Pe 7 martie, Biroul Naţional de Statistică (BNS) a prezentat portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova. Potrivit datelor, femeile predomină în numărul populaţiei – la 100 femei revin 90 bărbați. Totodată femeile trăiesc cu 8,6 ani mai mult decât bărbații, se căsătoresc mai timpuriu la 26 ani în comparație cu bărbații care se căsătoresc la 29 ani și câștigă cu 15,5% mai puțin decât bărbații. Potrivit acelorași date, șomajul afectează mai mult bărbații decât femeile, totuși mai mulți bărbați sunt în funcții de conducere iar nivelul sărăciei în rândul femeilor este 31,4%, pe când în rândul bărbaților – 30,8%.
Femeile predomină în numărul populaţiei – la 100 femei revin 90 bărbați
La începutul anului 2023, la fel ca și în anii precedenți, numărul femeilor per total țară continua să predomine în rândul populației cu reședință obișnuită (52,7% femei și 47,3% bărbați), la 100 femei revenind 90 bărbați.
Acest raport diferă în funcție de grupa de vârstă, diferența fiind mai accentuată în cazul populației cu vârsta cuprinsă între 35-64 ani și 65 ani și peste, unde la 100 femei revin 91 și, respectiv, 61 bărbați.
Totodată, la vârstele tinere, efectivul persoanelor de sex masculin predomină asupra celui de sex feminin, astfel, în cadrul grupei de vârstă 0-14 ani, raportul fiind de 106 băieți la 100 fete.
În grupa de vârstă 15-34 ani, numărul bărbaților este aproape identic cu cel al femeilor – 99 de bărbați la 100 femei.
În zonele urbane și rurale corelația dintre sexe este, de asemenea, în favoarea femeilor, revenind 85 și, respectiv, 94 bărbați la 100 femei.
Femeile trăiesc cu 8,6 ani mai mult decât bărbații
Speranţa de viaţă la naştere în anul 2022 a constituit 75,7 ani pentru femei şi 67,1 ani în cazul bărbaţilor. Astfel, femeile trăiesc, în medie, cu 8,6 ani mai mult decât bărbații. Potrivit BNS, această diferență este cauzată de nivelul mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă de muncă (16-62 de ani).
Speranța de viață a locuitorilor din mediul rural (atât pentru bărbați, cât și pentru femei) este cu circa doi ani mai mică decât cea a locuitorilor din mediul urban (70,4 și, respectiv, 72,6 ani).
Prima căsătorie a femeilor – la 26 ani, a bărbaților – la 29 ani
Potrivit BNS, femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbații. Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie în anul 2022 a constituit 26 ani, iar la bărbaţi – 29 ani.
Pe grupe de vârstă, cei mai mulţi bărbaţi, căsătoriți pentru prima dată în anul 2022, au fost în vârstă de 25-29 ani (33,3%), în cazul femeilor predominând primele căsătorii la vârsta de 20-24 ani (33,3%).
Căsătoriile până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 10,8% din numărul căsătoriilor înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, comparativ cu 4,2% din căsătorii la femeile de aceeași vârstă în mediul urban.
Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2022, cele încheiate de persoanele celibatare (stare civilă înainte de căsătorie) au reprezentat 78,6% pentru bărbaţi şi 76,5% pentru femei.
Femeile, cu un nivel de instruire mai înalt decât al bărbaţilor
Potrivit Biroului, femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cea mai mare diferență la această grupă de vârstă este înregistrată pentru nivelul superior de învățământ: în anul 2022, 25,1% din femei au atins nivelul respectiv comparativ cu 19,0% din bărbaţi.
În structura totală a populaţiei de 25-64 ani, atât femeile, cât şi bărbaţii au avut preponderent un nivel de instruire mediu – 57,0% din bărbaţi faţă de 52,8% femei. Nivel scăzut de instruire au avut 24,0% din bărbaţii cu vârsta de 25-64 ani, comparativ cu 22,1% din femeile de aceeași vârstă.
Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani, în anul 2022, a constituit 24,5% la bărbaţi comparativ cu 18,7% la femei. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor în vârstă de 25-64 ani este foarte redus (1,1% – bărbați și 1,4% – femei).
Femeile optează mai mult pentru învățământul superior
Învățământul superior comparativ cu cel profesional tehnic postsecundar înregistrează un nivel și mai mare de participare a populației feminine (59,1% din total studenți în anul de studii 2023/24). Totodată, femeile rămân a fi mai bine reprezentate la studii superioare de master (inclusiv studiile integrate), unde ponderea a constituit 66,3% din totalul studenților înscriși la acest nivel, la studii superioare de licență – fiind de 56,6%.
La nivelul învățământului superior de licență, populația feminină se orientează cu predilecție spre următoarele domenii generale de studii: științe ale educației, științe sociale și comportamentale, servicii publice, filologie și arte. Pe de altă parte, bărbații, preponderent optează pentru inginerie și tehnologii ale informației și comunicațiilor.
În plus, la cele mai solicitate domenii, precum științe economice și drept, se poate observa că femeile predomină în totalul de studenți la economie (circa două treimi) și dețin ponderi aproape egale ca și bărbații studenți la drept (54,7% și, respectiv, 45,3%).
Distribuția studenților pe domenii generale de studii la master relevă că, o parte importantă din aceștia reprezintă studenții din domeniul de studii în drept, unde proporția femeilor și cea a bărbaților este practic egală. Femeile predomină în domeniile științe ale educației (85,2%), sănătate (73,3%) și științe economice (72,0%).
Piața muncii – rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor
Ponderea femeilor în populaţia ocupată de 15 ani și peste este mai mică în comparație cu cea a bărbaților (48,5% femei și 51,5% bărbați în anul 2022). Ecartul de gen al ocupării a constituit 7,9 p.p. în anul 2022: în rândul femeilor a fost înregistrată o rată de ocupare de 36,8% în comparaţie cu 44,7% la bărbaţi.
Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de prezența în familie a copiilor cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, în anul 2022, rata de ocupare a femeilor de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil sub 16 ani a constituit 50,4%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare a atins valoarea de 64,8%.
Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor
Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (58,4% femei și, respectiv, 41,6% bărbaţi în anul 2022).
Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (37,2%), construcţii (7,8%), transport şi depozitare (31,3%), informaţii şi comunicaţii (36,8%), tranzacții imobilare (35,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (35,9%), administrație publică și apărare și asigurări sociale obligatorii (42,4%), dar predomină în aşa activități economice precum activități de cazare și alimentație publică (65,1%), intermedieri financiare şi asigurări (65,8%), învăţământ (81,9%), sănătate și asistență socială (82,1%), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (62,7%), alte activități de servicii (59,6%).
Femeile câștigă cu 15,5% mai puțin decât bărbații
Femeile au câștigat în anul 2022, în medie, cu 15,5 % mai puțin decât bărbații (84,5% din câștigul salarial mediu al bărbaților). Exprimată în valoare absolută, discrepanța a constituit, în medie, circa 1762,3 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2022 a constituit 96 18,4 lei, iar al bărbaților – 11 380,7 lei.
Femeilor le revin câștiguri salariale inferioare bărbaților în majoritatea activităților economice, în anul 2022, cele mai mari diferențe au fost înregistrate în: informații și comunicații – cu 38,1 % (12563,6 lei) mai puțin; activități financiare și de asigurări – cu 32,5% (8271,7 lei) mai puțin; sănătate și asistență socială – cu 22,4% (3213,6 lei) mai puțin.
Totodată, femeilor le revin câștiguri salariale superioare bărbaților doar în: activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 5,7% (434,6 lei) mai mult; învățământ – cu 4,3% (347,8 lei) mai mult, alte activități de servicii – cu 3,6% (388,2lei).
Șomajul afectează mai mult bărbații decât femeile
Rata şomajului, în anul 2022, la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,5% în rândul bărbaţilor și de 2,6% în rândul femeilor.
În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului, atât la bărbați (9,4%), cât și la femei (12,6%), a fost înregistrată la tinerii de 15-24 ani.
Responsabilitățile familiale sunt cauza principală a inactivității economice pentru fiecare a doua femeie de 25-54 ani (55,0% din total femei inactive de 25-54 ani), în timp ce în rândul bărbaților din aceeași grupă de vârstă acest motiv este invocat doar de 1,7% bărbați.
Mai mulți bărbați în funcții de conducere
Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor în funcții de conducere. În anul 2022, din totalul conducătorilor de toate nivelurile, 55,4% au fost bărbaţi, iar 44,6% – femei.
Participarea femeilor la luarea deciziilor în Parlament relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 40,4%, la începutul anului 2024 (din 99 deputaţi, 40 erau femei), în comparație cu 31,6% la nivel european și 26,9% la nivel global.
Nivelul sărăciei în rândul femeilor – 31,4%, în rândul bărbaților – 30,8%
În anul 2022, nivelul sărăciei în rândul femeilor a constituit 31,4%, iar în rândul bărbaților – 30,8%. Sărăcia afectează, însă, cu intensitate diferită gospodăriile casnice conduse de femei și cele conduse de bărbați. Astfel, nivelul de sărăcie în gospodăriile casnice conduse de femei a constituit 32,6% sau cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în gospodăriile casnice conduse de bărbați (30,4%).
Femeile, mai des victime ale violenței în familie
În anul 2023, în urma infracțiunilor violenței în familie înregistrate au suferit 685 persoane din care 71,2% au fost femei. Atât femeile cât și bărbații, victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani.
Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani, care au suferit în urma violenței în familie, a fost aproape dublă față de cea a fetelor de aceeași vârstă – 14,2% comparativ cu 7,8%.
Mai multe femei în rândul pensionarilor
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2024, din numărul total al pensionarilor 674,9 mii sau 63,3% erau femei. În funcție de categoria pensionarilor, ponderea femeilor a variat de la 78,4% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 67,4% – în cazul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă și până la 51,9% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate.
La 1 ianuarie 2023, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol a constituit 4253,3 lei, comparativ cu 3242,7 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru angajaţii sectorului agricol a fost de 2361,8 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 2276,1 lei la femei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
