Atacul de la Crocus: deputații de la Chișinău au ținut un minut de reculegere. Grosu: Condamnăm cu fermitate

Deputații Parlamentului de la Chișinău au ținut un minut de reculegere și au condamnat atacul terorist de la Moscova. S-a întâmplat în debutul ședinței din data de 28 martie. Președintele Parlamentului Igor Grosu, din numele deputaților, a transmis condoleanțe familiilor celor decedați la Crocus City Hall, sală de concerte din regiunea Moscova. 

Președintele Parlamentului Igor Grosu a menționat în debutul ședinței că „la 22 martie, la Moscova, a avut loc un atentat terorist unde peste 140 de cetățeni și-au pierdut viața iar peste 200 au fost răniți”.

„Conform primelor date de la Ministerul Afacerilor Externe, printre victime se află și o cetățeană din stânga Nistrului. Condamnăm cu fermitate atacul terorist din Moscova și transmitem condoleanțe tuturor familiilor celor decedați în atacul terorist. Colegi, propun un minut de reculegere”, a menționat Grosu.

***

Atacul de la Crocus City Hall, sală de concerte din regiunea Moscova, a avut loc pe 22 martie în jurul orei 20:00. Bărbați îmbrăcați în haine de camuflaj, care aveau asupra lor arme de foc, au dat buzna în sală și au început să împuște persoanele prezente, reunite la un concert al trupei rock „Piknik”. Ulterior, în clădire s-a auzit o explozie, urmată de izbucnirea unui incendiu puternic. Flăcările au distrus etajele superioare ale Crocus City Hall și au provocat prăbușirea acoperișului.

În după-amiaza zilei de 23 martie, serviciul de presă al Kremlinului a raportat că directorul FSB-ului rus i-a comunicat lui Vladimir Putin despre reținerea a 11 persoane, inclusiv a patru autori direcți ai atacului terorist. Pe 25 martie, patru bărbați suspectați că ar fi deschis focul în sala de concerte au fost plasați în arest preventiv – pentru două luni. Decizia a fost luată cu ușile închise, de un tribunal din Moscova.

După atacul de la Crocus, Gruparea Statul Islamic (ISIS), declarată teroristă în mai multe țări, și-a revendicat responsabilitatea pentru atac. Surse media americane, printre oficiali, au declarat că ei consideră organizatori probabili ai atacului grupul „Vilayat Khorasan”, parte a ISIS. Propagandiștii ruși și unii oficiali insistă că Ucraina este implicată în atac. Președintele rus Vladimir Putin a declarat, a doua zi după atac, că autoritățile ucrainene au organizat o „fereastră” teroriștilor care încercau să fugă, pentru a trece granița. Kievul neagă orice acuzație de implicare în atacul asupra Crocus. Președintele ucrainean Vladimir Zelenski, comentând ipotezele lui Putin, l-a numit „creatură bolnavă și cinică”.

Ulterior, șeful serviciilor de informații militare ucrainene Kirill Budanov a declarat că serviciile ruse de informații știau din timp despre pregătirea atacului terorist de la Crocus. Kremlinul ar fi cunoscut încă de pe 15 februarie. Ar fi permis acest lucru să se întâmple, potrivit Kievului, pentru că au subestimat amploarea a ceea ce se va întâmpla sau pentru „a elimina acum mai mulți oficiali”.

Potrivit ultimelor date, 143 de persoane au murit urmare a atacului de la Crocus, inclusiv un cetățean al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: