MoldStreet

Aprobat de Guvern. Președinția, Parlamentul și alte 65 de clădiri publice vor fi reconectate la sistemul centralizat de încălzire

67 de clădiri publice, printre care Președinția și Parlamentul, vor fi reconectate la sistemul centralizat de încălzire (SACET). O decizie în acest sens a fost aproată de Guvern, în cadrul ședinței din 12 iulie.  

Potrivit ministrului Energiei Victor Parlicov, încălzirea centralizată este cel mai eficient model existent la moment, favorizat și la nivelul Uniunii Europene. Prin reconectarea clădirilor publice, se vor realiza economii de energie primară (gaze naturale) din producerea combinată, în regim de cogenerare, a energiei termice și electrice în valoare de 4,7 milioane m3/an, va fi produsă și livrată suplimentar energie electrică în valoare de 27,8 milioane kWh/an și energie termică în valoare de 66,9 mii Gcal/an.

Creșterea sarcinii globale de energie termică cu cca 9% a centralelor termoelectrice din Chișinău și Bălți va reduce cheltuielile fixe din tarif și va crea premise pentru reducerea tarifelor la consumatorul casnic, a declarat în ședința Guvernului Victor Parlicov. Totodată, vor fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră cu cca 9 mii de tone echivalent CO2.

„Sistemul de încălzire centralizat este cel mai eficient model din punct de vedere al costurilor și al emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu cât mai mulți consumatori are, cu atât sunt mai mici costurile, e ca în canotaj – dacă toți cei dintr-o barcă vâslesc împreună, efortul este mai mic, dar dacă unii nu vâslesc, cei rămași au de depus un efort mai mare”, a spus ministrul Energiei.

Printre clădirile ce urmează a fi reconectate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), din municipiile Chișinău și Bălți sunt edificiile Președinției, a Parlamentului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, clădiri ale spitalelor și instituțiilor de învățământ. Acestea au fost debranșate pe parcursul anilor din cauza ineficienței în trecut a sistemului de încălzire centralizat. Urmare a investițiilor masive din ultimii ani, însă, acesta se dezvoltă.

În perioada 2016-2020, cu suportul Băncii Mondiale și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cca. 50 milioane Euro au fost investite în SACET Chișinău și Bălți, iar în următorii 5 ani (2021-2025), un efort investițional de cca 110 milioane Euro va fi direcționat spre continuarea lucrărilor de modernizarea a SACET-urilor din țară și creșterea calității serviciilor prestate consumatorilor din municipiile Chișinău și Bălți.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Comratul a agreat o nouă dată pentru alegerile în Adunarea Populară. Este a treia încercare după expirarea mandatului

15 noiembrie – este noua dată propusă pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Decizia a fost luată de deputații locali, pe 3 iulie, în pofida disputelor juridice care continuă între Comrat și Chișinău privind modul de organizare a scrutinului.

Deși, la începutul ședinței, deputații au retras de pe ordinea de zi mai multe proiecte, inclusiv cele privind modificarea Regulamentului Adunării Populare, după alegerea noului președinte al APG, aceștia au propus și stabilirea unei noi date pentru scrutin.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, s-a opus inițiativei. Potrivit acestuia, la fel ca în precedentele două cazuri, hotărârea riscă să fie anulată dacă deputații nu vor elimina neconcordanțele legislative și nu vor adopta actul care ar debloca procesul electoral din autonomie.

În pofida acestor obiecții, majoritatea deputaților a votat pentru desfășurarea alegerilor pe 15 noiembrie. Aceștia și-au exprimat speranța că până atunci vor reuși să înlăture toate impedimentele juridice.

Noul speaker ales, Valentin Gaidarji, a declarat că Adunarea Populară își dorește ca alegerile să aibă loc: „Nimeni aici nu se ține de fotoliu”.

Totodată, Gaidarji a lansat un apel la dialog către președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. „Vă îndemn la un dialog de echilibru între Comrat și Chișinău. (…) Noi suntem poporul Moldovei și vrem stabilitate și pace în regiune și în Moldova. (…) Sper să ne înțelegem și să rezolvăm problema creată în autonomia găgăuză, ca să facem alegerile în data pe care am înregistrat-o azi în ședință”, a mai declarat Gaidarji.

Reamintim, criza din jurul alegerilor durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

În martie, Comratul a mai avut o tentativă și a numit alegerile pentru 21 iunie, însă și de această dată decizia a fost anulată în instanță.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: