Cadou bonus 500 eLei, reduceri și surprize la deschiderea Enter Telenești

Enter se apropie tot mai mult de clienții săi! Suntem încântați să anunțăm deschiderea unui nou magazin Enter în orașul Telenești. Aici vei găsi o gamă largă de electrocasnice și gadgeturi, perfecte pentru nevoile tale zilnice, dar și pentru momentele în care vrei să te răsfeți cu ceva special.

Pe lângă o gamă mare de produse, am pregătit oferte speciale și surprize plăcute pentru marea deschidere, menite să transforme vizita într-o experiență utilă și plăcută pentru clienții noștri de toate vârstele.

Marea deschidere va avea loc pe 23 august, str. Dacia 26/3, Telenești. Ușa este deschisă tuturor, de la mic la mare. Te așteaptă reduceri de până la 60% și bonus cadou 500 eLei. Cu bonusul poți achita până la 10% din suma cumpărăturilor. 

În plus, vei putea savura vata dulce și limonadă rece, să te bucuri de animatori care să facă ziua mai veselă, de o tombolă cu premii garantate și multe altele. Programul în ziua deschiderii este între 09:00 și 13:00.

Bonusul și reducerile speciale sunt valabile până pe 31 august, în orice zi, de luni până duminică, între 08:00 și 18:00.

Iată câteva dintre ofertele valabile în ziua deschiderii și până pe 31 august:

Toate prețurile afișate includ deja reducerea și bonusul aplicat! Este momentul perfect să înlocuiești electrocasnicele vechi cu altele noi și performante. De asemenea, oferim reduceri și la gadgeturi, laptopuri, smartphone-uri și tablete. Te așteptăm!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Chișinău discută cu Moscova pentru a soluționa cazul ofițerilor SIS deținuți în Rusia? Grosu: Facem tot posibilul să-i aducem acasă

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că autoritățile statului poartă discuții cu Moscova pentru a aduce înapoi în Republica Moldova cei doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) deținuți în Rusia – cazul cărora a fost făcut public de deputatul Renato Usatîi. Oficialul a menționat că partea rusă este „cooperantă” și că există contacte permanente. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 14 martie a emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

În raport cu unii politicieni care încearcă să se facă utili într-un caz sau altul, eu de fiecare dată i-am rugat să se abțină de a încerca să obțină capital politic în încercarea, chipurile… Poate-i sinceră, dar uneori ea nu ajută. Deseori ea este una distructivă. De aceia, cel mai bine este să lase instituțiile statului să comunice, ele au memorie instituțională, știu canalele de comunicare. (…) Noi o să facem tot posibilul să aducem cetățenii noștri acasă, mai ales că vorbim de un stat agresor”, a declarat Igor Grosu.

În același timp, oficialul a declarat că partea rusă interacționează constant cu autoritățile moldovenești pentru a soluționat cazul celor doi ofițeri SIS.

E mai cooperantă decât la începuturi. Discută, sunt contacte permanente”, a spus președintele Parlamentului.

Amintim că, pe 4 martie, deputatul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a declarat la o emisiune televizată că doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate sunt reținuți într-un izolator de detenție din Moscova din aprilie 2025. El a spus că autoritățile moldovenești ar fi purtat tratative cu partea rusă pentru a-i schimba pe cei doi ofițeri cu fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, iar reținerea lor ar fi fost posibilă pe fondul unei presupuse trădări din interiorul instituției, ofițerii fiind plecați sub acoperire cu identități false.

De asemenea, Renato Usatîi a depus pe 10 martie un denunț la Procuratura Generală privind cazul celor doi ofițeri SIS. Parlamentarul a solicitat inițierea urmăririi penale și stabilirea circumstanțelor care au dus reținerea agenților, precum și dacă a fost eventual afectată securitatea statului.

Anterior, Ministerul Afacerilor Externe a transmis într-un comunicat că depune efort diplomatic pentru eliberarea moldovenilor reținuți în Federația Rusă. Instituția a spus că, în ultimii ani, s-a intensificat practica intimidării și reținerii cetățenilor Republicii Moldova atât la intrarea în Rusia, cât și pe teritoriul acesteia, fapt care a dus la emiterea alertelor de călătorie pentru Federația Rusă în iunie 2025.

digi24

O dronă a survolat spațiul aerian al R. Moldova. Precizările Poliției de Frontieră

O dronă Shahed, model folosit de armata rusă pentru atacuri asupra Ucrainei, a survolat estul Republicii Moldova în noaptea de 14 martie. Informația a fost raportată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

Conform sursei citate, la ora 01:30, Poliția de Frontieră a fost informată de către autoritățile din Ucraina despre survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către o dronă de tip Shahed, în regiunea de est a țării, pe direcția Aleksandrovka (Ucraina) – Ucrainca (Republica Moldova).

Potrivit datelor oferite de către Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării, a fost observat un obiect aerian care ar fi părăsit ulterior spațiul aerian național, pe direcția Ucrainca (RM) – Novoselka (UA).
Informația a fost transmisă autorităților ucrainene, însă acestea nu au confirmat detectarea obiectului aerian. Totodată, partea ucraineană a comunicat că drona ar fi dispărut de pe radare pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea Cimișlia, localitatea Troițcoe
”, a menționat IGPF.

Instituția a precizat că zona în care s-ar fi putut produce survolarea este verificată de către autorități, iar până la acest moment patrulele Poliției de Frontieră nu au identificat obiecte sau elemente care să prezinte riscuri pentru securitatea cetățenilor.

Precizăm că, de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, mai multe drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele s-au prăbușit sau au explodat pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău au condamnat aceste cazuri, catalogându-le drept o încălcare a suveranității Republicii Moldova.

NM Espresso: În situația de pe Nistru s-au implicat armata și UE, ministerele vor trece la regim de economisire, opoziția cere o întâlnire cu ambasadorii străini

Situația pe Nistru: UE, România, armata

Nistrul, după cum s-a constatat, a ajuns în pragul unei catastrofe ecologice. Moldova a cerut ajutorul Uniunii Europene. La înlăturarea consecințelor scurgerii de combustibil lucrează deja specialiști din Moldova, România și Ucraina. La lucrări a fost implicată și Armata Națională: în nordul Moldovei au ajuns militari și tehnică. În satul Cureșnița din raionul Soroca a fost instalat o tabără pentru gestionarea situației. Un laborator mobil prelevează probe de apă la fiecare șase ore, pentru a monitoriza permanent calitatea acesteia. Nordul Moldovei ar putea rămâne fără apă: alimentarea va fi suspendată dacă aceasta va prezenta pericol pentru populație.

Criza combustibilului: continuare

Combustibilul continuă să se scumpească: astăzi prețul benzinei A-95 a crescut cu 42 de bani, până la 26,22 lei, iar motorina — cu 77 de bani, până la 26,24 lei. ANRE continuă să explice creșterea prețurilor prin escaladarea situației din Orientul Mijlociu. Iar directorul agenției, Alexei Taran, a avertizat cu o zi înainte că prețul combustibilului ar putea «să se apropie de 27 de lei».

Pe fondul crizei combustibilului, Guvernul a obligat instituțiile de stat să reducă cheltuielile. În special, să revizuiască planurile de achiziții pentru anul 2026 și să reducă cu 10% cheltuielile «necritice». De asemenea, cheltuielile pentru transportul de serviciu și numărul automobilelor de serviciu vor fi reduse cu cel puțin 20%.

Între timp, Aeroportul Chișinău, potrivit ministrului Energiei Dorin Junghietu, este asigurat cu kerosen pentru două luni.

Opoziția, amendamentele PAS și ambasadorii

Opoziția parlamentară a solicitat o «întâlnire urgentă» cu ambasadorii străini. Deputații doresc să discute amendamentele inițiate de partidul de guvernare PAS, prin care au redus pragul de voturi necesare pentru aprobarea componenței Comisiei vetting. După aceasta, PAS a reușit totuși să-l numească pe Herman von Hebel în comisie. Opoziția consideră că aceste modificări pot submina încrederea în reforma justiției. Scrisoarea a fost semnată de toate fracțiunile de opoziție: PSRM, PCRM, «Alternativa», «Partidul Nostru» și «Democrația Acasă».

Ceban este atacat de boți?

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că paginile sale de pe TikTok și Instagram sunt atacate de boți și troli care, potrivit lui, acționează «cu sprijinul și participarea puterii». Ceban afirmă că ceva similar s-a întâmplat și cu pagina sa de Facebook în timpul campaniei electorale.

Moldova și UE

Săptămâna viitoare, la Chișinău va veni secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Împreună cu Președinta Maia Sandu, el va deschide o conferință dedicată drepturilor sociale. Evenimentul va avea loc la Chișinău pe 19 martie, în cadrul președinției Moldovei în Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei.

La eveniment vor participa miniștri, reprezentanți ai UE, ONU, ai Organizației Internaționale a Muncii și experți, care vor discuta despre drepturile consacrate în Carta socială europeană și importanța acestora pentru securitate și stabilitatea democratică.

Proiect NM: drepturile omului

Între timp, NM finalizează proiectul realizat împreună cu «Ambasada Drepturilor Omului», dedicat diversității și coeziunii sociale. În materialul final, expertul internațional în drepturile omului, Veaceslav Balan, a explicat de ce construirea unei societăți deschise și unite depinde nu doar de legi și de autorități, ci și de deciziile cotidiene ale fiecăruia dintre noi.

Tragedia din raionul Hîncești: continuare

Poliția Moldovei investighează moartea Ludmilei Vartic, educatoare din raionul Hîncești, care pe 3 martie s-a aruncat de la etajul 11 al unui bloc de locuințe. Ancheta a reunit două dosare: cel privind violența domestică și cel privind determinarea la suicid, în care figurează soțul Ludmilei Vartic, vicepreședintele Consiliului raional Dumitru Vartic.

Între timp, Consiliul raional Hâncești a aprobat demisia acestuia. Vartic a depus cerere de eliberare din funcție pe fondul acuzațiilor privind implicarea sa în moartea soției.

Podcastul științific NM

NM a pregătit un nou episod al podcastului «Cum ți se pare asta». În ediție se vorbește despre posibilitatea ca Europa să creeze o alternativă la Starship, despre modul în care fizicienii au descifrat misterul sunetului neplăcut al benzii adezive care se desprinde, despre coarnele unui șaman care au demonstrat unitatea europenilor antici și despre modul în care ecranele fac noua generație mai ignorantă.

Pe scurt

În noua selecție de știri din Transnistria — «200 de condamnați „se plimbă“ prin regiune / Chișinăul restabilește spațiul unificat».

Moldova va găzdui pe 23 martie a treia conferință privind securitatea în regiunea Mării Negre, organizată sub egida «Platformei Internaționale Crimeea». Evenimentul este organizat împreună cu Ucraina.

Maia Sandu a salutat decizia Ucrainei de a marca anual, la fel ca Moldova, pe 31 august, Ziua Limbii Române. «Limba română ne unește», iar acest pas consolidează legăturile dintre țări, a menționat Sandu.

Sportiva moldoveană Mihaela Samoil a câștigat medalia de bronz la Campionatul European (U-23) de lupte, desfășurat în Serbia.

În centrul Chișinăului, în această seară vor avea loc filmările pentru pelicula «Chișinău, my love», regizată de Mihai Țărnă. În zona Pieței Marii Adunări Naționale vor fi instituite restricții temporare.

Armata Națională

Calitatea apei din Nistru s-a îmbunătățit? Hajder: Întreprindem toate măsurile necesare

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că calitatea apei din Nistru, pe segmentul din nordul Republicii Moldova, s-a îmbunătățit. Totuși, oficialul a precizat că poluarea persistă, astfel că indicatorii se pot schimba. El a precizat că în satul Unguri, raionul Ocnița, urmează a fi instalate baraje pentru a extrage substanța petrolieră. Precizările au fost făcute în seara de 13 martie.

Calitatea apei în localitățile din nordul țării s-a îmbunătățit. Analizele recente de laborator confirmă o evoluție pozitivă, demonstrând că intervențiile noastre de pe teren contribuie la restabilirea standardelor de siguranță”, a transmis Gheorghe Hajder pe Facebook.

Ulterior, ministrul Mediului a revenit cu un mesaj în care a menționat că, deși analizele actuale sunt puțin mai bune, îmbunătățirea calității apei „trebuie privită cu prudență”.

Atât timp cât sursa de poluare persistă, indicatorii se pot schimba de la o zi la alta”, a precizat el.

Oficialul a precizat că în satul Unguri, care se află în apropiere de frontiera cu Ucraina și apa intră pe teritoriul Republicii Moldova, sursa de poluarea încă există.

Sunt necesare măsuri suplimentare. Astfel, cu suport suplimentar din partea României, vom instala alte trei baraje pentru a extrage substanța petrolieră din Nistru. Întreprindem toate măsurile necesare pentru a avea apă sigură pentru consum”, a spus ministrul.

Amintim că, pe 10 martie, pete uleioase au fost observate pe răul Nistru, în amonte de localitatea Naslavcea.

Pe 12 martie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a comunicat că substanța petrolieră continuă să ajungă din Ucraina în Nistru. Oficialul menționat că ultimele probe prelevate în zona satului Naslavcea indică riscuri pentru alimentarea populației cu apă. În aceste condiții, Ministerul Mediului a recomandat autorităților locale să sisteze alimentarea cu apa și a îndeamnat cetățenii să nu folosească apa din râu din această zonă nici pentru uz casnic, nici pentru adăparea animalelor.

Pe 13 martie, gradul de risc din cauza poluării râului Nistru cu produse petroliere a fost ridicat la Galben, iar autoritățile au avertizat că ar putea fi sistată temporar aprovizionarea cu apă pentru unele localități din nordul țării. Încă în primele ore ale dimineții, echipe din România au ajuns în Republica Moldova cu echipamente suplimentare necesare pentru a extrage substanța petrolieră de pe râul Nistru.

De asemenea, Chișinăul a solicitat activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

Sursa poluării

Poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina, pe 7 martie. Autoritățile de la Kiev au anunțat pe 12 martie că combustibil de rachetă s-a scurs în apele râului în zona Centralei Hidroelectrice Nistrene, răspândindu-se în aval până pe teritoriul Republicii Moldova. Ucraina a informat oficial Chișinăul despre cazul de poluare transfrontalieră, iar pe 12 martie a avut loc o ședință extraordinară a Comisiei Nistrene pentru sincronizarea acțiunilor celor două țări.

pexels.com

Cum poți adopta un copil în Moldova: de ce procedura poate dura ani, iar mulți copii rămân în centre

În Moldova, sute de copii așteaptă să fie adoptați, iar în jurul acestui subiect persistă numeroase plângeri și stereotipuri. Unii sunt convinși că adoptarea unui copil este prea complicată, deoarece presupune adunarea unui dosar voluminos de documente; alții vorbesc despre mită sau afirmă că potențialilor părinți li s-ar propune doar „copii bolnavi”. NewsMaker a discutat cu șefa organizației non-guvernamentale Scenario, Olga Levitscaia, despre modul în care funcționează sistemul de adopție din Moldova, problemele cu care se confruntă și cum ar putea evolua acesta în viitorul apropiat.

„Majoritatea acestor copii încă nu pot fi adoptați”

Nu toți copiii care trăiesc în centre de plasament temporar sau în familii de patronat pot fi adoptați. Pentru ca un copil să primească statutul de adoptabil, părinții biologici trebuie mai întâi să fie privați definitiv de drepturile părintești. „Statul încearcă să stabilească un dialog cu familia biologică, să îi motiveze să se corecteze, pentru ca ei să arate că și-au rezolvat problemele, și-au găsit un loc de muncă, nu mai consumă alcool și așa mai departe. Și, credeți-mă, statul returnează copiii părinților lor imediat ce apare această posibilitate”, a explicat Olga Levitscaia.

Dacă părinții biologici nu reușesc, în termenul stabilit de autoritățile de protecție socială, să demonstreze că își pot îndeplini responsabilitățile de părinte și să convingă instituțiile că pot avea grijă de copil pe termen lung, dreptul de adopție trece la rudele copilului – până la gradul al patrulea de rudenie. Tocmai în această etapă apar adesea dificultăți. Identificarea rudelor poate dura mult timp, iar cei care sunt găsiți și cărora li se trimit solicitări oficiale nu răspund întotdeauna. În condițiile în care aproximativ o treime dintre cetățenii Republicii Moldova lucrează peste hotare, aceste probleme de comunicare sunt ușor de explicat.

În Chișinău, unde autoritățile de tutelă dispun de mai multe resurse, pentru identificarea rudelor se apelează uneori chiar și la Interpol – doar pentru a afla dacă acestea pot și doresc să primească copilul în familie. Potrivit legii, pentru această etapă sunt prevăzute șase luni, însă în practică termenul se dovedește adesea insuficient. Până când autoritățile nu primesc refuzuri oficiale din partea rudelor până la gradul al patrulea de rudenie, copilului nu i se poate atribui statutul de adoptabil pentru persoane din afara familiei. În consecință, mulți copii continuă să locuiască în centre de plasament temporar sau în familii de patronat.

De la statutul de adoptator până la decizia instanței: cum decurge procedura

Pentru a adopta un copil, este necesar, mai întâi, depunerea unui dosar de documente și obținerea statutului de adoptator. Acesta poate fi acordat atât unei persoane singure, cât și unui cuplu căsătorit. Adoptatorul trebuie să aibă peste 25 de ani, iar diferența de vârstă dintre adoptator și copil trebuie să fie de cel puțin 18 ani și de cel mult 48 de ani. În cazul în care copilul este adoptat de un cuplu, soții trebuie să fie căsătoriți de cel puțin trei ani. Printre documentele obligatorii se numără cererea, autobiografia, certificatul de venit, documentele care atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței, certificatul de cazier judiciar și avizul medical privind starea de sănătate.

Colectarea documentelor necesare pentru obținerea statutului de adoptator poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni. Cea mai mare parte a timpului este dedicată evaluărilor medicale: candidatul trebuie să obțină avize de la aproximativ zece specialiști și să efectueze mai multe analize. Pe lângă certificatele medicale, sunt necesare și documente care confirmă lipsa antecedentelor penale, precum și alte acte administrative și juridice. De asemenea, viitorii adoptatori completează o cerere de adopție în care își exprimă preferințele privind copilul – vârsta, sexul și alte criterii.

„Este posibil ca pe cineva să îl irite colectarea dosarului pentru adopție, dar dacă veți studia lista documentelor solicitate, veți înțelege că aceste cerințe sunt complet logice și legitime. Fiecare stat trebuie să verifice pe cine urmează să numească tată și mamă”, a explicat Olga Levitscaia.

După depunerea documentelor, potențialii adoptatori trec prin trei etape importante:

  • Instruire colectivă. Candidații ale căror documente au fost acceptate de autoritățile de protecție socială participă la sesiuni de grup cu psihologi și alți specialiști. În cadrul întâlnirilor sunt discutate aspecte juridice, medicale și psihologice legate de adopție.
  • Ședințe individuale cu psihologul. Specialistul evaluează în ce măsură persoana este pregătită pentru acest rol și dacă i se poate încredința un copil.
  • Examinarea de către comisie. Pe baza tuturor informațiilor colectate (dosarul, concluziile specialiștilor), comisia decide dacă să acorde candidatului statutul de adoptator.

După obținerea statutului de adoptator, dosarul poate fi depus nu doar la locul de reședință, ci și în alte raioane ale țării. Totuși, după cum menționează Olga Levitscaia, acest lucru nu crește întotdeauna semnificativ șansele, deoarece, atunci când doi candidați au avantaje similare, autoritățile de protecție socială tind să acorde prioritate adoptatorului din localitate.

De asemenea, viteza cu care este găsit un copil depinde și de vârsta acestuia. Cu cât cerințele adoptatorilor sunt mai restrictive, cu atât perioada de așteptare poate fi mai lungă. De exemplu, unul dintre voluntari a indicat inițial că este dispus să adopte un copil cu vârsta între trei și șase ani, însă, după un an de așteptare, a extins acest interval până la nouă ani.

Dacă într-un raion apare un copil cu statut de adoptabil, autoritatea locală examinează toate dosarele pe care le are. „Ei caută familii cărora acest copil li se potrivește din punctul de vedere al dorințelor exprimate. Apoi organizează o ședință în cadrul căreia decid cărui adoptator i se poate propune copilul. Ei stabilesc priorități între adoptatori pe baza mai multor criterii. În final selectează câțiva adoptatori cărora, în ordinea priorităților stabilite, li se propune copilul. Candidatului i se oferă informații despre copilul propus spre adopție, i se arată fotografii, iar dacă acesta spune da, începe etapa de cunoaștere. Dacă primul candidat refuză din anumite motive, copilul este propus următorului în ordinea priorităților”, a explicat Olga Levitscaia.

În același timp, potențialilor adoptatori nu li se dezvăluie toate informațiile confidențiale despre copil. De regulă, li se oferă doar o descriere generală, informații despre starea de sănătate și o scurtă caracterizare a situației, de exemplu: „părinți din mediu defavorizat”. Urmează apoi etapa de cunoaștere, care, potrivit Olgăi Levitscaia, se desfășoară „foarte delicat”. Pentru toți copiii din centru este organizat un fel de „sărbătoare”, iar potențialul adoptator nu trebuie să arate că a venit pentru un anumit copil. După prima întâlnire, dacă dorește să continue, începe etapa următoare: în calitate de „voluntar” și „vizitator”, el trebuie să vină la centru de cel puțin 25 de ori pe parcursul unei luni.

„Înainte de a le spune copiilor, specialiștii – directorul centrului, psihologul, asistenții sociali – testează terenul pentru a vedea cum reacționează copiii la potențialul adoptator. De obicei, cu copiii se începe lucrul după două săptămâni de la începutul vizitelor dumneavoastră. Ei sunt întrebați cum ar privi situația dacă un anumit voluntar ar comunica mai mult cu ei. Copiii nu sunt nici ei naivi și înțeleg încotro merg lucrurile. Dar totul se desfășoară foarte atent și treptat. După aceea petreceți mai mult timp cu ei, însă nu sunteți niciodată lăsați singuri cu copiii. Lângă dumneavoastră se află întotdeauna un psiholog sau un asistent social. Nu vi se permite să comunicați între patru ochi și sunteți consiliați ce puteți spune și ce nu trebuie să spuneți”, a adăugat ea.

Etapa de cunoaștere este necesară pentru a stabili dacă există o legătură și un interes reciproc între copil și potențialii adoptatori. Dacă toate părțile sunt pregătite să meargă mai departe, autoritățile decid începerea perioadei de conviețuire. Astfel, copilul poate locui în familie pentru o perioadă de până la trei luni – pentru a verifica compatibilitatea. În acest timp, familia este vizitată periodic de un psiholog sau de un asistent social, care evaluează situația din locuință și modul în care decurge procesul de adaptare.

Dacă această experiență se dovedește pozitivă, urmează etapa finală – adopția propriu-zisă. Pentru aceasta, este necesară depunerea unui nou pachet de documente. În plus, statutul de potențial adoptator presupune actualizarea documentelor o dată la doi ani. Termenele ulterioare depind de procedurile administrative și de decizia instanței: dosarul este examinat de mai multe instituții, iar durata procesului este influențată, în mare măsură, de gradul de încărcare al sistemului.

La ședința de judecată sunt invitați adoptatorii și specialiștii care au monitorizat situația copilului – de exemplu, psihologul și/sau directorul centrului de plasament temporar. Copiii sunt, de asemenea, aduși la instanță, însă în timpul ședinței se află într-o încăpere separată, unde se joacă. Tot în instanță potențialii adoptatori află pentru prima dată întreaga istorie a copilului: de ce părinții biologici au fost decăzuți din drepturile părintești, când copilul a fost scos din familie, de câte ori s-a încercat reintegrarea lui și de ce aceasta nu a avut loc. Copiilor li se adresează, la rândul lor, câteva întrebări – potrivit Olgăi Levitscaia, într-un mod foarte blând și delicat. Decizia finală este luată ulterior de instanță, fără prezența copiilor și a potențialilor adoptatori. După intrarea în vigoare a hotărârii judecătorești, copilul devine, din punct de vedere juridic, membru al noii familii, iar părinții biologici nu mai pot contesta decăderea din drepturile părintești.

Potrivit Olgăi Levitscaia, această procedură în mai multe etape este necesară, în primul rând, pentru protejarea copilului. Uneori, potențialii adoptatori își dau seama încă din etapa de cunoaștere că nu sunt pregătiți să continue procesul. În opinia ei, este mai bine ca acest lucru să se întâmple înainte de începerea vieții în comun, și nu după. „Există oameni care se opresc în etapa de cunoaștere și de vizitare a centrului timp de o lună. Și acest lucru se poate întâmpla atunci când copilul deja a înțeles că cineva a acordat atenție lui. Este o experiență foarte dureroasă pentru copii. De aceea nu îmi place când se pun etichete pe autoritățile statului și se spune că acestea creează obstacole. Ele protejează copilul. Iar dacă te-ai oprit la această etapă, slavă Domnului că s-a întâmplat acum și nu atunci când copilul ar fi trăit cu tine câteva luni. Vă puteți imagina ce lovitură ar fi pentru copil?”, a adăugat Olga.

„Adopția – o taină sacră”

Olga Levitscaia recunoaște că pentru adopție într-adevăr trebuie adunate multe documente. Dar, potrivit ei, toate aceste cerințe sunt justificate. „Nu înțeleg oamenii care se blochează și spun că trebuie prea multe documente. Nu le înțeleg logica, deoarece statul trebuie să îi verifice. Pe voi nu vă întreabă ce culoare au tapetele din casă. Se cer criterii care sunt cu adevărat importante pentru viața copilului. Dacă vă grăbiți, este mai simplu să mergeți la o clinică privată și să faceți totul într-o singură zi – dacă nu mă înșel, trebuie să fiți examinați de 8–9 specialiști și să faceți câteva analize. Nașterea unui copil este o taină sacră. Și adopția este tot o taină sacră. Mai mult, spre deosebire de copiii biologici, apariția în familia voastră a unui copil adoptat este o alegere conștientă a ambelor părți: a copiilor și a părinților. Atunci de ce nu v-ați mobiliza pentru a pregăti un pachet de documente pentru un asemenea moment decisiv în viața familiei voastre?”, a spus ea.

Olga Levitscaia a avertizat că, uneori, părinții biologici pot încerca să îi urmărească pe adoptatori. Deși autoritățile de protecție socială și centrele de plasament temporar păstrează strict confidențială identitatea noii familii a copilului, „Chișinăul este un oraș mic”, iar în raioane și sate oamenii pot fi găsiți și mai ușor. Potrivit ei, poliția nu dispune de multe instrumente pentru a-i proteja eficient pe adoptatori de o astfel de situație – de exemplu, nu poate fi emis un ordin de restricție. De aceea, ea recomandă adoptatorilor să evite conflictele, să nu îi intimideze pe părinții biologici și să nu încerce să „rezolve” situația pe cont propriu, ci să aștepte calm și cu răbdare decizia finală a instanței privind adopția. Neliniștea și frica adulților se pot transmite copilului.

Ea atrage atenția că, până la pronunțarea deciziei instanței, părinții biologici pot contesta decăderea din drepturile părintești. De aceea, dacă familia se întâlnește cu părinții biologici înainte de finalizarea procesului de adopție, uneori este mai prudent să se mute temporar într-un alt loc. În astfel de cazuri, autoritățile trebuie informate, iar motivul explicat – de exemplu, dacă întâlnirea cu părinții biologici a fost o experiență traumatizantă.

După pronunțarea deciziei instanței și transferul drepturilor părintești, părinții adoptivi pot schimba copilului numele și prenumele. Potrivit Olgăi Levitscaia, cel puțin în primii ani după adopție, familia ar trebui să își schimbe mediul și chiar să se mute, pentru a scoate copilul din mediul familiar și a-l ajuta să înceapă o nouă etapă a vieții. Ea recomandă, de asemenea, apelarea la un psiholog – chiar dacă întâlnirile nu vor fi frecvente, un astfel de sprijin este foarte important. Olga Levitscaia consideră că lucrul cu un psiholog ar trebui început încă din primele etape ale procesului de adopție, pentru ca părinții să știe cum să se comporte în situații dificile și cum să reacționeze la cuvintele dureroase ale copilului — de exemplu: „tu nici măcar nu ești mama mea”. „Trebuie să fii pregătit pentru astfel de situații, să înțelegi cum să te comporți. Oricât v-ați strădui, oricâte cărți ați citi, nu veți fi pregătiți pentru asta. Acest lucru trebuie lucrat”, a explicat ea.

Stereotipuri, mită și „copii bolnavi”

Una dintre opiniile frecvent întâlnite pe internet este că pentru „promovarea” candidaturii adoptatorilor sau pentru alegerea unui copil s-ar cere mită. Unii susțin că pentru „copiii sănătoși trebuie plătit”, iar alții afirmă că autoritățile ar fi propus accelerarea rândului contra bani. Olga Levitscaia respinge însă aceste afirmații și spune că un copil nu poate fi „cumpărat”, iar promovarea unui dosar nu poate fi grăbită prin mită. Potrivit ei, sistemul este astăzi mult mai complex decât era acum câteva decenii și implică un număr mult mai mare de persoane în procesul de luare a deciziilor.

„Acum aproximativ 25 de ani am auzit că astfel de lucruri se rezolvau ușor. Dar atunci sistemul funcționa altfel. Astăzi, în sistemul de luare a deciziilor există mult mai multe verigi. Să dai mită tuturor este, din punct de vedere tehnic, destul de dificil. În plus, atunci când într-un proces sunt implicate atât de multe părți care iau decizii, probabilitatea ca acest lucru să fie «descoperit» este mult mai mare. Cunosc oameni care au crezut că vor putea rezolva lucrurile în acest mod, dar nu au reușit. Iar având în vedere că la noi sunt deseori descoperite cazuri de corupție, acest lucru este prea riscant. Nu văd posibil să rezolvi asta cu bani, nici măcar pentru o sumă foarte mare”, a explicat ea.

Olga Levitscaia menționează, de asemenea, că în unele privințe sistemul din Moldova este chiar mai flexibil decât în țările europene. „La noi nu există nicio discriminare a persoanelor singure. Desigur, familiile complete au prioritate, dar și persoanelor singure li se dau copii, la fel ca și familiilor. Mai mult, vă spun din experiența cu care m-am confruntat că, în Europa, persoanelor singure le este mai greu să adopte un copil”, a spus ea.

În opinia Olgăi Levitscaia, multe stereotipuri despre sistemul de adopție sunt răspândite de persoane care nu s-au confruntat niciodată cu el. „Aceste șabloane mă irită foarte mult, pentru că sunt în mare parte prostii ale oamenilor care nu s-au confruntat cu acest sistem sau nu se interesează de el”, a spus ea.

Ce se va schimba în sistem

Vorbind despre actualul sistem de protecție a copiilor rămași fără îngrijire părintească, Olga Levitscaia spune că statul face deja multe lucruri bine. „Nu voi uita niciodată cum era în perioada sovietică. Nu departe de casa mea era un orfelinat, iar toate fetele purtau aceleași rochițe, iar băieții aceleași haine. Și toți erau tunși scurt, pentru că atunci nu existau mijloace împotriva păduchilor cum există acum. În prezent lucrurile nu mai stau așa: toți copiii arată îngrijit, iar toate necesitățile lor fiziologice sunt acoperite. Statul face foarte multe lucruri bine și, credeți-mă, copiii trăiesc [în centre – NM] în condiții mai bune decât ar fi trăit acasă, cu părinții lor biologici”, a povestit ea.

În același timp, sistemul continuă să evolueze, iar reformele preconizate pentru acest an ridică și unele semne de întrebare. După ce orfelinatele de tip sovietic au fost transformate în centre de plasament temporar, autoritățile intenționează acum să închidă și aceste instituții, iar copiii rămași fără îngrijire părintească să fie plasați în familii de patronat. În opinia Olgăi Levitscaia, o astfel de tranziție poate fi benefică, însă doar în anumite condiții.

„În special, fără a reduce cerințele, trebuie găsite și instruite la timp suficiente familii de patronat dispuse să primească copii, pentru a putea închide complet centrele de plasament temporar rămase. În prezent, 761 de copii [potrivit datelor Ministerului Muncii – NM] se află în grija statului. Să fie găsite pentru toți acești copii familii de patronat până la sfârșitul anului este o sarcină destul de ambițioasă. În plus, pentru copiii cu probleme grave – tulburări psihice și/sau fizice severe – probabilitatea adopției este mică, iar eforturile necesare pentru creșterea lor în familii de patronat sunt, în esență, titanice. Și nu este foarte clar care va fi soluția în astfel de situații dacă toate centrele vor fi închise. Dacă privim situația realist, mi se pare că închiderea tuturor centrelor până la sfârșitul anului este practic imposibilă”, consideră ea.

„Încă înainte de 2006, la noi au fost închise orfelinatele de tip sovietic și s-a trecut la un sistem incluziv, în care copiii trăiesc în centre de plasament temporar și merg la școală împreună cu copiii obișnuiți. Acum, până la sfârșitul anului 2026, statul și-a asumat angajamentul de a le închide și pe acestea și de a trece la un sistem similar celui din Franța. Copiii vor locui la persoane pregătite, până când se rezolvă problemele cu părinții biologici sau până când li se găsește un nou adoptator. Totuși, este greu de spus care sistem este mai bun, fiecare are avantajele și dezavantajele sale. Sistemul incluziv este, desigur, mai bun, cu condiția ca profesorii din școlile obișnuite să fie instruiți și să știe cum să îi ajute pe copii să se integreze în clase alături de ceilalți copii. Am întâlnit diferite situații și mi s-a creat impresia că fiecare profesor se raporta la acești copii în funcție de propria educație morală, din cauza căreia adaptarea lor nu a fost întotdeauna ușoară”, a explicat Olga Levitscaia.

Printre lacunele serioase ale legislației, ea menționează lipsa de claritate în privința situațiilor în care, în decurs de șase luni, nu au putut fi găsite rudele copilului și nu au fost obținute refuzuri oficiale din partea acestora. „Șase luni este un termen foarte scurt. Mi se pare că ar fi bine ca, odată cu această reformă, să analizăm ce anume din legislația actuală este interpretat diferit de diversele autorități de protecție socială din țară. Este important să fie studiată experiența celor mai eficiente instituții, care reușesc să respecte termenul de șase luni pentru perioada în care copiii rămân fără îngrijire părintească. Pe baza unei asemenea analize se pot identifica și introduce „best practice”, iar prin acte normative suplimentare să fie asigurată aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul țării”, a adăugat Olga Levitscaia.

O altă problemă, potrivit ei, este că astăzi nu este întotdeauna clar câte „a doua șanse” ar trebui să li se ofere părinților biologici, în timp ce copilul rămâne fără îngrijirea lor. „Și în tot acest timp copilul continuă să crească. Iar șansele ca el să fie adoptat scad, pentru că, cu cât este mai mare, cu atât este mai dificil. (…) Pericolul este că nu peste tot este respectat acest termen de șase luni și, în timp ce mașinăria administrativă funcționează, trece viața copilului”, a concluzionat ea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: