Aurescu, la München: „Integrarea R. Moldova, Ucrainei și Georgiei – o prioritate pentru România”

Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a prezentat pe 18 februarie, la München, prioritățile României pentru summitul Inițiativei celor Trei Mări, pe care țara noastră îl va găzdui în luna septembrie, la București, devenind primul stat participant la Inițiativă care găzduiește pentru a doua oară summitul anual al I3M, printre prioritățile României regăsindu-se și integrarea Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei în proiectele Inițiativei și sprijinirea orientării pro-europene a acestor trei țări.

Șeful diplomației române a articipat sâmbătă, în calitate de vorbitor principal, la evenimentul dedicat integrării infrastructurii europene și celei din regiunea Inițiativei celor Trei Mări, organizat de prestigiosul think tank american Atlantic Council, în marja Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea, desfășurată sub tema “Completing Europe in a Time of Conflict: The Three Seas Initiative and Europe’s Infrastructure Integration”, a fost moderată de generalul american James J. Jones, coordonatorul programului dedicat Inițiativei celor Trei Mări din cadrul Atlantic Council și a reunit reprezentanți de nivel din statele participante la Inițiativă, alături de președintele Letoniei, Egils Levits, fostul președinte al Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic și alți miniștri și reprezentanți de rang înalt. 

Astfel, participarea șefului diplomației române relevă atât profilul cheie al României în cadrul Inițiativei, cât și importanța eforturilor de dezvoltare a Inițiativei, bazată inclusiv pe dimensiunea transatlantică, mai ales în contextul în care România va găzdui, în luna septembrie 2023, la București, Summitul și Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, arată MAE într-un comunicat.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța strategică acordată de România Inițiativei, inclusiv prin asumarea responsabilității de a găzdui un nou Summit și Forumul de Afaceri al I3M la București, în toamna acestui an. România devine astfel primul dintre statele participante la Inițiativă care găzduiește pentru a doua oară acest eveniment anual.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat, totodată, prioritățile României și viziunea țării noastre privind relevanța, evoluția și rolul important pe care Inițiativa îl joacă în dezvoltarea infrastructurii critice în domeniul transportului, energiei și interconectivității digitale pe axa nord-sud. 

În contextul schimbărilor geopolitice majore și al relevanței crescute a Inițiativei, a subliniat nevoia dinamizării acesteia, prin consolidarea instrumentelor sale principale, cum este Fondul de Investiții, precum și sprijinul politic consolidat pentru accelerarea implementării unor proiecte de interes strategic de interconectare între Nordul și Sudul regiunii celor 3 Mări, integrând tendințe cheie în materie de transformare verde și digitală. De asemenea, a sugerat examinarea posibilității de creare a unui Fond de Inovare al Inițiativei. 

În context, s-a referit la obiectivul de consolidare a profilului I3M ca platformă politică matură și de încredere, ce are capacitatea de a cataliza investiții în infrastructură esențială pentru dezvoltarea, reziliența și securitatea regiunii. 

A abordat, de asemenea, importanța plasării acestor investiții în contextul mai larg al priorităților împărtășite la nivel european și euroatlantic, inclusiv prin sinergiile care pot fi generate între I3M și inițiativele actuale la nivelul UE, în special Global Gateway. 

Totodată, s-a referit la importanța pentru România a proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară Rail2Sea, respectiv Via Carpathia, a căror implementare completă are potențialul de a spori schimburile comerciale, reziliența și mobilitatea militară în regiune.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a abordat modalitățile prin care Inițiativa poate fi un element suplimentar de sprijin al orientării pro-europene a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, state vecine vulnerabile în contextul agresiunii ruse în Ucraina, precum și modalitățile concrete prin care cele trei state menționate pot fi integrate în proiectele și planificarea pe termen lung la nivelul I3M, pornind de la rezultatele Summitului I3M de la Riga, din 2022, unde Ucraina a devenit stat partener participant la Inițiativă.

Discuțiile în cadrul evenimentului au reconfirmat relevanța în creștere a Inițiativei celor Trei Mări și au permis analiza în profunzime a contextul regional actual, marcat inclusiv de urgența dezvoltării infrastructurii transfrontaliere în arealul mărilor Adriatică, Baltică și Neagră. 

În contextul provocărilor accelerate de impactul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, discuțiile au vizat eforturile la nivel european și euroatlantic de sporire a rezilienței regiunii, cadru în care Inițiativa celor Trei Mări, ca platformă politică sprijinită de un Fond de Investiții bazat pe un parteneriat public-privat inovativ, joacă un rol deosebit de important.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia). Inițiativa are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital. Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

Până în prezent, au avut loc șapte Summituri ale Inițiativei celor Trei Mări: la Dubrovnik în 2016, la Varșovia în 2017, la București în 2018, la Ljubljana în 2019, la Tallinn în 2020 (format online), la Sofia în 2021, la Riga în 2022. A opta ediție a Summitului și Forumului de Afaceri va fi găzduită de România, la 6-7 septembrie 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Stamate invocă „presiuni în penitenciare”. Președinția și Ministerul Justiției: „Falsuri electorale”

Candidata independentă Olesea Stamate acuză de presiuni în penitenciare. Politiciana susține că ar fi primit un mesaj din Penitenciarul nr. 17, în care se afirmă că reprezentanți ai instituțiilor statului ar fi vizitat închisoarea, unde ar fi făcut promisiuni și ar fi dat indicații privind votul la parlamentare. Președinția Republicii Moldova și Ministerul Justiției resping acuzațiile, catalogându-le drept „falsuri menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală”.

În mesajul publicat de Stamate se menționează că „penitenciarul a fost vizitat de reprezentanți ai aparatului președintelui, un reprezentant al guvernului și un reprezentant al Ministerului Justiției și că aceștia au promis că vor restabili totul așa cum era după alegeri, adică articolele 91 și 92 din Codul Penal vor fi din nou modificate la 25 de ani, așa cum era până de curând”.

„Mai mult, Secretar general al Guvernului Artur Mija și reprezentantul Ministerului Justiției Zagorean Felicia v-au acuzat pe dumneavoastră de tot, că dumneavoastră sunteți vinovată de tot ce se întâmplă acum și că amnistia nu va mai fi aplicată celorlalți deținuți. De asemenea, le-au spus deținuților că ați manipulat amendamentele în interesul domnului Radulov”, se mai menționează în acel mesaj.

De asemenea, autorii pretinsului mesaj susțin că „angajaților li s-a spus clar pentru cine să voteze la alegeri și li s-a cerut să le transmită deținuților pentru cine ar trebui să voteze ei și rudele lor, pentru ca totul să fie bine”.

În acest context, Stamate a acuzat PAS de presupuse „abuzuri și presiuni”.

„Am primit un mesaj din Penitenciarul nr. 17. Este încă o dovadă cât de ipocriți pot fi unii oameni și cât de tare s-a distanțat PAS de ceea ce pretindea că va fi la începuturi. Tot ceea ce am criticat și am condamnat la guvernările precedente – abuzuri, presiuni, batjocorirea statului de drept – exact asta face astăzi PAS”, a scris Stamate în postarea sa.

Solicitată de NewsMaker, Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „minciuni menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală”

„Președinția Republicii Moldova respinge falsul lansat de un candidat independent. Niciun reprezentant al instituției prezidențiale nu a vizitat penitenciarele și nu a făcut promisiuni sau presiuni asupra deținuților. Aceste afirmații sunt minciuni menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală. Îndemnăm cetățenii să nu se lase înșelați de campanii de dezinformare”, a declarat președinția.

Un comentariu similar ne-a oferit și Ministerul justiției:

„Ministerul Justiției respinge acuzațiile false lansate în spațiul public de un candidat. Așa-numitele declarații vehiculate în textul postat de candidat, reprezintă o perspectivă manipulatorie și este lansată din considerente exclusiv electorale”, a menționat purtătoarea de cuvânt a instituției, Loreta Lisnic.

Ulterior, Stamate a mai venit cu o replică pe Telegram.

„Și totuși, Artur Mija (secretarul general al Guvernului) și Ministerul Justiției nu neagă ca au fost recent la Penitenciarul 17:). Haideți, curaj! P.s. E ușor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune…”, a scris politiciana.

Amintim că Olesea Stamate a fost aleasă deputat în urma alegerilor parlamentare anticipate din 2021, pe lista Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS).

Pe 4 aprilie 2025, aceasta a fost exclusă din PAS. În aceeași zi, formațiunea i-a cerut să-și depună mandatul de deputat.Decizia PAS a fost luată în contextul scandalului privind eliberarea mai multor condamnați pe viață, acuzați de crime grave. Formațiunea de guvernământ susține că, pe vremea când era președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate ar fi promovat amendamente la Legea amnistiei și Codul penal, care au permis eliberarea acestora. Deputata neagă acuzațiile și spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Ea propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă, însă inițiativa a fost respinsă de majoritatea PAS.

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea PAS. Ea a anunțat atunci că își va continua activitatea ca deputat, doar că neafiliat. Ulterior, parlamentara a declarat public că a contestat în instanță decizia PAS de a o exclude din partid.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: