Arina Spătaru nu a fost înregistrată în cursa pentru alegerile din Bălți

Fosta deputată a Platformei DA, Arina Spataru, nu a fost înregistrată în calitate de candidată neafiliată la alegerile din Bălți. Anunțul a fost făcut de Spătaru pe 25 octombrie, pe pagina sa de Facebook.

„Au venit vremurile când sunt scoși din alegeri candidații incomozi guvernării?”, se întreabă Arina Spătaru.

Anterior, Arina Spătaru a declarat pentru NM că își va căuta dreptatea în instanța de judecată, dacă nu va fi înregistrată în cursa electorală.

Pe 21 octombrie, Spătaru a solicitat extinderea cu 48 de ore a termenului de depunere a actelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de primar. Cererea nu a fost aprobată.

Noul primar al municipiului Bălți va fi ales pe 21 noiembrie. Scrutinul nu a fost anulat, în pofida faptului că Parlamentul a declarat stare de urgență la nivel național.

Până în prezent, au fost înregistrați în calitate de candidați:

Boris Marcoci (Partidul Acțiune și Solidaritate)

Ion Starciuc (Partidul Acasă Construim Europa)

Maxim Burduja (Partidului Unității Naționale)

Alexandr Nesterovschi (Blocul Comuniștilor și Socialiștilor)

Nicolai Grigorișin ( candidat independent)

Ivan Tulburi (Partidul Liberal)

Nicolae Chirilciuc (Partidul „Patrioții Moldovei”)

Fiodor Ghelici (Partidul Oamenilor Muncii)

Consiliul a decis să nu-l înregistreze în cursa electorală pe ex-deputatul român Mihai Rizea. În locul acestuia, și-a anunțat intenția de a candida Vladimir Dachi, de la Partidul Politic „Noi”. De asemenea, organul electoral urmează să se pronunțe cu privire la înregistrarea în cursa electorală a deputatei Marina Tauber (Partidul „Șor”) și a Dariei Fiodorova (Partidul „Ai Noștri”).

Vineri, 22 octombrie, a fost ultima zi în care puteau fi depuse actele pentru înregistrare în calitate de candidat la alegerile locale de la Bălți.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Asigurarea Transnistriei cu gaze după 30 iunie, incertă. Chiveri: modelul de aprovizionare actual nu este unul sustenabil

Modelul actual de aprovizionare cu gaze a regiunii transnistrene nu este unul „sustenabil” și mai devreme sau mai târziu va trebui înlocuit cu unul „transparent”. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, în ediția din 27 aprilie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Oficialul a reamintit că în prezent asigurarea cu gaze a regiunii are loc prin intermediul unei companii ungare, iar odată cu schimbarea puterii de la Budapesta, acest lucru pune situația sub semnul întrebării.

„Trebuie să înțelegem că situația geopolitică s-a schimbat foarte mult în ultima perioadă, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și rezultatele alegerilor din Ungaria. De ce spun Ungaria? Fiindcă compania care asigură cu gaze regiunea este o companie din Ungaria. Care va fi în poziția sau vor continua să utilizeze același model — da sau nu — este la moment greu de spus. Dar modelul care este astăzi evident nu este unul sustenabil și mai devreme sau mai târziu va trebui să revenim la un model transparent care, evident, ar putea să aducă la creșterea prețurilor la energie”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a adăugat că tocmai această perspectivă a creșterii prețurilor a stat la baza discuțiilor privind Fondul de convergență, care ar putea fi folosit ca instrument de susținere a păturilor vulnerabile din regiune la momentul scumpirii energiei.

„Revenind la Fondul de convergență, am gândit acest subiect, am discutat acest subiect, ar putea să fie și un element de susținere pentru păturile vulnerabile la momentul creșterii prețurilor în regiune”, a mai spus oficialul.

Precizăm că aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene este asigurată de Moldovagaz până pe 30 iunie 2026, în baza unei decizii a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, iar după această dată mecanismul actual de livrare rămâne incert. Autoritățile de la Chișinău analizează mai multe scenarii, a anunțat anterior vicepremierul Chiveri.

***

Reamintim, regiunea transnistreană se află de trei luni în stare de urgență economică. Măsura fiind instituită pentru prima dată, în acest an, pe 18 decembrie. Chișinăul a avertizat în repetate rânduri anterior că regimul de la Tiraspol riscă să prelungească aceste stări de urgență dacă nu acceptă ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană, în condițiile stabilite de comun cu Bruxellesul. Autoritățile constituționale susțin că actuala schemă de livrare a gazelor către stânga Nistrului nu este sustenabilă.

Mai multe despre criza energetică din regiunea transnistreană și cum s-a ajuns aici, citiți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: