Aurescu, la München: „Integrarea R. Moldova, Ucrainei și Georgiei – o prioritate pentru România”

Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a prezentat pe 18 februarie, la München, prioritățile României pentru summitul Inițiativei celor Trei Mări, pe care țara noastră îl va găzdui în luna septembrie, la București, devenind primul stat participant la Inițiativă care găzduiește pentru a doua oară summitul anual al I3M, printre prioritățile României regăsindu-se și integrarea Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei în proiectele Inițiativei și sprijinirea orientării pro-europene a acestor trei țări.

Șeful diplomației române a articipat sâmbătă, în calitate de vorbitor principal, la evenimentul dedicat integrării infrastructurii europene și celei din regiunea Inițiativei celor Trei Mări, organizat de prestigiosul think tank american Atlantic Council, în marja Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea, desfășurată sub tema “Completing Europe in a Time of Conflict: The Three Seas Initiative and Europe’s Infrastructure Integration”, a fost moderată de generalul american James J. Jones, coordonatorul programului dedicat Inițiativei celor Trei Mări din cadrul Atlantic Council și a reunit reprezentanți de nivel din statele participante la Inițiativă, alături de președintele Letoniei, Egils Levits, fostul președinte al Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic și alți miniștri și reprezentanți de rang înalt. 

Astfel, participarea șefului diplomației române relevă atât profilul cheie al României în cadrul Inițiativei, cât și importanța eforturilor de dezvoltare a Inițiativei, bazată inclusiv pe dimensiunea transatlantică, mai ales în contextul în care România va găzdui, în luna septembrie 2023, la București, Summitul și Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, arată MAE într-un comunicat.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța strategică acordată de România Inițiativei, inclusiv prin asumarea responsabilității de a găzdui un nou Summit și Forumul de Afaceri al I3M la București, în toamna acestui an. România devine astfel primul dintre statele participante la Inițiativă care găzduiește pentru a doua oară acest eveniment anual.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat, totodată, prioritățile României și viziunea țării noastre privind relevanța, evoluția și rolul important pe care Inițiativa îl joacă în dezvoltarea infrastructurii critice în domeniul transportului, energiei și interconectivității digitale pe axa nord-sud. 

În contextul schimbărilor geopolitice majore și al relevanței crescute a Inițiativei, a subliniat nevoia dinamizării acesteia, prin consolidarea instrumentelor sale principale, cum este Fondul de Investiții, precum și sprijinul politic consolidat pentru accelerarea implementării unor proiecte de interes strategic de interconectare între Nordul și Sudul regiunii celor 3 Mări, integrând tendințe cheie în materie de transformare verde și digitală. De asemenea, a sugerat examinarea posibilității de creare a unui Fond de Inovare al Inițiativei. 

În context, s-a referit la obiectivul de consolidare a profilului I3M ca platformă politică matură și de încredere, ce are capacitatea de a cataliza investiții în infrastructură esențială pentru dezvoltarea, reziliența și securitatea regiunii. 

A abordat, de asemenea, importanța plasării acestor investiții în contextul mai larg al priorităților împărtășite la nivel european și euroatlantic, inclusiv prin sinergiile care pot fi generate între I3M și inițiativele actuale la nivelul UE, în special Global Gateway. 

Totodată, s-a referit la importanța pentru România a proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară Rail2Sea, respectiv Via Carpathia, a căror implementare completă are potențialul de a spori schimburile comerciale, reziliența și mobilitatea militară în regiune.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a abordat modalitățile prin care Inițiativa poate fi un element suplimentar de sprijin al orientării pro-europene a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, state vecine vulnerabile în contextul agresiunii ruse în Ucraina, precum și modalitățile concrete prin care cele trei state menționate pot fi integrate în proiectele și planificarea pe termen lung la nivelul I3M, pornind de la rezultatele Summitului I3M de la Riga, din 2022, unde Ucraina a devenit stat partener participant la Inițiativă.

Discuțiile în cadrul evenimentului au reconfirmat relevanța în creștere a Inițiativei celor Trei Mări și au permis analiza în profunzime a contextul regional actual, marcat inclusiv de urgența dezvoltării infrastructurii transfrontaliere în arealul mărilor Adriatică, Baltică și Neagră. 

În contextul provocărilor accelerate de impactul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, discuțiile au vizat eforturile la nivel european și euroatlantic de sporire a rezilienței regiunii, cadru în care Inițiativa celor Trei Mări, ca platformă politică sprijinită de un Fond de Investiții bazat pe un parteneriat public-privat inovativ, joacă un rol deosebit de important.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia). Inițiativa are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital. Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

Până în prezent, au avut loc șapte Summituri ale Inițiativei celor Trei Mări: la Dubrovnik în 2016, la Varșovia în 2017, la București în 2018, la Ljubljana în 2019, la Tallinn în 2020 (format online), la Sofia în 2021, la Riga în 2022. A opta ediție a Summitului și Forumului de Afaceri va fi găzduită de România, la 6-7 septembrie 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Trebuie să ai sprijin politic din partea președintelui țării, a ministrului de Externe”. Daniel Vodă dezvăluie de ce nu a devenit ambasador în Japonia

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, rămâne în rezerva diplomatică după ce a demisionat din funcția deținută în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), odată cu plecarea din Executiv. Invitat la podcastul moderat de jurnalista Lorena Bogza, Vodă a recunoscut că și-ar fi dorit să își continue cariera diplomatică în calitate de ambasador al Republicii Moldova în Japonia, însă, potrivit lui, o astfel de numire presupune susținere politică, inclusiv din partea MAE și a președintelui țării. „Nu toate visele se îndeplinesc imediat. Unele au nevoie de o pauză”, a declarat Vodă, pe 9 februarie, la câteva zile după ce și-a început activitatea ca expert asociat în domeniul politicii externe și al comunicării strategice la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

După ieșirea din Guvern, numele lui Daniel Vodă a fost asociat cu o posibilă numire diplomatică în Japonia, în condițiile în care vorbește limba japoneză și a activat anterior în cadrul misiunii diplomatice de la Tokyo. La patru luni de la demisie, acesta a anunțat însă oficial că își începe activitatea în calitate de expert la IPRE. Întrebat de jurnalista Lorena Bogza de ce nu a ajuns în Japonia, dar a ales IPRE, Vodă a explicat că numirile diplomatice nu depind exclusiv de dorința unei persoane, dar și „de context”.

„Toate numirile diplomatice sunt un aspect care nu depind doar de persoanele care doresc să plece într-un loc sau altul, depinde foarte mult de un context. Adică, pentru a pleca într-un post diplomatic trebuie să fii diplomat de carieră sau să ai mult sprijin politic din partea președintelui țării, ministrului de Externe”, a zis el.

Întrebat dacă nu beneficiază de un asemenea sprijin, Vodă a evitat un răspuns tranșant. „Nu aș vrea să spun lucrurile așa”, a precizat el.

În schimb, fostul consilier al premierului Dorin Recean, care este diplomat de carieră, și-a  exprimat recunoștința pentru cei aproape zece ani petrecuți în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv pentru activitatea desfășurată în Japonia.

„Probabil, eu foarte târziu am comunicat intenția. Bine – vreau să fiu foarte onest în această discuție și diplomat, în același timp, pentru că numirile de ambasador sunt o discreție cumva a statului, nu sunt discutate în public, în general – ceea ce cunosc eu pe fapte este că în momentul în care am manifestat interesul erau deja inițiate proceduri pentru altă persoană. Eu cred că aș fi făcut o treabă bună, dar, în același timp, sunt sigur că și alte persoane competente ar putea să facă o treabă bună acolo. Da, poate a fost cumva la un moment dat după încheierea activității la guvern un vis sau o continuare naturală a activității, dar în același timp poate nu toate visele se îndeplinesc imediat. Unele poate au nevoie de pauză”, a explicat Daniel Vodă.

În prezent, Daniel Vodă se află în rezerva diplomatică, valabilă pentru o perioadă de cinci ani. El a explicat că, odată cu plecarea din Guvern, a depus cererea de demisie din funcția de funcționar public din cadrul MAE, pentru a beneficia de indemnizația prevăzută de lege – perioadă în care s-a concentrat asupra tezei sale de doctorat.

„Dacă cumva competențele și profesionalismul mele vor fi necesare, sunt sigur că vor veni și oferte pe măsură. Întâmplarea face că și Iulian (nr: Iulian Groza, directorul IPRE) m-a invitat acum la mijloc de ianuarie când ne-am văzut. (…) Știi, eu nu am anunțat nicăieri că îmi caut de lucru. Nu am mers nici la MAE să zic că sunt gata să vin, pentru că nu am vrut să intru în aceste conversații. Dar în momentul în care am primit o invitație sinceră, onestă, m-a făcut să mă gândesc. Mi-am luat câteva zile și până la urmă am optat pentru această formulă. Eu sunt super ok. Nu este pentru mine obiectivul în sine numărul unu să devin ambasador și doi să merg în Japonia. Cred că cu alegerea profesională pe care am făcut-o pot fi util publicului”, a conchis Vodă.

Cine este Daniel Vodă?

Daniel Vodă a absolvit Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative de la Universitatea de Stat din Moldova. Și-a început cariera diplomatică în anul 2014, după ce a promovat concursul de angajare la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, în cadrul Direcției generale cooperare bilaterală.

În perioada 2017–2020, Daniel Vodă a activat în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Japonia, acreditată prin cumul în Republica Coreea. În această perioadă, a fost responsabil de dosarul politic, relațiile economice și comunicarea publică.

După încheierea mandatului de la Tokyo, Vodă a revenit la Chișinău, unde a fost numit purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. În februarie 2023, a fost detașat de la MAE la Guvernul Republicii Moldova, fiind desemnat consilier pe comunicare și purtător de cuvânt al Cabinetului de miniștri condus de fostul prim-ministru Dorin Recean.

În octombrie 2025, Daniel Vodă și-a încetat activitatea în calitate de purtător de cuvânt al Guvernului, în contextul schimbărilor politice survenite după alegerile parlamentare. În briefingul de presă susținut după ultima ședință a Guvernului prezidată de Dorin Recean, el a declarat că a fost „o onoare deosebită” să informeze publicul din postura de purtător de cuvânt al Executivului.

Daniel Vodă și-a început activitatea în cadrul IPRE pe 2 februarie 2026, la patru luni după demisia din funcția de purtător de cuvânt al Guvernului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: