Arina Spătaru nu a fost înregistrată în cursa pentru alegerile din Bălți

Fosta deputată a Platformei DA, Arina Spataru, nu a fost înregistrată în calitate de candidată neafiliată la alegerile din Bălți. Anunțul a fost făcut de Spătaru pe 25 octombrie, pe pagina sa de Facebook.

„Au venit vremurile când sunt scoși din alegeri candidații incomozi guvernării?”, se întreabă Arina Spătaru.

Anterior, Arina Spătaru a declarat pentru NM că își va căuta dreptatea în instanța de judecată, dacă nu va fi înregistrată în cursa electorală.

Pe 21 octombrie, Spătaru a solicitat extinderea cu 48 de ore a termenului de depunere a actelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de primar. Cererea nu a fost aprobată.

Noul primar al municipiului Bălți va fi ales pe 21 noiembrie. Scrutinul nu a fost anulat, în pofida faptului că Parlamentul a declarat stare de urgență la nivel național.

Până în prezent, au fost înregistrați în calitate de candidați:

Boris Marcoci (Partidul Acțiune și Solidaritate)

Ion Starciuc (Partidul Acasă Construim Europa)

Maxim Burduja (Partidului Unității Naționale)

Alexandr Nesterovschi (Blocul Comuniștilor și Socialiștilor)

Nicolai Grigorișin ( candidat independent)

Ivan Tulburi (Partidul Liberal)

Nicolae Chirilciuc (Partidul „Patrioții Moldovei”)

Fiodor Ghelici (Partidul Oamenilor Muncii)

Consiliul a decis să nu-l înregistreze în cursa electorală pe ex-deputatul român Mihai Rizea. În locul acestuia, și-a anunțat intenția de a candida Vladimir Dachi, de la Partidul Politic „Noi”. De asemenea, organul electoral urmează să se pronunțe cu privire la înregistrarea în cursa electorală a deputatei Marina Tauber (Partidul „Șor”) și a Dariei Fiodorova (Partidul „Ai Noștri”).

Vineri, 22 octombrie, a fost ultima zi în care puteau fi depuse actele pentru înregistrare în calitate de candidat la alegerile locale de la Bălți.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: