ТАСС

Asistentul lui Putin susține că R. Moldova ar putea „să-și înceteze complet existența”. Reacția Chișinăului

Asistentul președintelui Federației Ruse, Nicolai Patrușev, a acuzat autoritățile de la Chișinău de „politică agresivă antirusească”, declarând totodată că aceasta va conduce fie la faptul că Republica Moldova va deveni parte a altui stat, fie că va înceta să mai existe. În acest sens, el a dat exemplul Ucrainei, care se confruntă cu invazia rusă de aproape trei ani. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a calificat declarațiile lui Patrușev drept „ingerință inadmisibilă în treburile interne ale statului”. 

Nicolai Patrușev a spus, într-un interviu pentru „Komsomoliskaya Pravda”, că vina pentru criza energetică din Republica Moldova ar aparține autorităților centrale ale statului.

Chișinăul nu ar trebui să se mintă nici pe sine, nici propriul popor. Autoritățile moldovenești ar trebui să nu caute dușmani în interiorul țării sau în Transnistria, ci să recunoască propriile greșeli și să înceapă să corecteze situația. Nu exclud că politica agresivă antirusească a Chișinăului va duce la faptul că Moldova fie va deveni parte a altui stat, fie va înceta complet să existe. În această situație, se poate lua ca exemplu cazul Ucrainei, unde neonazismul și rusofobia au dus țara la prăbușire, și asta cu mult înainte de operațiunea militară specială”, a adăugat Patrușev.

Ministerul de Externe a respins declarațiile făcute de oficialul rus.

Ministerul Afacerilor Externe dezaprobă ferm declarațiile domnului Nikolai Patrușev, care promovează scenarii alarmiste despre viitorul Republicii Moldova. Astfel de afirmații reprezintă o ingerință inadmisibilă în treburile interne ale statului nostru și urmăresc destabilizarea regiunii. Republica Moldova este un stat suveran, angajat ferm pe calea democrației și integrării europene, conform voinței cetățenilor săi. Republica Moldova va continua să își apere interesele cu fermitate, prin mijloace pașnice și dialog constructiv, bazat pe respectul suveranității și principiile dreptului internațional”, se arată în comunicatul emis de MAE.

Precizăm că Republica Moldova, mai ales regiunea transnistreană, se confruntă cu o criză energetică după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul Gazprom din Rusia a oprit livrările de gaz către Moldovagaz, care erau direcționate în totalitate în stânga Nistrului. Compania a invocat neachitarea unei pretinse datorii de 700 milioane de dolari, cea mai mare parte a căreia nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc erau acoperite necesitățile de consum ale locuitoriilor din regiunea transnistreană, iar la Centrala de la Cuciurgan se producea electricitate pentru ambele maluri ale Nistrului.

Autoritățile de la Chișinău acuză Moscova și Gazprom că au întrerupt livrările de gaz destinate regiunii transnistrene pentru a destabiliza Republica Moldova. La rândul lor, Tiraspolul și Moscova susțin că Chișinăul și Kievul sunt responsabili de criza energetică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

R. Moldova va avea un centru național de management al crizelor: Parlamentul a dat undă verde proiectului

În Moldova va fi înființat Centrul Național de Management al Crizelor. Parlamentul a votat, în lectura a doua, proiectul de lege privind managementul situațiilor de criză, care stabilește crearea acestui centru. Instituția va coordona toate măsurile de prevenire, pregătire, intervenție și recuperare în situații de criză, la nivel național.

Proiectul de lege, susținut de 60 de deputați și elaborat de un grup de parlamentari PAS, stabilește modul în care autoritățile, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și operatorii economici vor colabora în gestionarea integrată a crizelor.

Centrul Național de Management al Crizelor va activa sub conducerea Prim-ministrului și va avea rolul de a coordona toate acțiunile în caz de criză. În paralel, va fi creată și Comisia Națională de Management al Crizelor, alcătuită din premier, șeful Centrului, conducători ai operațiunilor, miniștri și alți responsabili, în funcție de tipul crizei.

Legea introduce și alte măsuri noi, printre care crearea registrului național al riscurilor, instituționalizarea Centrelor Operaționale de Coordonare pentru gestionarea crizelor şi a punctelor de contact 24/7. Totodată, documentul prevede elaborarea unui Plan Național de Management al Crizelor, obligatoriu pentru toate instituțiile implicate.

O altă prevedere este regimul stării de alertă, care va permite instituirea unor măsuri restrictive temporare, în condiții de legalitate și proporționalitate, pentru a limita efectele crizelor.

Proiectul de lege va intra în vigoare la 1 septembrie 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: