Proiectul de lege care prevede înființarea unui post public de televiziune în limba rusă, elaborat de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, a provocat un val de critici pe rețelele de socializare. În timp ce unii spun că inițiativa ar fi una menită să aducă avantaje electorale PAS-ului, alții susține că este un mod de a promova „ruskii mir”. NM vă prezintă o selecție a reacțiilor.
Jurnalistul Ion Terguță a calificat inițiativa privind crearea unei televiziuni publice de limba rusă drept o „idee trăsnită”.
„La o minoritate de 4%, cu un fundal de 85-90% din spațiul audiovizual dominat de posturi ruse și cu spații extrem de generoase acordate vorbitorilor de rusă de către posturile TV și radio moldovenești, să mai plătești încă un post public în limba rusă – trebuie să fii plecat de-acasă ca să ai asemenea idei. Ce tribut plătiți? Doar frica vă impune asta sau aveți și alte obligații? Cum să vă lăsați manipulați în asemenea hal? De ce nu mergeți pe ideea sterilizării spațiului audiovizual, să-l transformați mai întâi într-unul de limbă română și abia apoi să veniți cu asemenea idei trăsnite? Oare cunoașterea limbii române nu este o obligație pentru toți cetățenii?”, a scris Terguță pe Facebook.
În același timp, deputata socialistă consideră că guvernarea intenționează să folosească postul TV respectiv instrument de „propagandă de partid” în contextul alegerilor parlamentare din acest an.
„Potrivit Caietului de sarcini din 2023, Moldova 1 trebuia să producă 748 de ore pentru minoritățile etnice, dar în Raportul de activitate pentru 2023 se vede că au reușit să producă doar 460 de ore, cu tot cu reluări. Iar în 2024, 49 de ore în loc de 602 planificate! Și acum, dintr-odată, vor să scoată 10 ore de emisie proprie pe zi?! Cu ce resurse? Cu ce oameni? Cu ce infrastructură? Ei au spațiu de emisie suficient la Moldova 1 pentru emisiuni dedicate minorităților etnice.
Să nu ne ascundem după deget: televiziunea asta nu va avea nicio treabă cu informarea etniilor. (…) Adevărul e simplu: pentru că vor control total asupra narativului, iar acum, când vine campania electorală, își fac propria „televiziune pentru etnii”, adică o nouă fabrică de manipulare și propagandă de partid!”, a menționat parlamentara.
Și liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a sugerat că proiectul de lege ar avea conotație electorală.
„Dacă pornești chiar acum televizorul, în orice grilă de programe, Orange, Starnet, Moldtelecom, Arax și ce mai este, 90% din sutele de canale TV sunt în limba rusă. Tocmai de asta mi se pare absolut stupid și lipsit de sens faptul că deputații PAS au decis ca din banii voștri, ai noștri, bani publici, să mai facă un post public de televiziune exclusiv în limba rusă. Nici Voronin, nici măcar Dodon, nu și-au permis o atare mizerie și o astfel de scuipare în sufletul, și așa amărât, al poporului băștinaș de pe aceste meleaguri.
Recensământul de anul trecut a arătat că în Republica Moldova locuiesc 3,2% de etnici ruși. Să-i adăugăm aici și pe ucraineni cu 4,9% și pe găgăuzi cu 4,2%, la fel vorbitori de rusă. Așadar care este argumentul politic și financiar de a deschide din bani publici o televiziune în limba rusă, pentru ~10%? Credeți că o să-i convingeți să voteze cu PAS? Niciodată!”, a declarat Dragoș Galbur
Iar președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, a sugerat că fondarea unei televiziuni în rusă contravine eforturilor de promovare a însușirii limbii române, fiind totodată un mod de promovare al „ruskii mir”.
„Dacă deputații lui Șor sau a lui Dodon ar fi ieșit cu această inițiativă, ne-am fi revoltat, dar ar fi fost cumva clar că ei servesc intereselor Kremlinului. Dar nu o să vă vină să credeți, cu această inițiativă au ieșit chiar deputații PAS. (…) Deci, să facem un fel de Pervîi Kanal, în care să se vorbească doar rusa. Așa noi stimulăm ca cei care trăiesc toată viața în Moldova să știe măcar cum să zică ,,Bună ziua”? Demnitate ZERO.
Sigur, deputata Davidovici va fi viitoare directoare a ,,televiziunii”, vom mai cheltui vreo 200 milioane de lei anual pentru ca o mână de oameni să se distreze pe banii publici la fel cum o face un oarecare Vlad Țurcanu, acuzat de majoritatea angajaților că folosește televiziunea publică ca pe o afacere privată. (…) În loc ca deputații să-l cheme pe acest Țurcanu la raport în Parlament, să vadă cum sunt cheltuiți banii publici și de ce majoritatea angajaților practic îl denunță pentru folosirea mijloacelor publice în scopuri personale, deputații au decis să mai promoveze un pic de ruskii mir. O rușine și o bătaie de joc”, a transmis politicianul pe pagina sa de Facebook.
Amintim că, pe 12 martie, deputații PAS Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici au prezentat un proiect de lege care prevede că compania publică „Teleradio Moldova”, care deține posturile TV Moldova 1, Moldova 2, dar și Radio Moldova, va lansa o televiziune de limbă rusă. Potrivit parlamentarilor, scopul acestei televiziuni este ca cetățenii vorbitori de rusă să se informeze din surse oficiale.
Inițiativa legislativă urmează a fi înregistrată în Parlament.
***
Conform modificărilor la Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în noiembrie 2022, furnizorii de servicii media sunt obligați să transmită programe audiovizuale locale în limba română în proporție de cel puțin 80% din totalul programelor realizate. O excepție o constituie furnizorii media ale căror servicii sunt destinate minorităților etnice din unitățile administrativ-teritoriale unde o minoritate etnică reprezintă o pondere majoritară; aceștia trebuie să difuzeze programe audiovizuale locale în proporție de cel puțin 25% în limba română, precum și programe de producție proprie în limba minorității respective. În plus, posturile de televiziune clasificate ca furnizori naționali de servicii media audiovizuale sunt obligate să transmită cel puțin 8 ore de produs local pe zi.
