Aurescu, la München: „Integrarea R. Moldova, Ucrainei și Georgiei – o prioritate pentru România”

Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a prezentat pe 18 februarie, la München, prioritățile României pentru summitul Inițiativei celor Trei Mări, pe care țara noastră îl va găzdui în luna septembrie, la București, devenind primul stat participant la Inițiativă care găzduiește pentru a doua oară summitul anual al I3M, printre prioritățile României regăsindu-se și integrarea Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei în proiectele Inițiativei și sprijinirea orientării pro-europene a acestor trei țări.

Șeful diplomației române a articipat sâmbătă, în calitate de vorbitor principal, la evenimentul dedicat integrării infrastructurii europene și celei din regiunea Inițiativei celor Trei Mări, organizat de prestigiosul think tank american Atlantic Council, în marja Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea, desfășurată sub tema “Completing Europe in a Time of Conflict: The Three Seas Initiative and Europe’s Infrastructure Integration”, a fost moderată de generalul american James J. Jones, coordonatorul programului dedicat Inițiativei celor Trei Mări din cadrul Atlantic Council și a reunit reprezentanți de nivel din statele participante la Inițiativă, alături de președintele Letoniei, Egils Levits, fostul președinte al Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic și alți miniștri și reprezentanți de rang înalt. 

Astfel, participarea șefului diplomației române relevă atât profilul cheie al României în cadrul Inițiativei, cât și importanța eforturilor de dezvoltare a Inițiativei, bazată inclusiv pe dimensiunea transatlantică, mai ales în contextul în care România va găzdui, în luna septembrie 2023, la București, Summitul și Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, arată MAE într-un comunicat.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța strategică acordată de România Inițiativei, inclusiv prin asumarea responsabilității de a găzdui un nou Summit și Forumul de Afaceri al I3M la București, în toamna acestui an. România devine astfel primul dintre statele participante la Inițiativă care găzduiește pentru a doua oară acest eveniment anual.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat, totodată, prioritățile României și viziunea țării noastre privind relevanța, evoluția și rolul important pe care Inițiativa îl joacă în dezvoltarea infrastructurii critice în domeniul transportului, energiei și interconectivității digitale pe axa nord-sud. 

În contextul schimbărilor geopolitice majore și al relevanței crescute a Inițiativei, a subliniat nevoia dinamizării acesteia, prin consolidarea instrumentelor sale principale, cum este Fondul de Investiții, precum și sprijinul politic consolidat pentru accelerarea implementării unor proiecte de interes strategic de interconectare între Nordul și Sudul regiunii celor 3 Mări, integrând tendințe cheie în materie de transformare verde și digitală. De asemenea, a sugerat examinarea posibilității de creare a unui Fond de Inovare al Inițiativei. 

În context, s-a referit la obiectivul de consolidare a profilului I3M ca platformă politică matură și de încredere, ce are capacitatea de a cataliza investiții în infrastructură esențială pentru dezvoltarea, reziliența și securitatea regiunii. 

A abordat, de asemenea, importanța plasării acestor investiții în contextul mai larg al priorităților împărtășite la nivel european și euroatlantic, inclusiv prin sinergiile care pot fi generate între I3M și inițiativele actuale la nivelul UE, în special Global Gateway. 

Totodată, s-a referit la importanța pentru România a proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară Rail2Sea, respectiv Via Carpathia, a căror implementare completă are potențialul de a spori schimburile comerciale, reziliența și mobilitatea militară în regiune.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a abordat modalitățile prin care Inițiativa poate fi un element suplimentar de sprijin al orientării pro-europene a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, state vecine vulnerabile în contextul agresiunii ruse în Ucraina, precum și modalitățile concrete prin care cele trei state menționate pot fi integrate în proiectele și planificarea pe termen lung la nivelul I3M, pornind de la rezultatele Summitului I3M de la Riga, din 2022, unde Ucraina a devenit stat partener participant la Inițiativă.

Discuțiile în cadrul evenimentului au reconfirmat relevanța în creștere a Inițiativei celor Trei Mări și au permis analiza în profunzime a contextul regional actual, marcat inclusiv de urgența dezvoltării infrastructurii transfrontaliere în arealul mărilor Adriatică, Baltică și Neagră. 

În contextul provocărilor accelerate de impactul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, discuțiile au vizat eforturile la nivel european și euroatlantic de sporire a rezilienței regiunii, cadru în care Inițiativa celor Trei Mări, ca platformă politică sprijinită de un Fond de Investiții bazat pe un parteneriat public-privat inovativ, joacă un rol deosebit de important.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia). Inițiativa are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital. Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

Până în prezent, au avut loc șapte Summituri ale Inițiativei celor Trei Mări: la Dubrovnik în 2016, la Varșovia în 2017, la București în 2018, la Ljubljana în 2019, la Tallinn în 2020 (format online), la Sofia în 2021, la Riga în 2022. A opta ediție a Summitului și Forumului de Afaceri va fi găzduită de România, la 6-7 septembrie 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

procuratura.md/foto simbol

Și-ar fi însușit peste 10 mii de euro din banii pe care i-au găsit la un bărbat reținut: trei polițiști de la Botanica, trimiși pe banca acuzaților

Trei polițiști de la Inspectoratul de Poliție Botanica au fost trimiși în judecată pentru abuz de serviciu. Aceștia ar fi luat pentru sine 3 000 de dolari și 10 370 de euro din banii depistați asupra unei persoane reținute. Informația a fost comunicată de Procuratura Anticorupție, care a amintit că cei trei polițiști sunt vizați și într-o altă cauză penală, fiind bănuiți, alături de alți trei colegi, că ar fi pretins mită de la persoane implicate în consumul și traficul de droguri.

Pe 17 septembrie, Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a cauzei penale în care cei trei polițiști sunt învinuiți de abuz de serviciu. Aceștia ar fi depistat, în timpul controlului corporal preventiv efectuat asupra unei persoane reținute, 25 300 de dolari și 14 320 de euro și ar fi însușit 3 000 de dolari și 10 370 de euro din banii depistați.

Dacă vor fi găsiți vinovați de abuz de serviciu, polițiștii riscă o amendă de la 57 500 la 92 500 de lei sau închisoare de până la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Procuratura Anticorupție a amintit că cei trei polițiști sunt vizați și într-o altă cauză penală, alături de alți trei angajați ai Inspectoratului de Poliție Botanica, fiind bănuiți de corupere pasivă și corupere activă comise în circumstanțe agravante. Cei șase sunt bănuiți că ar fi pretins și primit sistematic sume între 3 000 și 10 000 de dolari de la persoane implicate în consumul și traficul ilicit de droguri.

***

Amintim că, în seara zilei de 21 aprilie 2026, la Inspectoratul de Poliție Botanica din Chișinău au avut loc percheziții într-un dosar de corupție. În timpul acțiunilor au fost ridicate inclusiv obiecte interzise. Detalii AICI. Ulterior, conducerea Inspectoratului General al Poliției a dispus suspendarea din funcție a șefiei Inspectoratului de Poliție Botanica, precum și a persoanelor vizate în dosarul de corupție. Detalii AICI. Între timp s-a anunțat că șase angajați ai Inspectoratului de Poliție Botanica au fost reținuți în cadrul unor dosare de corupere pasivă și activă. CNA preciza că, în acest dosar, au fost efectuate peste 30 de percheziții. Potrivit instituției, aceștia sunt bănuiți că au pretins mită de la persoane implicate în consumul și traficul ilicit de droguri.

Pe 19 iunie, CNA anunța că trei angajați ai Inspectoratului de Poliție Botanica, reținuți anterior în dosarul de corupție și aflați în arest la domiciliu, au fost reținuți din nou, fiind bănuiți și de abuz de serviciu în circumstanțe agravante. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: