LYNN BO-BO/EPA/SHUTTERSTOCK

Armata din Myanmar a preluat puterea printr-o lovitură de stat. Washingtonul anunță că ar putea interveni

Armata din Myanmar a preluat luni puterea printr-o lovitură de stat contra guvernului ales în mod democratic al laureatei Nobel Aung San Suu Kyi. Aceasta a fost reținută împreună cu alți lideri ai partidului Liga Națională pentru Democrație (NLD) în raiduri făcute în primele ore ale dimineții, transmite Reuters, citat de hotnews.ro.

Armata spune că a făcut arestările ca răspuns la ”fraudele electorale”, conducerea țării fiind preluată de șeful militar Min Aung Hlaing. Myanmar a fost pus sub stare de urgență pentru un an, potrivit unui comunicat transmis de o televiziune a armatei.

Generalii au început lovitura de stat cu câteva ore înainte ca parlamentul să se reunească pentru prima oară după victoria zdrobitoare a NLD în alegerile din 8 noiembrie, scrutin considerat drept un referendum pentru guvernul democratic al lui Suu Kyi.

Liniile telefonice către capitala Naypyitaw și către marele centru comercial Yangon au fost oprite, iar televiziunea de stat a oprit emisia. Populația s-a grăbit către piețele din Yangon pentru a face stocuri, iar mulți s-au așezat la coadă la bancomate pentru a retrage bani.

Soldații au ocupat primăria din Yangon, iar serviciile de internet și de telefonie mobilă au fost întrerupte în acest oraș, fostă capitală și fief politic al NLD. Calitatea conexiunilor fixe la internet a scăzut și ea extrem de mult.

Suu Kyi, președintele țării Win Myint și alți lideri al NLD au fost luați în primele ore ale dimineții, a declarat Reuters purtătorul de cuvânt al partidului, spunând că se așteaptă să fie arestat și el. Ulterior, acesta nu a mai putut fi contactat.

Arestările vin după mai multe zile de escaladare a tensiunilor între guvernul civil și armată care au alimentat temerile că alegerile democratice vor fi urmate de o lovitură de stat.

Partidul lui Suu Kyi a câștigat 83% dintre voturi în scrutin, acesta fiind abia al doilea rând de alegeri de după 2011, când armata a acceptat să împartă puterea.

Potrivit Casei Albe, președintele Joe Biden a cerut eliberarea liderilor politici: ”Statele Unite sunt alături de poporul birmanez în aspirațiile lor către democrație, libertate, pace și dezvoltare”. Washingtonul a amenințat că va interveni dacă armata nu-i eliberează pe politicenii arestați.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sprijinul Chișinăului pentru Kiev „depășește cuvintele”. Buzu, la Strasbourg, despre „cea mai importantă reformă” a Moldovei și „justiția” pentru Ucraina

Democrația locală și guvernanța bună sunt esențiale pentru reziliența democratică, iar Republica Moldova rămâne un sprijin ferm pentru Ucraina. Declarația a fost făcută de Alexei Buzu, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova, pe 1 aprilie, în cadrul celei de-a 50-a sesiuni a Congresului Consiliului Europei. El a subliniat că protejarea drepturilor sociale și implicarea tinerilor în procesul decizional sunt vitale pentru stabilitatea și securitatea democratică. De asemenea, Buzu a invitat președinta Congresului, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, EPP/CCE), la sesiunea Comitetului Miniștrilor ce va avea loc la Chișinău în mai 2026, pentru a consolida cooperarea și dialogul constructiv între Moldova și Consiliul Europei.

„Experiența Consiliului Europei în domeniul autonomiei locale ne-a inspirat să demarăm ceea ce consider cea mai importantă reformă a noastră — reconstrucția administrației publice locale”, a spus Buzu.

Pe lângă aspectele de guvernare, sesiunea a evidențiat și rolul esențial al tineretului în procesele politice. Potrivit lui Buzu, participarea tinerilor la luarea deciziilor trebuie să devină „o practică standard, nu o excepție”, pentru a garanta investiții durabile în democrație.

Secretarul General și-a reafirmat angajamentul ferm al Moldovei de a sprijini Ucraina, subliniind că acest sprijin „depășește cuvintele”. El a amintit că Comisia Internațională de Compensații pentru Ucraina, creată împreună cu Consiliul Europei și Olanda, va asigura „mecanisme de justiție și compensare”.

Republica Moldova deține președinția Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei pentru perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.

În ianuarie 2026, Buzu a anunțat că Guvernul a lansat oficial reforma administrativ-teritorială, care se va desfășura în patru etape, prima fiind consultările publice. La acestea au fost invitați primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experți, societatea civilă și cetățenii.

În prezent, Moldova este împărțită în 35 de unități teritoriale: 32 de raioane, două municipii autonome (Chișinău și Bălți) și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Deși există mai multe municipii, doar Chișinău și Bălți funcționează ca unități administrative independente; celelalte fac parte din raioane.

Pe 15 martie 2025, Guvernul a aprobat Strategia de reformare a administrației publice, care propune două opțiuni pentru reorganizarea teritorială a țării: împărțirea în cinci regiuni sau în zece circumscripții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: