MoldStreet

Aprobat de Guvern. Președinția, Parlamentul și alte 65 de clădiri publice vor fi reconectate la sistemul centralizat de încălzire

67 de clădiri publice, printre care Președinția și Parlamentul, vor fi reconectate la sistemul centralizat de încălzire (SACET). O decizie în acest sens a fost aproată de Guvern, în cadrul ședinței din 12 iulie.  

Potrivit ministrului Energiei Victor Parlicov, încălzirea centralizată este cel mai eficient model existent la moment, favorizat și la nivelul Uniunii Europene. Prin reconectarea clădirilor publice, se vor realiza economii de energie primară (gaze naturale) din producerea combinată, în regim de cogenerare, a energiei termice și electrice în valoare de 4,7 milioane m3/an, va fi produsă și livrată suplimentar energie electrică în valoare de 27,8 milioane kWh/an și energie termică în valoare de 66,9 mii Gcal/an.

Creșterea sarcinii globale de energie termică cu cca 9% a centralelor termoelectrice din Chișinău și Bălți va reduce cheltuielile fixe din tarif și va crea premise pentru reducerea tarifelor la consumatorul casnic, a declarat în ședința Guvernului Victor Parlicov. Totodată, vor fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră cu cca 9 mii de tone echivalent CO2.

„Sistemul de încălzire centralizat este cel mai eficient model din punct de vedere al costurilor și al emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu cât mai mulți consumatori are, cu atât sunt mai mici costurile, e ca în canotaj – dacă toți cei dintr-o barcă vâslesc împreună, efortul este mai mic, dar dacă unii nu vâslesc, cei rămași au de depus un efort mai mare”, a spus ministrul Energiei.

Printre clădirile ce urmează a fi reconectate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), din municipiile Chișinău și Bălți sunt edificiile Președinției, a Parlamentului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, clădiri ale spitalelor și instituțiilor de învățământ. Acestea au fost debranșate pe parcursul anilor din cauza ineficienței în trecut a sistemului de încălzire centralizat. Urmare a investițiilor masive din ultimii ani, însă, acesta se dezvoltă.

În perioada 2016-2020, cu suportul Băncii Mondiale și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cca. 50 milioane Euro au fost investite în SACET Chișinău și Bălți, iar în următorii 5 ani (2021-2025), un efort investițional de cca 110 milioane Euro va fi direcționat spre continuarea lucrărilor de modernizarea a SACET-urilor din țară și creșterea calității serviciilor prestate consumatorilor din municipiile Chișinău și Bălți.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spînu recunoaște că i-a cerut lui Dragalin să prioritizeze dosarele: „Lucrurile nu se mișcau”

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, recunoaște că a comunicat cu Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, cerându-i să prioritizeze subiectele din domeniul construcțiilor ilegale. El a făcut aceste declarații în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

„Am rugat să prioritizeze subiectele din domeniul construcțiilor ilegale. Lucrurile nu se mișcau! Nu vedeam dosare clare, care trebuiau să aibă continuitate. Ministerul a trimis probe, documente și lucrurile nu se mișcau”, a declarat fostul ministru.

Întrebat dacă a conștientizat că, prin această solicitare, „ar fi comis o imixtiune în actul de justiție”, Andrei Spînu a menționat că „nu a solicitat nimic referitor la un dosar concret sau anumite acțiuni concrete”.

***

Andrei Spînu a fost vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița. Spînu a condus Ministerul în perioada 6 august 2021-14 februarie 2023, timp în care Moldova s-a confruntat, în special, cu o criză energetică de proporții.

În februarie 2023, prim-ministra Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi.

La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie 2023.

În noiembrie 2024, Andrei Spînu a anunțat că se retrage din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: