„Au uns ochii cetățenilor”. Reacții pe online la remanierile guvernamentale

Remanierile guvernamentale, anunțate pe 18 noiembrie de premierul Dorin Recean, au stârnit reacții pe online. „Au mutat ministrul dintr-o parte în alta”, „elefantul a născut o muscă moartă”, „au uns ochii cetățenilor cu mini-remanieri”, sunt doar unele din comentariile de pe rețelele de socializare. NewsMaker a adunat reacțiile la acest subiect. 

Primarul capitalei Ion Ceban, tot el – lider al partidului Mișcarea Alternativă Națională, a spus că „e și de râs dar și de plâns”.

„Au mutat ministrul dintr-o parte în alta, în cealaltă parte n-a făcut nimic ca să continue probabil să fac același lucru la noul minister. (…) Este regretabil că ne țin de proști pe toți”, a adăugat Ceban.

Fostul deputat al Platformei Demnitate și Adevăr Alexandr Slusari a scris că „elefantul a născut o muscă moartă”.

„Aceasta este, după mine, senzație generală la majoritatea societății după așa zise remanieri. Este absolut clar că aceste schimbări de tip шило на мыло au făcut Recean cu Bolea și ele au drept scop….de a nu schimba nimic și de a nu permite oamenilor noi să vadă ce s-a întâmplat în anumite ministere, precum și să schimbe anumite politici. (…) Răspundere pentru acest dezmăț cu remanieri va purta doamna Sandu și partidul PAS, care peste câteva luni urmează să explice alegătorilor ce a fost cu aceasta profanare”, a comunicat Slusari.

Tudor Ulianovschi, ex-ministrul al Afacerilor Externe și Integrării Europene în perioada guvernării PDM, a scris că „pentru partidele extraparlamentare care se pregătesc de alegerile legislative din vara anului viitor, această rocadă guvernamentală infantilă le va întări poziția, oferindu-le un avantaj”.

„Însă spre regret va suferi țara și cetățenii deoarece reformele necesare se vor lăsa și mai mult așteptate. În opinia premierului, la justiție și economie “stăm foarte bine, nimic nu trebuie de schimbat”, în sănătate avem “un management cum nu a mai existat în istorie”, iar la educație “avem atâta maturitate academică a conducerii încât depășim în curând performanța țărilor nordice”. Știm cu toții că electoratul a evaluat negativ guvernarea PAS, fapt demonstrat de rezultatul în țară la alegerile prezidențiale. Poporul dorește o guvernare nouă și cu adevărat profesionistă. Dacă la agricultură toate reformele au fost “cu succes” până în prezent, sau mai bine zis “împărțirea unor interese a fost generoasă” de ce să “nu îl muți pe același partener de cabinet la cel mai bănos minister?” Deputații PAS își mai salvau din imagine dacă solicitau totuși demisia întregului Guvern”, a scris Ulianovschi.

Fostul vicepreședinte al „Partidul Nostru” Ilian Cașu a scris că „după referendum și alegeri, guvernarea trebuia să-și alunge consultații”. „Pe toți! Nu a făcut-o. În schimb, a uns ochii cetățenilor cu mini-remanieri”, a adăugat el.

Prezentatoarea TV Lorena Bogza a scris că „nu e clar de ce atâta grabă și de ce trebuiau făcute niște schimbări de dragul schimbărilor”.

„Până la parlamentare noii miniștri abia de vor înțelege ce portofoliu au preluat. De ce nu era bun dl Bolea la Agricultură, dar va fi bun la Dezvoltare Regională? De ce a plecat dl Spînu?”, a scris prezentatoarea pe o rețea de socializare.

Liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon a declarat pentru TASS că „în condițiile celei mai profunde crize în care actuala guvernare a adus țara, schimbările sunt posibile doar prin demisia întregului guvern al partidului de guvernare și organizarea alegerilor parlamentare anticipate”.

„O schimbare superficială a guvernului, prin înlocuirea a trei miniștri, nu corespunde cerinței de schimbare pe care o exprimă majoritatea cetățenilor țării”, a adăugat acesta.

Fostul premier Ion Chicu a scris că „să ne bucurăm măcar pentru agricultori”. „Până acum, fermierii ocupau drumurile! Acum, drumarii vor apuca câmpii…”, a adăugat Chicu.

Dinu Plîngău, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, a scris că „dacă toți miniștrii vor fi înlocuiți cu secretarii/secretarele lor, nu cred că vom simți vreo diferență”.

„Dacă spui că un minister nu a livrat rezultate, cum s-a dedus că secretara ministrului care nu a livrat rezultate va fi mai bună?”, a menționat Plîngău.

Premierul Dorin Recean a anunțat în seara de 18 noiembrie numele noilor miniștri pe care îi va propune șefei statului Maia Sandu spre aprobare: Vladimir Bolea pentru funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Daniela Misail-Nichitin pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne, antreprenoarea Ludmila Catlabuga pentru funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.

În dimineața de 19 noiembrie, noii miniștri au depus jurământul de învestire în prezența președintei țării Maia Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: