Aurescu, la München: „Integrarea R. Moldova, Ucrainei și Georgiei – o prioritate pentru România”

Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a prezentat pe 18 februarie, la München, prioritățile României pentru summitul Inițiativei celor Trei Mări, pe care țara noastră îl va găzdui în luna septembrie, la București, devenind primul stat participant la Inițiativă care găzduiește pentru a doua oară summitul anual al I3M, printre prioritățile României regăsindu-se și integrarea Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei în proiectele Inițiativei și sprijinirea orientării pro-europene a acestor trei țări.

Șeful diplomației române a articipat sâmbătă, în calitate de vorbitor principal, la evenimentul dedicat integrării infrastructurii europene și celei din regiunea Inițiativei celor Trei Mări, organizat de prestigiosul think tank american Atlantic Council, în marja Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea, desfășurată sub tema “Completing Europe in a Time of Conflict: The Three Seas Initiative and Europe’s Infrastructure Integration”, a fost moderată de generalul american James J. Jones, coordonatorul programului dedicat Inițiativei celor Trei Mări din cadrul Atlantic Council și a reunit reprezentanți de nivel din statele participante la Inițiativă, alături de președintele Letoniei, Egils Levits, fostul președinte al Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic și alți miniștri și reprezentanți de rang înalt. 

Astfel, participarea șefului diplomației române relevă atât profilul cheie al României în cadrul Inițiativei, cât și importanța eforturilor de dezvoltare a Inițiativei, bazată inclusiv pe dimensiunea transatlantică, mai ales în contextul în care România va găzdui, în luna septembrie 2023, la București, Summitul și Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, arată MAE într-un comunicat.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța strategică acordată de România Inițiativei, inclusiv prin asumarea responsabilității de a găzdui un nou Summit și Forumul de Afaceri al I3M la București, în toamna acestui an. România devine astfel primul dintre statele participante la Inițiativă care găzduiește pentru a doua oară acest eveniment anual.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat, totodată, prioritățile României și viziunea țării noastre privind relevanța, evoluția și rolul important pe care Inițiativa îl joacă în dezvoltarea infrastructurii critice în domeniul transportului, energiei și interconectivității digitale pe axa nord-sud. 

În contextul schimbărilor geopolitice majore și al relevanței crescute a Inițiativei, a subliniat nevoia dinamizării acesteia, prin consolidarea instrumentelor sale principale, cum este Fondul de Investiții, precum și sprijinul politic consolidat pentru accelerarea implementării unor proiecte de interes strategic de interconectare între Nordul și Sudul regiunii celor 3 Mări, integrând tendințe cheie în materie de transformare verde și digitală. De asemenea, a sugerat examinarea posibilității de creare a unui Fond de Inovare al Inițiativei. 

În context, s-a referit la obiectivul de consolidare a profilului I3M ca platformă politică matură și de încredere, ce are capacitatea de a cataliza investiții în infrastructură esențială pentru dezvoltarea, reziliența și securitatea regiunii. 

A abordat, de asemenea, importanța plasării acestor investiții în contextul mai larg al priorităților împărtășite la nivel european și euroatlantic, inclusiv prin sinergiile care pot fi generate între I3M și inițiativele actuale la nivelul UE, în special Global Gateway. 

Totodată, s-a referit la importanța pentru România a proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară Rail2Sea, respectiv Via Carpathia, a căror implementare completă are potențialul de a spori schimburile comerciale, reziliența și mobilitatea militară în regiune.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a abordat modalitățile prin care Inițiativa poate fi un element suplimentar de sprijin al orientării pro-europene a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, state vecine vulnerabile în contextul agresiunii ruse în Ucraina, precum și modalitățile concrete prin care cele trei state menționate pot fi integrate în proiectele și planificarea pe termen lung la nivelul I3M, pornind de la rezultatele Summitului I3M de la Riga, din 2022, unde Ucraina a devenit stat partener participant la Inițiativă.

Discuțiile în cadrul evenimentului au reconfirmat relevanța în creștere a Inițiativei celor Trei Mări și au permis analiza în profunzime a contextul regional actual, marcat inclusiv de urgența dezvoltării infrastructurii transfrontaliere în arealul mărilor Adriatică, Baltică și Neagră. 

În contextul provocărilor accelerate de impactul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, discuțiile au vizat eforturile la nivel european și euroatlantic de sporire a rezilienței regiunii, cadru în care Inițiativa celor Trei Mări, ca platformă politică sprijinită de un Fond de Investiții bazat pe un parteneriat public-privat inovativ, joacă un rol deosebit de important.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia). Inițiativa are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital. Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

Până în prezent, au avut loc șapte Summituri ale Inițiativei celor Trei Mări: la Dubrovnik în 2016, la Varșovia în 2017, la București în 2018, la Ljubljana în 2019, la Tallinn în 2020 (format online), la Sofia în 2021, la Riga în 2022. A opta ediție a Summitului și Forumului de Afaceri va fi găzduită de România, la 6-7 septembrie 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, susține că actualul nivel de salarizare din sistemul polițienesc este „insuficient” pentru a motiva angajații să rămână în sistem. Potrivit acestuia, un polițist aflat la început de carieră ar trebui să aibă un salariu de cel puțin 20.000 de lei, iar pentru polițiștii cu experiență remunerația ar trebui să ajungă la 35.000 de lei. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы».

În prezent, salariile în sistem variază între 8.000 și 15.000 de lei, ceea ce, spune Cernăuțeanu, determină mulți angajați să părăsească sistemul. „Chiar la fiecare coleg de-al meu, când încearcă să părăsească sistemul, în mod special cei tineri care au 5–10 ani vechime în muncă, întrebarea pe care o formulăm este legată de temeiul încetării. Și răspunsul, de cele mai multe ori, este salariul insuficient”, a precizat șeful IGP.

Cernăuțeanu spune că un tânăr polițist, fără familie, ar trebui să primească un salariu de cel puțin 20 mii. Ca să mențină polițistii cu experiență în sistem, ar fi nevoie de salarii de circa 35 de mii.

„Salariul ar trebui să ajungă la 30-35 de mii de lei ca să putem menține profesioniștii în sistem și să nu îi pierdem. Din considerentul că atâta timp cât angajatul are prioritatea de a merge într-o altă instituție unde salariul este mai mare, vorbim chiar și de alte instituții bugetare, că sunt cu salariile mai mari, sau de a merge în domeniul privat”, a subliniat șeful IGP.

Cernăuțeanu a menționat că, în limita posibilităților, s-au făcut eforturi pentru achitarea unor sporuri și ore suplimentare. În plus, s-a început achitarea orelor de noapte pentru angajații implicați în astfel de ture.

„Acolo unde avem posibilitatea, am preluat mecanismul de achitare a anumitor sporuri sau ore suplimentare după caz, dar într-un procent nu pe măsura necesarului. În același timp am început a achita orele de noapte pentru angajații care sunt antrenați în orele de noapte. Chiar la moment, conform solicitării conducerii statului și a Guvernului, s-a inițiat un mecanism de identificare a îmbunătățirii sistemului de salarizare, cel puțin pentru anumite categorii de angajați. Se va începe treptat, începând cu ofițerii de urmărire penală, care sunt punctul cheie în documentarea anumitor cauze și acțiuni în poliție”, a declarat șeful IGP.

Din totalul de peste 9.000 de angajați, aproximativ 1.100 de funcții sunt vacante, care de fapt, sunt puse sub moratoriu, ceea ce înseamnă că nu pot fi ocupate prin angajări noi.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: