președinție.md

„Astăzi, Chișinăul și Bucureștiul se bucură de cea mai puternică și profundă relație din istoria noastră”. Declarațiile Maiei Sandu și ale lui Klaus Iohannis

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu și omologul ei român, Klaus Iohannis au semnat „Declarația comună privind cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova”. Documentul definește și întărește colaborarea pentru a consolida și proteja democrația și stabilitatea țării noastre. Aflat în vizită la Chișinău, Klaus Iohannis a declarat că astăzi „trăim cea mai bună și prolifică perioadă în relațiile dintre România și Republica Moldova”. Și șefa statului Maia Sandu a afirmat, la rândul ei, că „astăzi Chișinău și Bucureștiul se bucură de cea mai puternică și profundă relație din istoria noastră”.  

Republica Moldova este recunoscătoare României pentru consolidarea rezilienței sale, a declarat președinta Maia Sandu. Declarația semnată, pe 31 august, la Chișinău, reafirmă susținerea fermă a României în fața provocărilor cu care se confruntă Moldova. Președinta a menționat că România a fost și va rămâne partenerul de încredere al Republicii Moldova care este alături și în cele mai dificile situații.

Dle președinte Klaus Iohannis, atunci când ați venit la Chișinău în decembrie 2020, în primele zile ale mandatului meu, m-ați asigurat de tot sprijinul și ajutorul, iar Chișinăul și Bucureștiul au reintrat într-o interacțiune deschisă și firească. Fie că era vorba de primul lot de vaccinuri anti-COVID, de motorină pentru agricultorii din Republica Moldova sau de livrarea urgentă a energiei electrice atunci când sistemul era afectat de bombardamentul Rusiei în Ucraina, de fiecare dată am știut că putem miza pe România și pe dumneavoastră, personal”, a spus Maia Sandu.

De asemenea, șefa statului a declarat că astăzi, România joacă un rol esențial în eforturile de consolidare a independenței energetice.

Construcția liniei electrice aeriene Isaccea – Vulcănești – Chișinău este în plină desfășurare, iar lucrările pe linia Suceava – Bălți vor începe în curând. Aceste linii vor conecta rețeaua electrică a Republicii Moldova la cea românească și la piața europeană. Din 2021, când a fost dat în exploatare gazoductul Iași – Ungheni, Moldova nu mai depinde de un singur furnizor de gaze naturale și poate asigura necesarul de consum cetățenilor săi de pe malul drept al Nistrului cumpărând gaze pe piața europeană”, spune Maia Sandu.

Șefa Statului a mai adăugat că România este de ani buni principalul partener comercial al Republicii Moldova. Peste o treime din exporturile moldovenești ajung pe piața românească. Totodată, România este cel mai mare investitor în economia Republicii Moldova, cu peste 1600 de companii cu capital românesc prezente pe piața noastră.

Maia Sandu a mai spus că suntem recunoscători pentru bursele oferite de România tinerilor din Republica Moldova și a subliniat că zilele trecute, școlile din țara noastră a primit 40 de autobuze școlare din cele 69 achiziționate cu sprijinul României. Maia Sandu a menționat și evenimentele culturale comune organizate de cele două țări, inclusiv Salonul Internațional de Carte Bookfest, iar peste două săptămâni va avea loc Reuniunea Teatrelor Naționale.

La rândul său, președintele român Klaus Iohannis a declarat că în anii cât a avut onoarea să fie președinte al României, „s-a bucurat de cea mai bună și prolifică perioadă a cooperării între România și Republica Moldova”.

Contribuția strategică a României la progresul continuu al Republicii Moldova pe drumul reformelor și al integrării europene este incontestabilă, fiind unul dintre cele mai importante succese de politică externă din ultimii zece ani. Vă felicit cu această ocazie pentru pașii istorici realizați în procesul de ancorare în marea familie europeană, din care sunteți parte firească, și pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE. Știu că eforturile pe care le faceți sunt foarte mari, însă beneficiile apartenenței la familia europeană sunt pe măsură iar cetățenii vor simți aceste beneficii în sistemul de educație, în cel de sănătate, în infrastructură, conectivitate și desigur în plan economic”, subliniază președintele Iohannis.

De asemenea, președintele României, Klaus Iohannis, a cerut partenerilor internaționali să continue să acorde o asistență cuprinzătoare, predictibilă și susținută Republicii Moldova. Acest apel vine în special în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al riscurilor asociate acestei situații complexe de securitate.

Precizăm că după declarațiile comune de presă, șefa statului Maia Sandu și președintele Klaus Iohannis au mers la  Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, pentru a depune flori la bustul poetului Mihai Eminescu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: