Arina Spătaru nu a fost înregistrată în cursa pentru alegerile din Bălți

Fosta deputată a Platformei DA, Arina Spataru, nu a fost înregistrată în calitate de candidată neafiliată la alegerile din Bălți. Anunțul a fost făcut de Spătaru pe 25 octombrie, pe pagina sa de Facebook.

„Au venit vremurile când sunt scoși din alegeri candidații incomozi guvernării?”, se întreabă Arina Spătaru.

Anterior, Arina Spătaru a declarat pentru NM că își va căuta dreptatea în instanța de judecată, dacă nu va fi înregistrată în cursa electorală.

Pe 21 octombrie, Spătaru a solicitat extinderea cu 48 de ore a termenului de depunere a actelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de primar. Cererea nu a fost aprobată.

Noul primar al municipiului Bălți va fi ales pe 21 noiembrie. Scrutinul nu a fost anulat, în pofida faptului că Parlamentul a declarat stare de urgență la nivel național.

Până în prezent, au fost înregistrați în calitate de candidați:

Boris Marcoci (Partidul Acțiune și Solidaritate)

Ion Starciuc (Partidul Acasă Construim Europa)

Maxim Burduja (Partidului Unității Naționale)

Alexandr Nesterovschi (Blocul Comuniștilor și Socialiștilor)

Nicolai Grigorișin ( candidat independent)

Ivan Tulburi (Partidul Liberal)

Nicolae Chirilciuc (Partidul „Patrioții Moldovei”)

Fiodor Ghelici (Partidul Oamenilor Muncii)

Consiliul a decis să nu-l înregistreze în cursa electorală pe ex-deputatul român Mihai Rizea. În locul acestuia, și-a anunțat intenția de a candida Vladimir Dachi, de la Partidul Politic „Noi”. De asemenea, organul electoral urmează să se pronunțe cu privire la înregistrarea în cursa electorală a deputatei Marina Tauber (Partidul „Șor”) și a Dariei Fiodorova (Partidul „Ai Noștri”).

Vineri, 22 octombrie, a fost ultima zi în care puteau fi depuse actele pentru înregistrare în calitate de candidat la alegerile locale de la Bălți.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: