Andrei Mardari / NewsMaker imagini simbol

APOTA se plânge că poliția ar intimida șoferii ca să nu aducă oamenii la proteste. IGP: Vrem să excludem riscurile pentru cetățeni

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) susține că poliția ar intimida șoferii, pentru ca aceștia să nu ofere servicii potențialilor protestatari care ar urma să adună duminică în capitală. De cealaltă parte, poliția susține că verificările nu au legătură cu protestele și singurul scop urmărit este siguranța călătorilor.

Inspectorii de Poliție au primit indicații să inventeze încălcări inexistente și neprevăzute de legislația în vigoare, cum ar fi numărul arcurilor de suspensie, distribuitorul sarcinii de frânare ș.a. pentru a invoca un motiv formal de ridicare a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare. Aceste plăcuțe ar urma să fie restituite doar după ce șeful operatorului de transport va garanta că pe viitor nu va mai pune la dispoziția protestatarilor unități de transport. În decursul săptămânii curente câteva cazuri de acest fel deja au fost comise de către Poliție cu titlu de experiment. Iar împotriva unor administratori ai companiilor de transport urmează a fi fabricate dosare penale de către INI”, se arată în declarația APOTA.

Contactată de NM, șefa secției Comunicare și Protocol din cadrul Inspectoratului General al Poliției (IGP) Diana Fetco a respins acuzațiile și a precizat că verificările nu au legătură cu protestele. Aceasta a precizat că, acum două săptămâni, Poliția a desfășurat acțiuni de verificare a companiilor prestatoare de servicii taxi, fiind anunțate ulterior rezultatele.

La moment deja accentul este pus pe verificarea microbuzelor și autobuzelor și, din păcate, constatăm o serie de abateri, de la schimb de motor și modificări la caroserie până la alte încălcări serioase neadmise în circuitul rutier. Ulterior vom veni și aici cu constatările făcute. Menționez că aceste verificări sunt efectuate periodic pentru a preveni situațiile neplăcute din trafic și excluderea riscului pentru cetățeni. Inspectoratul General al Poliției recomandă tuturor transportatorilor auto să respecte Legea, în contextul în care fiecare cetățean trebuie să se deplaseze în siguranță”, a conchis Diana Fetco.

Amintim că Partidul „ȘOR” a anunțat că va desfășura pe 6 noiembrie un nou protest de amploare împotriva guvernării și a președintei țării Maia Sandu. Formațiunea desfășoară manifestații cu regularitate, începând cu 18 septembrie.

Pe 26 septembrie, Guvernul SUA a anunțat că a adoptat sancțiuni de ordin financiar față de 22 de persoane și entități implicate în acte de corupție în Republica Moldova și care au reprezentant interesele Kremlinului pentru schimbarea guvernării cu una mai apropiată de Moscova. Printre aceștia se numără și deputatul Ilan Șor, care din 2019 nu a mai fost văzut în Republica Moldova. Momentan, potrivit autorităților americane, acesta se află în Israel, informație confirmată și de către parlamentarul cercetat penal.

Pe 27 octombrie, la ședința plenară a parlamentului, PAS a anunțat că pregătește mai multe proiecte de legi, care vor prevedea că persoanele care plătesc protestatarii cu scopul de a-i determina să comită acte de destabilizare ar putea fi sancționate mai dur. De asemenea, riscă pedepse mai aspre cei care vor manifesta acte de violență față de oamenii legii, dar și oamenii care vor accepta bani pentru participare la manifestații destabilizatoare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: