Asociația Investitorilor Străini a prezentat Cartea Albă 2025

Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA) a prezentat a noua ediție a Cărții Albe 2025, care rămâne principala platformă de dialog constructiv între comunitatea investitorilor străini și autoritățile publice, și reflectă contribuția constantă a acestora la îmbunătățirea mediului de afaceri și investițional din țară. 

Cartea Albă FIA 2025 este elaborată în contextul noului statut al Republicii Moldova de țară candidată la Uniunea Europeană. Documentul reflectă prioritățile comunității de afaceri și propune măsuri practice pentru consolidarea instituțiilor statului, creșterea competitivității și accelerarea convergenței europene reale.

Recomandările FIA au fost corelate cu principalele documente strategice care trasează parcursul Republicii Moldova către aderarea la Uniunea Europeană – Agenda de Reforme aferentă Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 (Hotărârea Guvernului nr. 260/2025) și Programul Național de Aderare la UE pentru anii 2025-2029 (Hotărârea Guvernului nr. 306/2025). Gradul ridicat de aliniere a priorităților cuprinse în Cartea Albă FIA – ediția 2025, la documentele strategice menționate anterior, evaluat de experți la circa 85-90%, precum și absența unor contradicții majore, confirmă rolul FIA de partener strategic al Guvernului în procesul de integrare europeană.

„De mai bine de douăzeci de ani, companiile membre FIA demonstrează în practică faptul că viitorul Republicii Moldova depinde în mare măsură de forța și calitatea investițiilor. Interesul nostru comun, ca investitori, este foarte clar: reguli de joc transparente, stabile și previzibile. Cartea Albă 2025 reflectă nu doar provocările de astăzi, ci și viziunea noastră comună asupra modului în care Moldova poate deveni mai competitivă, mai durabilă și mai atractivă pentru investiții pe termen lung. Ne așteptăm ca acest document și dialogul care va urma cu autoritățile statului să devină baza unei noi etape de cooperare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri în Republica Moldova”, a subliniat Alphan Akpece – Președintele FIA și Director General – Efes Vitanta Moldova Brewery.

Opt capitole – o singură agendă de reforme

Ediția 2025 include opt capitole tematice de reforme, fiecare structurat în jurul principalelor provocări și recomandări practice pentru autorități și mediul de afaceri.

Justiție și Statul de Drept. FIA subliniază că reforma sistemului judecătoresc rămâne condiția de bază pentru consolidarea statului de drept și a încrederii investitorilor. Documentul menționează progresele din ultimii ani – de la modificarea Constituției privind organizarea sistemului judecătoresc și exercițiul de pre-vetting, până la lansarea evaluării externe complete a judecătorilor și procurorilor (full vetting) și îmbunătățirea mecanismelor disciplinare. În același timp, este accentuată necesitatea resurselor adecvate, a consecvenței și a unui proces de monitorizare continuă a reformelor.

Politica Fiscală și Reglementarea Impozitării. Cartea Albă evidențiază necesitatea unui sistem fiscal stabil, transparent și digitalizat, aliniat standardelor europene și normelor de impozitare internațională (inclusiv implementarea Pilonului II – BEPS). Se pune un accent deosebit pe reducerea poverii administrative prin digitalizarea procedurilor, utilizarea evaluării impactului de reglementare și evitarea modificărilor fragmentare care sporesc incertitudinea pentru mediul de afaceri și exportatori.

Piața Capitalului Uman și Educație. Recomandările FIA vizează modernizarea legislației muncii și consolidarea legăturii dintre educație și economie. Documentul propune o flexibilitate sporită în reglementarea relațiilor de muncă, dezvoltarea învățământului dual, recunoașterea învățării non-formale, susținerea programelor de recalificare și accentuarea competențelor digitale și „verzi”, pentru a combate exodul forței de muncă și deficitul de competențe.

Cadrul Concurențial. Asociația pledează pentru consolidarea independenței și sustenabilității instituționale a Consiliului Concurenței, transparența metodologiilor și alinierea practicilor la dreptul UE. Printre priorități se numără proceduri previzibile de examinare a concentrărilor și abaterilor, coordonarea cu autoritățile de reglementare sectoriale și cu sistemul de achiziții publice, precum și un control consecvent asupra ajutorului de stat.

Tranziția către Economia Verde și Sustenabilă. Cartea Albă corelează agenda tranziției verzi a Republicii Moldova cu obiectivele Pactului Verde European și cu ținta neutralității climatice. FIA propune măsuri pentru stimularea investițiilor în eficiență energetică și surse regenerabile de energie, dezvoltarea economiei circulare, implementarea sistemului de garanție–returnare pentru ambalaje, extinderea responsabilității producătorilor, precum și integrarea criteriilor ESG și a unui cadru național clar pentru proiectele „verzi”.

Telecom și Competitivitate Digitală. Capitolul dedicat sectorului de telecomunicații subliniază rolul său cheie în transformarea digitală. FIA recomandă trecerea etapizată la 5G, optimizarea costurilor și a graficului plăților pentru spectru, simplificarea procedurilor de amplasare a infrastructurii de comunicații și menținerea unui regim fiscal competitiv pentru inovație, inclusiv pentru parcurile IT. Aceste măsuri ar trebui să consolideze rolul Republicii Moldova ca hub digital regional.

Sectorul Agricol și Relații Funciare. Recomandările vizează asigurarea unui circuit previzibil al terenurilor, protejarea drepturilor de proprietate și creșterea transparenței tranzacțiilor: de la digitalizarea cadastrului și a registrelor până la modernizarea sistemelor de irigații și respectarea standardelor agroecologice. Obiectivul este crearea unui sector agricol modern, durabil și atractiv pentru investiții, precum și dezvoltarea zonelor rurale.

Sistemul Financiar. FIA pornește de la premisa că un sector financiar stabil, competitiv și inovator este o condiție-cheie pentru investiții și creștere economică. Documentul susține consolidarea în continuare a supravegherii prudențiale, dezvoltarea pieței de capital și a soluțiilor fintech, extinderea canalelor de plăți digitale pentru gospodării și IMM-uri, precum și protecția drepturilor consumatorilor și deponenților.

Cartea Albă FIA – 20 de ani de dialog și soluții

Prima ediție a Cărții Albe a fost elaborată în 2005. De atunci, documentul s-a transformat într-un instrument sistematic de formulare a propunerilor de reformă, iar nivelul de preluare a recomandărilor sale de către autorități depășește constant 80%, fapt care confirmă relevanța și utilitatea practică a acestuia. Cartea Albă 2025 continuă această tradiție și reflectă angajamentul investitorilor străini de a susține tranziția Republicii Moldova către o economie europeană, durabilă și competitivă prin reforme consecvente, consolidarea instituțiilor și un dialog transparent dintre autorități și mediul de afaceri. 

Textul integral al Cărții Albe FIA 2025 va fi disponibil pe site-ul www.fia.md în limbile română și engleză.Despre FIA: Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA) este prima asociație neguvernamentală și apolitică a companiilor cu capital străin, active pe piața Republicii Moldova. FIA reunește 24 de companii din 14 țări – întreprinderi de top cu investiții străine directe, care oferă locuri de muncă pentru peste 20 000 de angajați. Volumul cumulat al investițiilor depășește 2,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă circa 19% din PIB-ul țării. Companiile membre FIA sunt prezente în sectoare-cheie ale economiei: agricultură, vinificație, telecomunicații și IT, industria petrolieră, sănătate și produse farmaceutice, sector bancar.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

imagine simbol

Doi tineri, împușcați lângă Congaz. O victimă se află la terapie intensivă

Doi tineri, în vârstă de 20 și 22 de ani, au fost răniți prin împușcare în seara zilei de miercuri, 12 august, într-o zonă de câmp din apropierea localității Congaz. Poliția a inițiat o cauză penală pentru tentativă de omor și desfășoară acțiuni pentru identificarea persoanei care a tras.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, unul dintre tineri a suferit o plagă gravă în regiunea toracică și a fost internat în secția de terapie intensivă a Spitalului Raional Comrat. Tânăra care îl însoțea a suferit o contuzie la umărul stâng.

În urma cercetărilor preliminare, oamenii legii au stabilit că arma din care ar fi fost efectuat focul este, cel mai probabil, una cu țeavă ghintuită, utilizată frecvent de braconieri.

Anchetatorii examinează mai multe versiuni, una dintre ipotezele principale fiind că cei doi tineri ar fi putut fi confundați cu animale în momentul în care a fost tras focul de armă.

Polițiștii continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele cazului și pentru a identifica persoana responsabilă de împușcături.

Viceministra poloneză a Apărării, despre informațiile că Romanowski s-ar afla la Tiraspol: „Am crezut că este o glumă”

Viceministra poloneză a Apărării, Magdalena Sobkowiak-Czarnecka, spune că a crezut că este „o glumă”, atunci când a auzit că ex-viceministrul Justiției al Poloniei, Marcin Romanowski, căutat de autoritățile de la Varșovia, s-ar afla pe teritoriul regiunii transnistrene. Aceasta consideră că Romanowski nu ar fi putut ajunge în stânga Nistrului fără implicarea serviciilor speciale rusești. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru RMF FM.

Când am auzit ieri această informație, am crezut că este o glumă de 1 aprilie. Este atât de greu de crezut că un fost viceministru al Justiției se ascunde într-un teritoriu controlat de ruși”, a declarat Sobkowiak-Czarnecka.

Ea a afirmat că o astfel de operațiune nu ar fi putut avea loc fără implicarea serviciilor ruse, mai ales în condițiile în care Romanowski ar fi utilizat o nouă identitate și documente noi.

Viceministrul polonez al Apărării consideră că acest caz ar trebui să fie investigat de structurile de contrainformații pentru a stabili circumstanțele în care fostul oficial ar fi ajuns în regiunea din estul Republicii Moldova, care nu este controlată de autoritățile constituționale ale țării.

Amintim că, pe 12 august, un post de radio din Polonia a scris, cu referire la surse, că fostul adjunct al ministrului Justiției din Polonia, Marcin Romanowski, dat în urmărire de autoritățile poloneze, s-ar afla la Tiraspol. Potrivit sursei citate, Romanowski a trimis recent o scrisoare unui tribunal din Varșovia de la o adresă din Tiraspol.

Pe 13 august, Inspectoratul General al Poliției a comunicat că Romanowski nu a intrat în Republica Moldova prin punctele de trecere a frontierei de stat controlate de autoritățile constituționale, conform verificărilor preliminare. Potrivit IGP, sunt întreprinse acțiuni suplimentare pentru a stabili cu certitudine dacă bărbatul s-ar afla pe teritoriul țării noastre, inclusiv în stânga Nistrului.

***

Marcin Romanowski este unul dintre principalii suspecți în scandalul legat de „Fondul pentru Justiție”, alături de fostul ministru al Justiției, Zbigniew Ziobro. De aproximativ un an și jumătate, Romanowski se află în afara Poloniei, pentru a evita autoritățile judiciare.

Caviarul și alcoolul din 1 septembrie, gazul și lumina – din 2027: Chișinăul vrea să introducă treptat taxe pentru firmele din Transnistria

De la 1 septembrie, antreprenorii din regiunea transnistreană ar putea achita TVA și accize pentru 12 categorii de mărfuri aduse în Moldova, printre acestea numărându-se caviarul, băuturile alcoolice și tutunul. Ulterior, începând cu 1 ianuarie, lista mărfurilor pentru care vor trebui achitate taxe s-ar putea extinde cu alte cinci categorii. Iar de la 1 aprilie ar putea fi taxate gazele naturale și energia electrică. Acestea sunt propunerile Ministerului Finanțelor, care se regăsesc într-un proiect actualizat, publicat pe 13 august, cu privire la aplicarea TVA și a accizelor asupra mărfurilor introduse în Moldova de către operatorii economici din regiunea transnistreană.

Proiectul de hotărâre actualizat, elaborat de Ministerul Finanțelor, propune, etapizat, aplicarea TVA și a accizelor pentru mai multe categorii de mărfuri. Menționăm că un proiect anterior propunea taxarea mărfurilor de la 1 august 2026. Ulterior, la sfârșitul lunii iulie, premierul Vasile Tofan a anunțat că produsele aduse de firmele din regiune vor rămâne, cel puțin încă o lună, scutite de taxe și accize.

Astfel, proiectul de hotărâre actualizat propune TVA și accize începând cu 1 septembrie 2026 pentru:

  • caviarul și înlocuitorii de caviar;
  • băuturile alcoolice, inclusiv vinul;
  • tutunul și înlocuitorii de tutun prelucraţi;
  • parfumurile și apele de toaletă;
  • articole pentru focuri de artificii;
  • blănurile şi blănurile artificiale;
  • perlele naturale sau de cultură, pietrele prețioase sau semiprețioase (naturale, artificiale sau reconstituite);
  • bijuteriile, articolele din giuvaergerie și alte mărfuri;
  • minereurile de metale preţioase şi concentratele acestora, metalele preţioase, metalele placate sau dublate cu metale preţioase şi articolele din materialele respective;
  • mijloacele de transport;
  • aparate telefonice și alte aparate pentru transmisie;
  • computere.

Începând cu 1 ianuarie 2027 și pentru:

  • ape, inclusiv ape minerale şi ape gazificate, care conţin zahăr sau alţi îndulcitori ori aromatizate şi alte băuturi nealcoolice;
  • minereuri și concentratele acestora, zgura și cenușa;
  • metalele comune şi articolele din metale comune;
  • caolin şi alte argile;
  • produse petroliere, uleiuri și alte mărfuri.

Începând cu 1 aprilie 2027 și pentru:

  • gazele naturale;
  • energia electrică.

În proiect se menționează că „se preconizează revizuirea periodică a listei mărfurilor exceptate de la plata TVA și a accizelor, cu reducerea treptată a sferei de aplicare a excepțiilor existente”. Totodată, se menționează că obiectivul final al acestui proces constă în asigurarea, până în anul 2030, a aplicării depline a regimului fiscal general prevăzut de legislația Republicii Moldova pentru toate mărfurile importate de operatorii economici cu sediul în regiunea transnistreană, în condiții echivalente celor aplicabile agenților economici din restul teritoriului țării.

***

În Republica Moldova, importul de mărfuri este supus mai multor tipuri de taxe, inclusiv taxe vamale, TVA și accize. Până acum, antreprenorii din regiunea transnistreană nu achitau aceste taxe în bugetul de stat al Republicii Moldova. În 2024, autoritățile de la Chișinău au modificat Codul Vamal și au obligat agenții economici din regiune să plătească taxele vamale în bugetul național.

La sfârșitul lunii aprilie, Chișinăul a votat un proiect care prevede anularea facilităților fiscale pentru Transnistria. În schimb, autoritățile constituționale au anunțat că vor să îmbunătățească viața locuitorilor din regiune prin intermediul Fondului de Convergență, în care vor fi direcționate taxele colectate din regiunea transnistreană. La Tiraspol, inițiativa a fost criticată. Autoritățile de facto au acuzat repetat Chișinăul că încearcă să împovăreze malul stâng cu „taxe abuzive” și avertizeză asupra riscului prăbușirii economiei transnistrene.

NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria – AICI.

Imagine simbol

O pensionară din Bălți, înșelată de falși angajați ai MAI de aproape 1,3 milioane de lei

O femeie în vârstă de 64 de ani din Bălți a rămas fără 950.000 de lei și 15.000 de euro după ce a fost contactată de escroci care s-au prezentat drept angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Victima le-a transmis banii prin intermediul unui curier, după ce i s-a spus că astfel își va „proteja” economiile.

Potrivit Poliției, femeia a fost contactată telefonic pe 11 august de persoane necunoscute care au pretins că sunt angajați ai MAI.

Sub pretextul că banii săi trebuie „protejați”, suspecții au convins-o să transmită prin curier 950.000 de lei și 15.000 de euro. Banii proveneau din vânzarea unui imobil și dintr-un credit contractat de victimă.

Poliția precizează că, în ultimele 24 de ore, nu au fost înregistrate cazuri noi de fraudă telefonică. Au fost însă raportate trei escrocherii comise anterior, în urma cărora victimele au pierdut, în total, peste două milioane de lei.

În același timp, oamenii legii anunță că vigilența cetățenilor a permis prevenirea a 79 de tentative de escrocherie.

Poliția îndeamnă cetățenii să nu comunice prin telefon datele cardurilor bancare, parolele sau codurile de autentificare și să întrerupă apelurile în cazul unor solicitări suspecte. Informațiile trebuie verificate direct cu instituția în numele căreia pretinde că sună apelantul, folosind datele oficiale de contact.

Persoanele care au fost ținta unei tentative de escrocherie sunt îndemnate să sesizeze imediat Poliția.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: