captură foto/privesc.eu

Artur Reguș este noul membru al Comisiei de evaluare a performanțelor lui Stoianoglo, desemnat de CSP

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a desemnat pe Artur Reguș, fost procuror și actual avocat, în calitate de membru al Comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general din partea CSP. Locul a devenit vacant după ce Mariana Alexandru consilieră a Procurorului-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România a fost exclusă din comisie.

Artur Reguș este procuror de aproximativ 14 ani și este avocat din 2010.

Reamintim că la începutul lunii noiembrie 2021, președintele Maia Sandu a inițiat o procedură de evaluare a activității procurorului general. Pe 23 noiembrie, CSP a creat o comisie specială din cinci persoane, care a desfășurat mai multe ședințe. Lidia Bulgac a fost aleasă președintă a comisiei, iar avocata Angela Popil a fost aleasă secretar. Pe lângă aceștia, în comisie au inclus Drago Kos (propus de președintele Maia Sandu) și avocatul Ion Matușencă (reprezentant din partea lui Alexander Stoianoglo).

Al cincilea membru al comisiei a fost exclus pe 2 decembrie. Vorbim de procurorul din România, Mariana Alexandru,. Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a cerut excluderea procurorului român din comisie, întrucât un procuror care lucrează în România nu poate participa la lucrările unei astfel de comisii în străinătate.

La 13 decembrie, Comisia de la Veneția a cerut autorităților moldovenești să revizuiască în detaliu mecanismul de evaluare a activității Procurorului General. Experții au numit însăși ideea unui audit „destul de neobișnuită pentru Europa”, dar principala critică a fost despre modul în care funcționează mecanismul. În special, comisia a recomandat ca în legea „Cu privire la Procuratură” să fie incluse criterii clare de evaluare a activității Procurorului General.

În ianuarie, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au modificat regulamentul comisiei care evaluează activitatea lui Stoianoglo în calitate de procuror general. În special, din regulament a fost exclusă o clauză care prevede că verificarea trebuie finalizată în termen de 30 de zile. Timpul verificării nu mai este limitat, dar s-a adăugat o precizare că după finalizarea verificării, comisia trebuie să depună un raport în termen de 30 de zile.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: