Asociația Investitorilor Străini a prezentat Cartea Albă 2025

Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA) a prezentat a noua ediție a Cărții Albe 2025, care rămâne principala platformă de dialog constructiv între comunitatea investitorilor străini și autoritățile publice, și reflectă contribuția constantă a acestora la îmbunătățirea mediului de afaceri și investițional din țară. 

Cartea Albă FIA 2025 este elaborată în contextul noului statut al Republicii Moldova de țară candidată la Uniunea Europeană. Documentul reflectă prioritățile comunității de afaceri și propune măsuri practice pentru consolidarea instituțiilor statului, creșterea competitivității și accelerarea convergenței europene reale.

Recomandările FIA au fost corelate cu principalele documente strategice care trasează parcursul Republicii Moldova către aderarea la Uniunea Europeană – Agenda de Reforme aferentă Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 (Hotărârea Guvernului nr. 260/2025) și Programul Național de Aderare la UE pentru anii 2025-2029 (Hotărârea Guvernului nr. 306/2025). Gradul ridicat de aliniere a priorităților cuprinse în Cartea Albă FIA – ediția 2025, la documentele strategice menționate anterior, evaluat de experți la circa 85-90%, precum și absența unor contradicții majore, confirmă rolul FIA de partener strategic al Guvernului în procesul de integrare europeană.

„De mai bine de douăzeci de ani, companiile membre FIA demonstrează în practică faptul că viitorul Republicii Moldova depinde în mare măsură de forța și calitatea investițiilor. Interesul nostru comun, ca investitori, este foarte clar: reguli de joc transparente, stabile și previzibile. Cartea Albă 2025 reflectă nu doar provocările de astăzi, ci și viziunea noastră comună asupra modului în care Moldova poate deveni mai competitivă, mai durabilă și mai atractivă pentru investiții pe termen lung. Ne așteptăm ca acest document și dialogul care va urma cu autoritățile statului să devină baza unei noi etape de cooperare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri în Republica Moldova”, a subliniat Alphan Akpece – Președintele FIA și Director General – Efes Vitanta Moldova Brewery.

Opt capitole – o singură agendă de reforme

Ediția 2025 include opt capitole tematice de reforme, fiecare structurat în jurul principalelor provocări și recomandări practice pentru autorități și mediul de afaceri.

Justiție și Statul de Drept. FIA subliniază că reforma sistemului judecătoresc rămâne condiția de bază pentru consolidarea statului de drept și a încrederii investitorilor. Documentul menționează progresele din ultimii ani – de la modificarea Constituției privind organizarea sistemului judecătoresc și exercițiul de pre-vetting, până la lansarea evaluării externe complete a judecătorilor și procurorilor (full vetting) și îmbunătățirea mecanismelor disciplinare. În același timp, este accentuată necesitatea resurselor adecvate, a consecvenței și a unui proces de monitorizare continuă a reformelor.

Politica Fiscală și Reglementarea Impozitării. Cartea Albă evidențiază necesitatea unui sistem fiscal stabil, transparent și digitalizat, aliniat standardelor europene și normelor de impozitare internațională (inclusiv implementarea Pilonului II – BEPS). Se pune un accent deosebit pe reducerea poverii administrative prin digitalizarea procedurilor, utilizarea evaluării impactului de reglementare și evitarea modificărilor fragmentare care sporesc incertitudinea pentru mediul de afaceri și exportatori.

Piața Capitalului Uman și Educație. Recomandările FIA vizează modernizarea legislației muncii și consolidarea legăturii dintre educație și economie. Documentul propune o flexibilitate sporită în reglementarea relațiilor de muncă, dezvoltarea învățământului dual, recunoașterea învățării non-formale, susținerea programelor de recalificare și accentuarea competențelor digitale și „verzi”, pentru a combate exodul forței de muncă și deficitul de competențe.

Cadrul Concurențial. Asociația pledează pentru consolidarea independenței și sustenabilității instituționale a Consiliului Concurenței, transparența metodologiilor și alinierea practicilor la dreptul UE. Printre priorități se numără proceduri previzibile de examinare a concentrărilor și abaterilor, coordonarea cu autoritățile de reglementare sectoriale și cu sistemul de achiziții publice, precum și un control consecvent asupra ajutorului de stat.

Tranziția către Economia Verde și Sustenabilă. Cartea Albă corelează agenda tranziției verzi a Republicii Moldova cu obiectivele Pactului Verde European și cu ținta neutralității climatice. FIA propune măsuri pentru stimularea investițiilor în eficiență energetică și surse regenerabile de energie, dezvoltarea economiei circulare, implementarea sistemului de garanție–returnare pentru ambalaje, extinderea responsabilității producătorilor, precum și integrarea criteriilor ESG și a unui cadru național clar pentru proiectele „verzi”.

Telecom și Competitivitate Digitală. Capitolul dedicat sectorului de telecomunicații subliniază rolul său cheie în transformarea digitală. FIA recomandă trecerea etapizată la 5G, optimizarea costurilor și a graficului plăților pentru spectru, simplificarea procedurilor de amplasare a infrastructurii de comunicații și menținerea unui regim fiscal competitiv pentru inovație, inclusiv pentru parcurile IT. Aceste măsuri ar trebui să consolideze rolul Republicii Moldova ca hub digital regional.

Sectorul Agricol și Relații Funciare. Recomandările vizează asigurarea unui circuit previzibil al terenurilor, protejarea drepturilor de proprietate și creșterea transparenței tranzacțiilor: de la digitalizarea cadastrului și a registrelor până la modernizarea sistemelor de irigații și respectarea standardelor agroecologice. Obiectivul este crearea unui sector agricol modern, durabil și atractiv pentru investiții, precum și dezvoltarea zonelor rurale.

Sistemul Financiar. FIA pornește de la premisa că un sector financiar stabil, competitiv și inovator este o condiție-cheie pentru investiții și creștere economică. Documentul susține consolidarea în continuare a supravegherii prudențiale, dezvoltarea pieței de capital și a soluțiilor fintech, extinderea canalelor de plăți digitale pentru gospodării și IMM-uri, precum și protecția drepturilor consumatorilor și deponenților.

Cartea Albă FIA – 20 de ani de dialog și soluții

Prima ediție a Cărții Albe a fost elaborată în 2005. De atunci, documentul s-a transformat într-un instrument sistematic de formulare a propunerilor de reformă, iar nivelul de preluare a recomandărilor sale de către autorități depășește constant 80%, fapt care confirmă relevanța și utilitatea practică a acestuia. Cartea Albă 2025 continuă această tradiție și reflectă angajamentul investitorilor străini de a susține tranziția Republicii Moldova către o economie europeană, durabilă și competitivă prin reforme consecvente, consolidarea instituțiilor și un dialog transparent dintre autorități și mediul de afaceri. 

Textul integral al Cărții Albe FIA 2025 va fi disponibil pe site-ul www.fia.md în limbile română și engleză.Despre FIA: Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA) este prima asociație neguvernamentală și apolitică a companiilor cu capital străin, active pe piața Republicii Moldova. FIA reunește 24 de companii din 14 țări – întreprinderi de top cu investiții străine directe, care oferă locuri de muncă pentru peste 20 000 de angajați. Volumul cumulat al investițiilor depășește 2,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă circa 19% din PIB-ul țării. Companiile membre FIA sunt prezente în sectoare-cheie ale economiei: agricultură, vinificație, telecomunicații și IT, industria petrolieră, sănătate și produse farmaceutice, sector bancar.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Krasnoselski și Ignatiev nu au statut legal în Republica Moldova, însă călătoresc peste hotare

Vadim Krasnoselski, liderul de facto al regiunii transnistrene, și Vitalii Ignatiev, responsabilul de „relații externe” din stânga Nistrului, nu figurează în evidențele gestionate de Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) și nu dețin niciun act de identitate emis în cadrul Sistemului național de pașapoarte al Republicii Moldova. Informația a fost confirmată de IGM astăzi, 23 aprilie, pentru portalul Zona de Securitate.

Deși nu au statut legal în Republica Moldova, Krasnoselski și Ignatiev călătoresc peste hotare.

Ultima vizită externă a lui Vadim Krasnoselski despre care există informații publice a avut loc în ianuarie 2025, când a călătorit la Moscova, pe fondul crizei energetice din regiunea transnistreană. Pe 15 ianuarie, la o zi după ce a revenit, Krasnoselski a declarat că a fost în Rusia pentru „a negocia” cu autoritățile țării despre reluarea livrărilor de gaze naturale către stânga Nistrului.

Vicepremierul pentru Reintegrare de la acea vreme, Oleg Serebrian, a spus într-un interviu că Vadim Krasnoselski nu a notificat prealabil autoritățile de la Chișinău că intenționează să tranziteze pentru a călători în scop de serviciu, după cum prevede legislația națională din 2022, și deplasarea a fost tratată drept o „călătorie privată”.

Cu toate acestea, Zona de Securitate scrie că, potrivit informațiilor pe care le deține, Krasnoselski ar călători regulat în Federația Rusă, iar ultimele vizite au avut loc în ianuarie 2026.

La rândul său, Vitalii Ignatiev a efectuat zeci de deplasări externe, inclusiv în cadrul formatelor de negocieri privind reglementarea transnistreană. Ignatiev a vizitat Rusia pentru ultima dată în iulie 2022, când a participat la o serie de evenimente publice la Moscova.

screenshot

VIDEO La un pas de tragedie: un copac s-a prăbușit pe un teren de joacă cu copii. Este al doilea incident în Chișinău, într-o singură zi

Un copac s-a prăbușit astăzi, 23 aprilie, peste un teren de joacă din sectorul Botanica al Chișinăului. Imagini video care surprind momentul au fost publicate pe grupul GBM Online de pe Facebook.

Arborele a căzut peste un teren de joacă de pe strada Ion Neculce 63, în apropierea unor blocuri de locuit. O membră a grupului de Facebook a menționat că o copilă care se afla pe teren în acel moment a fost lovită de o creangă.

Amintim că, pe 23 aprilie, încă un copac s-a prăbușit peste un troleibuz pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinăul. Incidentul a avut loc în fața Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

Potrivit primăriei, arborele a căzut din cauza vântului puternic.

Tatiana Bogdan/Facebook

Incident pe un șantier de construcții din Cahul: două macarale s-au răsturnat cu roțile în sus VIDEO

Incident mai puțin obișnuit pe un șantier din Cahul, unde două macarale s-au răsturna cu roțile în sus. Imaginile au fost surprinse de mai mulți trecători în data de 23 aprilie și publicate pe rețelele de socializare. Din fericire, în urma incidentului nimeni nu a avut de suferit.

Contactată de NewsMaker, ofițera de presă Inspectoratului de Poliție Cahul, Cristina Ciobanu, a precizat că oamenii legii au fost chemați la fața locului în prima parte a zilei. Potrivit ei, deocamdată, nu a fost stabilită cauza incidentului, însă, poliția desfășoară cercetări pentru a stabili toate circumstanțele acestui caz.

„Urmează să fie stabilite circunstanțele și cauza incidentului. (…) A fost o științare prin apel 112. Echipajul a mers în fața locului, a fost asigurat perimetrul pentru securizarea porțiunii și au fost cercetate toate circunstanțele. Urmează să fie stabilită cauza celor întâmplate”, a declarat Ciobanu pentru NM. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Ursula von der leyen

Comisia Europeană, după condamnarea lui Plahotniuc: „Sistemul de justiție din Moldova este puternic”

Comisia Europeană ia act de decizia judecătorească privind condamnarea fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară”. Executivul UE a declarat astăzi, 23 aprilie, că sistemul de justiție din Republica Moldova funcționează și a subliniat că lupta împotriva corupției este esențială pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Luăm act de hotărârea judecătorească. Este o chestiune de competența instanțelor naționale. Această persoană se află sub sancțiuni ale Uniunii Europene din mai 2023”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, pentru TVR Moldova.

Întrebat dacă această condamnare reprezintă un test de credibilitate pentru reforma justiției în procesul de aderare, Mercier a spus: „Știm că sistemul de justiție din Moldova este puternic și funcționează, iar din ceea ce am văzut recent, acesta permite, de asemenea, sistemului de justiție să investigheze și să urmărească penal rapid cazurile de corupție la nivel înalt. Lupta împotriva corupției este esențială pentru ca o țară să adere la UE și necesită eforturi continue din partea instituțiilor pentru a preveni și a urmări penal faptele ilicite. Așadar, încurajăm acum Moldova să continue această muncă, această muncă importantă pentru parcursul său către UE”.

Amintim că fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Verdictul a fost pronunțat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și este cu drept de apel. Pentru ce a fost găsit vinovat Plahotniuc, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a scris – AICI.

Tudor Mardei | NewsMaker

Sechestrul de peste 1 miliard de lei pe bunurile lui Plahotniuc: când și cum va fi recuperat prejudiciul

Sechestrul de peste 1 miliard de lei aplicat pe bunurile lui Vladimir Plahotniuc a fost menținut pentru recuperarea prejudiciului adus statului, iar valorificarea acestora va fi posibilă doar după o decizie definitivă a instanței. Executarea se va face pe toate căile prevăzute de lege, inclusiv prin vinderea bunurilor aflate sub sechestru. Precizările au fost făcute pe 23 aprilie de procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, în timpul unei conferințe de presă. 

În timpul conferinței de presă, Dumbravan a spus că sechestrul pe bunurile lui Plahotniuc a fost menținut pentru a recupera prejudiciul adus statului.

Întrebat cum anume va fi recuperat acest prejudiciu, șeful Procuraturii Anticorupție a declarat: „Pentru a purcede la executarea acțiunii civile, urmează să avem o decizie definitivă în acest sens, cel puțin a Curții de Apel, care, în cazul în care va menține acțiunea civilă în cuantumul încasat, va fi purces la încasarea acestuia pe toate căile posibile prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv prin realizarea acestor bunuri care se află sub sechestru. Sunt anumite proceduri prevăzute de lege, inclusiv ce țin de alte organe competente în acest sens”.

În ceea ce privește sentința pronunțată pe 22 aprilie în privința lui Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară”, Dumbravan a calificat-o drept „de mijloc”. Totodată, el a spus că este prematur la acest moment să comunice dacă Procuratura Anticorupție o va contesta, dat fiind faptul că sentința are mai mult de 500 de file și urmează a fi analizată, după care se va decide. 

***

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, pe 22 aprilie 2026, în dosarul „Frauda bancară”. Plahotniuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor de creare și conducere a unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor, fapte săvârșite de mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu, de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari.

Totodată, instanța a dispus încasarea din contul lui Plahotniuc, în favoarea Ministerului Finanțelor, a prejudiciului cauzat prin infracțiune, în sumă de aproximativ 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. De asemenea, acesta trebuie să achite circa 1,68 milioane de euro și 18,77 milioane de dolari cu titlu de dobândă, precum și cheltuielile judiciare, inclusiv costul procedurii de extrădare, în sumă de aproape 97 de mii de lei.

În același timp, instanța a menținut sechestrul asupra bunurilor care aparțin lui Plahotniuc, evaluate la peste 1,1 miliarde de lei (1 105 866 900 MDL). Printre acestea se numără terenuri pentru construcții, încăperi locative și nelocative, capitalul social a unor companii, construcții de cultură și agrement, mijloace bănești, cât și bunuri aflate peste hotare.

Potrivit sentinței, Plahotniuc urmează să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar de tip închis. Până la rămânerea definitivă a sentinței, acesta rămâne în arest preventiv.

Apărarea a anunțat deja că va contesta sentința la Curtea de Apel. De cealaltă parte, procurorul de caz a declarat că urmează să analizeze decizia și să decidă dacă o va contesta.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: