moldova, premiate la MITP Awards. Cum IT-ul devine unul dintre motoarele de creștere ale economiei
Salvează Crăciunul la TAK: Evenimentul care îți aduce copilul mai aproape de tehnologie
Misterul «Atlantului» proiectat în centrul Chișinăului a fost descifrat: cea mai neobișnuită prezentare imobiliară a anului
Parteneriatul Summa-FIBA continuă investițiile strategice în economia Republicii Moldova, repoziționând Chișinăul ca hub regional pentru turism business și medical
Un nou an, un nou job! Zece locuri de muncă în Chișinău cu salarii de la 20 000 de lei
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send