Știm cum e să dezvolți afaceri de succes. Cel mai mare parc fotovoltaic din țară – o afacere sustenabilă sprijinită de maib 

Maib, liderul sectorului bancar din Republica Moldova, a susținut financiar inaugurarea uneia dintre cele mai mari centrale fotovoltaice din țară, cu o capacitate de 50 MW, construită de compania GS Blue Electric în comuna Rădeni, raionul Strășeni.

Această investiție reprezintă un pas important spre diversificarea surselor de energie, consolidarea independenței energetice și realizarea obiectivelor naționale de tranziție ecologică. Noua centrală va contribui la valorificarea potențialului surselor regenerabile din Moldova și oferă un exemplu concret de investiție în eficiența energetică și în creșterea gradului de independență energetică.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

„Suntem onorați să finanțăm un proiect atât de ambițios, realizat de clientul nostru GS Blue Electric. Credem cu tărie că energia verde nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Moldova are un potențial uriaș în acest domeniu, iar astfel de investiții pot transforma fundamental economia țării, contribuind la un viitor mai sustenabil, mai sigur și mai independent energetic. Vom continua să fim alături de clienții și partenerii noștri care au curajul să investească în asemenea soluții durabile.

Centrala de la Rădeni aduce beneficii multiple: de la reducerea emisiilor de carbon, la creșterea stabilității sistemului energetic și atragerea de investiții noi în economia verde. Mai mult, prin autorizarea și punerea în funcțiune a unor astfel de capacități, se creează premise clare de încredere și predictibilitate pentru alți investitori.

Ludmila Vîntu, Administratoare GS Blue Electric:

„Lansarea acestei centrale fotovoltaice marchează un moment important pentru dezvoltarea infrastructurii verzi din Republica Moldova. Ne bucurăm că am avut alături un partener de încredere, precum maib, care a oferit sprijinul necesar pentru realizarea acestui proiect important. Credem că tranziția energetică este esențială pentru viitorul sustenabil al țării și vom continua să investim în soluții durabile, cu impact real pentru comunități și economie.” 

Într-un context în care Republica Moldova este dependentă de importurile de energie, iar rezervele de resurse tradiționale sunt limitate, tranziția către surse regenerabile, precum energia solară, eoliană sau biomasa, este esențială pentru securitatea energetică a țării.

Maib a susținut realizarea acestui proiect printr-un credit verde în valoare de aproape 17.8 milioane euro pentru o perioada de 8 ani, destinat sprijinirii investițiilor în infrastructura sustenabilă. Amintim că anul curent, pentru creditarea acestui proiect, maib a fost premiată în prestigiosul program TFP 2024 „Green Trade Deal of The Year” în categoria Prima Tranzacție Verde.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Fără bani și fără libertate. Bărbatul care a încercat să introducă în R. Moldova o valiză cu €550.000, condamnat

Bărbatul de 60 de ani, reținut în octombrie 2023 la punctul de trecere Sculeni, în timp ce încerca să introducă ilegal în Republica Moldova 550.000 de euro, a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Din această pedeapsă, doi ani și jumătate îi va executa în penitenciar, iar restul – sub supraveghere, cu termen de probă de doi ani. Sentința a fost pronunțată pe 31 iulie, a anunțat Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Inițial, în noiembrie 2024, bărbatul fusese achitat, însă procurorii au contestat hotărârea, cerând o condamnare cu executare. Recursul a fost admis, iar instanța l-a recunoscut vinovat de contrabandă, dispunând și confiscarea a 540.000 de euro în folosul statului.

Procurorii au salutat decizia, dar au anunțat că o vor ataca din nou. Aceștia solicită confiscarea integrală a sumei, inclusiv diferența de 10.000 de euro, precum și valoarea automobilului folosit pentru transportarea banilor.

Amintim că pe 6 octombrie 2023, la punctul de trecere a frontierei Sculeni, a fost reținut un bărbat de 60 de ani care transporta 550.000 de euro nedeclarați. Inițial, acesta a menționat că nu are nimic de declarat, însă, în urma verificării autoturismului său, vameșii au descoperit în portbagaj o valiză care conținea peste jumătate de milion de euro.

Deputatul PAS, Radu Marian, a declarat pe 10 octombrie că aceste sume ar fi fost destinate cumpărării de voturi. El a adăugat că oligarhul fugar Ilan Șor ar fi intenționat, de asemenea, să mituiască anumite oficialități, care însă acționau sub acoperire și colaborau cu organele de drept.

Bărbatul reținut a fost inițial plasat în arest preventiv, dar ulterior, printr-o decizie a instanței, a fost transferat în arest la domiciliu.

МВС України

Zi de doliu la Kiev: 28 de morți și peste 150 de răniți în urma celui mai recent atac

Numărul morților în urma atacului rusesc asupra Kievului din noaptea de 30 spre 31 iulie a crescut la 28, dintre care 3 sunt copii. Alte 159 de persoane au fost rănite, dintre care 16 sunt copii.

Șeful administrației militare a Kievului, Timur Tkacenko, a comunicat în dimineața zilei de 1 august că salvatorii au scos de sub dărâmături încă o persoană decedată. Astfel, numărul victimelor a crescut la 28.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a raportat că printre morți sunt 3 copii — de 2, 6 și 17 ani. Totodată, 159 de persoane au fost rănite, dintre care 16 sunt copii.

În seara zilei de 31 iulie, primarul de Kiev, Vitali Kliciko, a anunțat că ziua de 1 august a fost declarată Zi de doliu la Kiev. „În această zi, toate drapelele vor fi coborâte în bernă pe clădirile comunale ale orașului. De asemenea, se recomandă coborârea drapelelor de stat pe clădirile cu proprietate de stat și privată. Pe 1 august, orice evenimente de divertisment sunt interzise în oraș”, a comunicat primarul.

În noaptea de 30 spre 31 iulie, capitala Ucrainei a fost ținta unui val de atacuri cu rachete și drone, care au provocat incendii, distrugeri, răniți și decese. Unul dintre atacuri a vizat un bloc de locuințe cu mai multe etaje, unde s-a prăbușit intrarea în clădire. Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a raportat despre un „atac în grup” asupra Ucrainei. Instituția rusă a menționat că atacul a fost efectuat cu rachete și drone asupra întreprinderilor complexului militar-industrial al Ucrainei, precum și asupra „infrastructurii unui aeroport militar” și a unui depozit de muniții. Kievul nu a fost menționat în comunicat.

Blocul „Victorie” afiliat lui Ilan Șor NU va participa la alegerile parlamentare. Curtea de Apel Chișinău a respins contestația

Curtea de Apel Chișinău a menținut în vigoare decizia Comisiei Electorale Centrale, care a refuzat înregistrarea blocului „Victorie” pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Hotărârea a fost pronunțată în cadrul ședinței din 31 iulie de către magistrați.

Contestația a fost depusă de secretarul executiv al blocului, Vasile Bolea. După examinarea dosarului, instanța a respins cererea.

Ulterior, Blocul „Victorie“ a anunțat într-o postare că a depus o plângere la Curtea Supremă de Justiție împotriva refuzului CEC de a înregistra formațiunea în cursa electorală.

***

Amintim că CEC a respins cererea de înregistrare a blocului politic „Victorie” pentru participarea la alegerile parlamentare, în cadrul ședinței din 19 iulie.

Unul dintre argumentele prezentate de raportorul proiectului de hotărâre, Pavel Postica, a fost afilierea membrilor blocului „Victorie” cu oligarhul fugar, condamnat penal, Ilan Șor, precum și implicarea acestuia în formarea blocului politic. Totodată, Postica a subliniat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care, potrivit lui, indică suspiciuni privind finanțarea ilegală.

„Organizarea evenimentului pe teritoriul unui stat străin, în lipsa unei supravegheri din partea autorității electorale și cu implicarea și sprijinul logistic al entităților străine indică suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală, contrar legislației naționale”, vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Totodată, raportorul a precizat că legea interzice crearea unei forțe politice succesoare a unei formațiuni declarate anterior neconstituționale. În context, Postica a amintit că partidele membre sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Alte nereguli depistate de CEC țin de faptul că denumirea blocului și simbolul acestuia sunt identice cu cele ale unuia dintre partidele componente.

Prezenți la ședința CEC, liderii blocului „Victorie” au catalogat decizia comisiei drept „abuz”.

***

Amintim că Blocul politic „Victoria” a fost creat în aprilie 2024. Despre formarea acestuia a anunțat de la Moscova politicianul fugar Ilan Șor. Cel din urmă declara că blocul va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

Un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare. Mai mult, oligarhul fugar a anunțat că prima pe lista „Victoriei” se va regăsi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – care riscă 9 ani de închisoare și ar urma să își afle sentința, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor” în care este vizată, pe 5 august.

La evenimentul de la Moscova au participat mai mulți politicieni moldoveni afiliați blocului „Victorie”, inclusiv deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și primarii din Orhei și Taraclia, precum și oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

Precizăm că partidele care fac parte din blocul „Victorie” sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Aanterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Din toamnă, liceele din Moldova vor putea deschide profilul general

Începând din toamna acestui an, liceele cu o singură clasă de a X-a vor putea introduce un nou profil de studii – profilul general, menit să le ofere elevilor mai multă flexibilitate în alegerea parcursului educațional, a anunțat ministrul Educației, Dan Perciun.

„Este o schimbare gândită pentru a răspunde cât mai bine realităților din teren și nevoilor elevilor care își doresc mai multă flexibilitate în parcursul educațional. Am ascultat cu atenție mesajele venite din partea părinților, profesorilor și rectorilor universităților. Mulți elevi încep liceul într-o clasă cu profil umanist, pentru că nu au altă opțiune în școala lor, dar mai târziu aleg facultăți tehnice, fără să fi avut posibilitatea să studieze aprofundat matematica, fizica sau chimia. Ne-am propus să corectăm acest dezechilibru”, a declarat Perciun.

Potrivit ministrului, prin profilul general, elevii vor putea avea un număr de ore, la disciplinele reale, intermediar celor două profile clasice, pregătindu-i în egală măsură pentru specialități tehnice și socio-umane în viitoarea lor carieră universitară.

Amintim că, Guvernul a aprobat, în noiembrie 2024, proiectul de modificare a Codului Educației care prevedere introducerea unui profil general de studii în liceele din Republica Moldova în care există câte o singură clasă.

Ministerul Educației și Cercetării, autorul inițiativei, consideră că acest lucru va permite o distribuție mai echilibrată a orelor între științele umaniste și cele exacte, astfel încât elevii să beneficieze de o gamă mai largă de oportunități la absolvire și să poată merge la facultăți cu diferite specialități. 

O parte din redacția NewsMaker

NewsMaker a împlinit 11 ani. Cum suntem și la ce visăm

Pe 1 august 2014, într-un apartament din Chișinău, se năștea o nouă redacție. Un grup restrâns de entuziaști visa la un alt tip de jurnalism – bazat nu pe etichete alb-negru și zgomot informațional, ci pe fapte și sens. Treptat, echipa a crescut. Apartamentul a fost înlocuit cu un birou, apoi cu un birou mai mare. La analiza politică și economică s-au adăugat știrile. Iar mai târziu – tot mai multe proiecte video.

Pe 1 octombrie 2019, la NewsMaker s-a născut versiunea română a site-ului. Cu un singur știrist. Apoi cu încă unul, și încă unul. Redacția continua să crească rapid, ideile deveneau tot mai multe, până ne-am pomenit că nu mai încăpem într-un spațiu la demisol și avem nevoie de unul mult mai mare, cu un studiou profesionist.

Și iată-ne astăzi, pe 1 august 2025. Suntem 46 de persoane care, zilnic, produc știri, reportaje, texte analitice, interviuri, shorts, reels, podcasturi, dar și rapoarte sau aplicații pentru noi proiecte de dezvoltare. Suntem pe site, pe Facebook, pe YouTube, pe TikTok, Telegram, Instagram și X. Și am reușit nu doar să păstrăm publicul de până acum, ci și să atragem unul nou, care urmărește tot mai des buletinele zilnice de știri, reportajele video de la fața locului, precum și reportajele speciale. Cel mai popular în acest an a fost reportajul de Ziua Victoriei de la Chișinău, care a fost vizionat de peste 800 de mii de ori. Mai mult, am arătat cum trăiesc rușii etnici în România și găgăuzii în Ucraina, am mers în Zona de Securitate, în Găgăuzia și în alte regiuni ale Moldovei.

În ultimul an, NewsMaker a început filmările celui de-al doilea sezon al proiectului „Другая Молдова”. Primul episod din nou sezon l-am urmărit împreună cu prietenii redacției și partenerii de dezvoltare în cadrul unui eveniment special.

În plus, am lansat formatul săptămânal de video-interviuri «Есть вопросы», în care discutăm cu politicieni, experți, foști și actuali miniștri, dar și oameni de afaceri despre situația economică din Moldova și problemele cu care se confruntă țara noastră. Iar sinteza săptămânii politice poate fi urmărită, în fiecare sâmbătă, pe YouTube, în cadrul emisiunii «Разборка».

Rezultatul acestui efort a fost o creștere de peste două ori a numărului de vizualizări ale videoclipurilor noastre în limbile română și rusă în ultimul an. Astfel, numărul total de vizualizări a depășit 16 milioane. Canalele noastre de YouTube, în română și rusă, au devenit surse de informare nu doar pentru locuitorii Republicii Moldova, ci și pentru cei din România, Italia, Rusia, Ucraina, Germania și alte țări cu o diaspora moldovenească semnificativă.

În 11 ani am reușit să devenim o sursă de informare de încredere, să ne impunem propriul stil și abordare. Pentru noi a fost mereu important și prețios să rămânem deschiși discuțiilor, dezbaterilor, diferențelor. Printre noi nu sunt doar absolvenți ai Facultății de Jurnalism. Avem și ingineri. Economiști. Și chiar un culturolog. Oameni care au învățat să scrie știri în redacție, nu la facultate. Pentru unii, e prima meserie. Pentru alții – a treia. Ce ne leagă nu e diploma.

Avem oameni cu viziuni politice diferite, de religii diferite, credincioși practicanți și atei. Moldoveni, ucraineni, români, ruși, evrei, etnici găgăuzi sau bulgari. Vorbitori de română și vorbitori de rusă. Unii lucrează de acasă, unii din alte țări, unii pe teren. Cu unii ne-am văzut doar pe Zoom.

Planeta NewsMaker, unde am învățat să conviețuim și să ne respectăm. Iar asta ne educă, ne face mai puternici, și, într-un final, mai buni și ca oameni, nu doar ca jurnaliști.

Când ești jurnalist, 11 ani pot părea 30. Am prins crize politice și sociale, pandemie, război la graniță, fake news, alegeri peste alegeri. Am văzut politicieni căzând în dizgrație și alții ridicați pe piedestal. Ne-au criticat, ne-au acuzat de interese ascunse. Ne-au respectat. Am primit premii. Și amenințări.

La 11 ani visăm la același lucru ca în prima zi: să rămânem relevanți. Să oferim context și claritate. Să spunem când nu știm. Să fim de partea adevărului, chiar și atunci când e incomod. Mai ales atunci. Sau să ne punem întrebări și să nu ne grăbim cu concluziile, atunci când nu știm care este adevărul. Cu riscul de a fi oaia neagră, de a fi priviți cu suspiciune.

Ne-am obișnuit, dar tot doare uneori. Însă privind în urmă, înțelegem că am avut dreptate.

La mulți ani, NewsMaker!

La mulți ani, nouă – celor care scriem, citim și ne pasă.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: