captură foto/privesc.eu

Artur Reguș este noul membru al Comisiei de evaluare a performanțelor lui Stoianoglo, desemnat de CSP

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a desemnat pe Artur Reguș, fost procuror și actual avocat, în calitate de membru al Comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general din partea CSP. Locul a devenit vacant după ce Mariana Alexandru consilieră a Procurorului-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România a fost exclusă din comisie.

Artur Reguș este procuror de aproximativ 14 ani și este avocat din 2010.

Reamintim că la începutul lunii noiembrie 2021, președintele Maia Sandu a inițiat o procedură de evaluare a activității procurorului general. Pe 23 noiembrie, CSP a creat o comisie specială din cinci persoane, care a desfășurat mai multe ședințe. Lidia Bulgac a fost aleasă președintă a comisiei, iar avocata Angela Popil a fost aleasă secretar. Pe lângă aceștia, în comisie au inclus Drago Kos (propus de președintele Maia Sandu) și avocatul Ion Matușencă (reprezentant din partea lui Alexander Stoianoglo).

Al cincilea membru al comisiei a fost exclus pe 2 decembrie. Vorbim de procurorul din România, Mariana Alexandru,. Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a cerut excluderea procurorului român din comisie, întrucât un procuror care lucrează în România nu poate participa la lucrările unei astfel de comisii în străinătate.

La 13 decembrie, Comisia de la Veneția a cerut autorităților moldovenești să revizuiască în detaliu mecanismul de evaluare a activității Procurorului General. Experții au numit însăși ideea unui audit „destul de neobișnuită pentru Europa”, dar principala critică a fost despre modul în care funcționează mecanismul. În special, comisia a recomandat ca în legea „Cu privire la Procuratură” să fie incluse criterii clare de evaluare a activității Procurorului General.

În ianuarie, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au modificat regulamentul comisiei care evaluează activitatea lui Stoianoglo în calitate de procuror general. În special, din regulament a fost exclusă o clauză care prevede că verificarea trebuie finalizată în termen de 30 de zile. Timpul verificării nu mai este limitat, dar s-a adăugat o precizare că după finalizarea verificării, comisia trebuie să depună un raport în termen de 30 de zile.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: