Aderare la UE

Are Moldova dreptul să interzică vânzarea terenurilor agricole către cetățenii UE, după aderare? Răspunsul Iwonei Piorka

Mihaela Conovali
| 14 noiembrie, 2025
12:01

La negocieri, fiecare țară candidată la Uniunea Europeană (UE) își prezintă argumentele în toate domeniile, inclusiv în ceea ce ține de terenuri. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NM, în contextul discuțiilor anterioare despre vânzarea pământurilor țării străinilor odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit diplomatei, țara discută la negocieri cât timp este necesar pentru adaptare și „există adesea perioade de tranziție”.

În timpul interviului, ambasadoarea a fost întrebată dacă Moldova va putea refuza legal vânzarea terenurilor către cetățeni ai UE, după aderare.

„Despre terenuri — nu sunt în toate detaliile, dar îmi amintește de discuțiile din țara mea înainte de aderare (nota red: Polonia). Fiecare țară candidată își prezintă argumentele la negocieri, în toate domeniile — educație, terenuri, agricultură, transport — și discută cât timp este necesar pentru adaptare. Există adesea perioade de tranziție. Va trebui să respectați legislația UE, ca toate statele membre. Nu este ceva particular pentru Moldova. Dar veți contribui și voi la formarea acestei legislații — să nu uităm asta”, a comunicat noua ambasadoare a UE în Republica Moldova.

Amintim că în septembrie 2024, Janis Mazeiks, la acel moment ambasador al UE la Chișinău, a fost solicitat să comenteze unul dintre zvonurile din Moldova despre integrarea europeană, potrivit cărora pământul va fi vândut străinilor. Diplomatul a declarat că în UE circulația capitalului este liberă, de aceea cetățenii unei țări-membre, teoretic, pot achiziționa „orice” într-o altă țară-membră. Mazeiks a subliniat că autoritățile Moldovei și cele europene trebuie să discute acest aspect în cadrul negocierilor de aderare. Detalii AICI. Ulterior, Mazeiks a spus că „într-adevăr, în UE este mișcarea liberă a capitalului, astfel încât, orice cetățean dintr-un stat membru poate cumpăra orice într-un alt stat membru”. „Pe de altă parte, înțelegem că Moldova este un stat sărac și posibil că, în acest domeniu, va solicita o perioadă de tranziție”, a menționat Mazeiks, potrivit TV8.

Afirmațiile lui Janis Mazeiks au stârnit reacții pe rețelele de socializare. De exemplu, liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că scopul referendumului constituțional privind aderarea la UE, care a avut loc pe 20 octombrie 2024, este să transforme Republica Moldova într-o „colonie” și să permită vânzarea pământurilor străinilor.

În reacție, Dorin Recean, la acel moment premier, a declarat că „Moldova în procesul de negociere a aderării va obține ceea ce e în interesul nostru național”. El a mai spus că țara noastră va „negocia ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor”. „În UE există numeroase state care și acum au restricții la vânzarea pământului către străini. La fel vom proceda și noi”, declara Recean. Detalii AICI. Iar președinta Maia Sandu a spus că „pământurile moldovenilor vor rămâne ale moldovenilor”. Detalii AICI.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

aderare, Iwona Piórko, pământ, Republica Moldova, top, UE

Știri similare

Viață

Teleradio-Moldova versus Pasha Parfeni. Acuzațiile artistului și reacția companiei publice

Politică

Moldova ajută UE să combată amestecul Rusiei în alegeri? Gherasimov: Putem contribui cu experiența din ultimele scrutine

Bani

Lupta cu corupția, test pe care Moldova nu l-a trecut în fața FMI? De ce am pierdut tranșa de $170 mln (ANALIZĂ)

Nicolai Paholinițchii
| 14 noiembrie, 2025
11:46

Republica Moldova nu va primi în acest an tranșa de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional (FMI). NewsMaker a analizat motivele pentru care țara a rămas fără această finanțare, rolul Procuraturii Anticorupție în această situație și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe.

Ce s-a întâmplat?

Despre faptul că Moldova nu va primi creditul prevăzut de programul cu FMI a anunțat ministrul finanțelor Andrian Gavrilița după ședința guvernului.

„Tranșele nu au fost primite. Dar în același timp noi am avut suficientă finanțare. Dacă veți privi bugetul de stat, noi am avut o reducere a cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat cu 300 de milioane de lei. În plus, purtăm discuții preliminare cu FMI”, a spus Gavrilița, adăugând că misiunea Fondului trebuie să vină în Moldova în decembrie.

Potrivit lui, deficitul a fost posibil de compensat din contul reducerii cheltuielilor pentru deservirea datoriei, al majorării împrumutului din partea Franței și al finanțării în cadrul programului Moldova Growth Plan. Ministrul a menționat că în acest an țara a primit credite în condiții mai avantajoase.

Mai târziu, în timpul audierilor parlamentare din 13 noiembrie, Gavrilița a precizat: „Noi nu am pierdut granturile, este vorba despre împrumuturi — și noi am avut alternative”.

De ce am ajuns aici?

NM nu a reușit să obțină un comentariu de la reprezentanța FMI în Moldova. La cererea scrisă a NM, până la momentul publicării materialului, răspunsul nu a venit. Într-un comentariu pentru portalul mold-street.com, Fondul a amintit că, în decembrie anul trecut, consiliul executiv a finalizat a șasea revizuire în cadrul acordurilor privind Facilitatea de Credit Extins (ECF) și Facilitatea de Finanțare Extinsă (EFF), precum și a doua evaluare în cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF). Aceasta a permis Moldovei să primească aproximativ 162,6 milioane de dolari.

„Ambele acorduri au expirat în octombrie 2025, deoarece îndeplinirea obligațiilor rămase în domeniul politicii fiscale și al guvernanței a fost întârziată”, a precizat FMI.

O sursă familiarizată cu situația a declarat pentru NM că ultima misiune a Fondului a lucrat în Moldova în septembrie anul trecut, iar tranșa a fost primită în decembrie 2024. Potrivit lui, alte revizuiri nu au fost efectuate deoarece guvernul nu a îndeplinit câteva condiții ale programului.

Este vorba, în special, despre punctele legate de lupta împotriva corupției. Printre ele — asigurarea autonomiei operaționale și de personal a Procuraturii Anticorupție, precum și adoptarea legii privind crearea infrastructurii pentru examinarea cauzelor de corupție. Acest document trebuia să prevadă „un proces sigur de selecție a judecătorilor pentru cauzele de corupție, care să asigure numirea persoanelor cu o reputație ireproșabilă și calități profesionale și morale înalte”.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a explicat situația altfel: „Unii ne-au spus: nu trebuie să ridicați salariile sau pensiile. Iar noi spunem — trebuie să ajutăm oamenii. Am cheltuit 35% din buget pentru salarii… [Cineva] a rămas cu supărare, dar noi trebuie să ajutăm oamenii”.

„Cerc vicios”

Fostul premier Ion Sturza a criticat abordarea FMI.

„Oficial, misiunea FMI este de a promova stabilitatea economică și financiară globală. O formulare impecabilă, fără îndoială. Dar între formulă și realitate se cască adesea un hău: condiționalități rigide, reforme forțate, austeritate fiscală și o dependență crescândă de împrumuturi care, de multe ori, țin țările mici într-un cerc vicios al „ajutorului perpetuu””, a scris Sturza.

Potrivit lui, creditele FMI înlătură simptomele, dar nu tratează boala. Principala cauză a situației actuale, consideră el, este „o supărare personală a unor funcționari FMI, care nu au reușit să impună conducerii țării anumite decizii”. În special, este vorba despre schimbarea conducerii Băncii Naționale (parlamentul l-a demis pe Octavian Armașu și a numit-o pe Anca Dragu) și despre administrarea Procuraturii Anticorupție.

Economistul Dumitru Vicol a amintit că FMI are cinci tipuri de programe, iar Moldova participă simultan în trei — cele care, de obicei, sunt aplicate țărilor sărace.

„Moldova se află aproape permanent în programe de sprijin financiar — SBA, ECF, EFF. Cu alte cuvinte, noi suntem încă în liga țărilor sărace, care au nevoie de bani. Noi suntem o țară care trăiește din ajutoare sociale, dar în același timp discutăm despre „mari afaceri” la conferințe. Așa nu funcționează. Nu poți fi întreținut și în același timp să inspiri încredere investitorilor”, a menționat Vicol.

În opinia lui, Moldova ar trebui să treacă la formatul PCI — un program fără finanțare directă, dar cu angajamente privind reformele: „Astfel vom arăta că facem reforme pentru noi, și nu pentru tranșe, și că noi înșine ne stabilim prioritățile”.

Economistul Veaceslav Ioniță consideră că la criza în relațiile cu FMI au dus deficiențele de gestionare a bugetului (susținerea consumului în locul dezvoltării), precum și problemele menționate anterior legate de Procuratura Anticorupție și Banca Națională. El a numit situația ca fiind „fără precedent”:

„Blocarea a două tranșe consecutive este un caz unic. Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată în relațiile Moldovei cu FMI. Este un semnal alarmant: încrederea s-a terminat. Iar fără încredere nu există nici bani, nici parteneriat, nici dezvoltare”.

Ioniță a menționat că principala problemă nu sunt mijloacele pierdute, ci sabotarea reformelor de către cei care se află la putere: „FMI nu a pedepsit Moldova — el a dat un semnal de alarmă: ‘Opriți catastrofa, altfel nimeni nu vă va mai finanța’”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!