Aurescu, la München: „Integrarea R. Moldova, Ucrainei și Georgiei – o prioritate pentru România”

Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a prezentat pe 18 februarie, la München, prioritățile României pentru summitul Inițiativei celor Trei Mări, pe care țara noastră îl va găzdui în luna septembrie, la București, devenind primul stat participant la Inițiativă care găzduiește pentru a doua oară summitul anual al I3M, printre prioritățile României regăsindu-se și integrarea Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei în proiectele Inițiativei și sprijinirea orientării pro-europene a acestor trei țări.

Șeful diplomației române a articipat sâmbătă, în calitate de vorbitor principal, la evenimentul dedicat integrării infrastructurii europene și celei din regiunea Inițiativei celor Trei Mări, organizat de prestigiosul think tank american Atlantic Council, în marja Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea, desfășurată sub tema “Completing Europe in a Time of Conflict: The Three Seas Initiative and Europe’s Infrastructure Integration”, a fost moderată de generalul american James J. Jones, coordonatorul programului dedicat Inițiativei celor Trei Mări din cadrul Atlantic Council și a reunit reprezentanți de nivel din statele participante la Inițiativă, alături de președintele Letoniei, Egils Levits, fostul președinte al Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic și alți miniștri și reprezentanți de rang înalt. 

Astfel, participarea șefului diplomației române relevă atât profilul cheie al României în cadrul Inițiativei, cât și importanța eforturilor de dezvoltare a Inițiativei, bazată inclusiv pe dimensiunea transatlantică, mai ales în contextul în care România va găzdui, în luna septembrie 2023, la București, Summitul și Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, arată MAE într-un comunicat.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța strategică acordată de România Inițiativei, inclusiv prin asumarea responsabilității de a găzdui un nou Summit și Forumul de Afaceri al I3M la București, în toamna acestui an. România devine astfel primul dintre statele participante la Inițiativă care găzduiește pentru a doua oară acest eveniment anual.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat, totodată, prioritățile României și viziunea țării noastre privind relevanța, evoluția și rolul important pe care Inițiativa îl joacă în dezvoltarea infrastructurii critice în domeniul transportului, energiei și interconectivității digitale pe axa nord-sud. 

În contextul schimbărilor geopolitice majore și al relevanței crescute a Inițiativei, a subliniat nevoia dinamizării acesteia, prin consolidarea instrumentelor sale principale, cum este Fondul de Investiții, precum și sprijinul politic consolidat pentru accelerarea implementării unor proiecte de interes strategic de interconectare între Nordul și Sudul regiunii celor 3 Mări, integrând tendințe cheie în materie de transformare verde și digitală. De asemenea, a sugerat examinarea posibilității de creare a unui Fond de Inovare al Inițiativei. 

În context, s-a referit la obiectivul de consolidare a profilului I3M ca platformă politică matură și de încredere, ce are capacitatea de a cataliza investiții în infrastructură esențială pentru dezvoltarea, reziliența și securitatea regiunii. 

A abordat, de asemenea, importanța plasării acestor investiții în contextul mai larg al priorităților împărtășite la nivel european și euroatlantic, inclusiv prin sinergiile care pot fi generate între I3M și inițiativele actuale la nivelul UE, în special Global Gateway. 

Totodată, s-a referit la importanța pentru România a proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară Rail2Sea, respectiv Via Carpathia, a căror implementare completă are potențialul de a spori schimburile comerciale, reziliența și mobilitatea militară în regiune.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a abordat modalitățile prin care Inițiativa poate fi un element suplimentar de sprijin al orientării pro-europene a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, state vecine vulnerabile în contextul agresiunii ruse în Ucraina, precum și modalitățile concrete prin care cele trei state menționate pot fi integrate în proiectele și planificarea pe termen lung la nivelul I3M, pornind de la rezultatele Summitului I3M de la Riga, din 2022, unde Ucraina a devenit stat partener participant la Inițiativă.

Discuțiile în cadrul evenimentului au reconfirmat relevanța în creștere a Inițiativei celor Trei Mări și au permis analiza în profunzime a contextul regional actual, marcat inclusiv de urgența dezvoltării infrastructurii transfrontaliere în arealul mărilor Adriatică, Baltică și Neagră. 

În contextul provocărilor accelerate de impactul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, discuțiile au vizat eforturile la nivel european și euroatlantic de sporire a rezilienței regiunii, cadru în care Inițiativa celor Trei Mări, ca platformă politică sprijinită de un Fond de Investiții bazat pe un parteneriat public-privat inovativ, joacă un rol deosebit de important.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia). Inițiativa are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital. Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

Până în prezent, au avut loc șapte Summituri ale Inițiativei celor Trei Mări: la Dubrovnik în 2016, la Varșovia în 2017, la București în 2018, la Ljubljana în 2019, la Tallinn în 2020 (format online), la Sofia în 2021, la Riga în 2022. A opta ediție a Summitului și Forumului de Afaceri va fi găzduită de România, la 6-7 septembrie 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: