NewsMaker

„Autonomia nu înseamnă stat în stat”: legea privind statutul Găgăuziei – pe masa Curții Constituționale

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a fost convocată în ședință extraordinară, după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al autonomiei. Vicepreședintele APG, Nicolai Ormanji, susține că demersul autorităților de la Chișinău vizează bazele statutului juridic al Găgăuziei și ar putea avea consecințe juridice importante pentru funcționarea instituțiilor din regiune și pentru atribuțiile legislativului local. Ședința, anunțată inițial pentru 12 martie, va avea loc în cele din urmă pe 17 martie, la Casa de Cultură din Comrat.

Prevederile contestate și argumentele Chișinăului

Sesizarea depusă de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, pe 9 martie, vizează mai multe articole din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, dar și prevederi din Codul electoral și din Legea privind activitatea Poliției.

Printre normele contestate se numără prevederile care permit Adunării Populare a Găgăuziei să aprobe componența organului electoral regional, precum și cele care prevăd implicarea autorităților autonomiei în numirea unor conducători de instituții din teritoriu, inclusiv ai direcțiilor de interne, justiție sau informații și securitate.

Ministerul Justiției susține în sesizarea depusă la Curtea Constituțională că aceste prevederi pot crea situații de subordonare dublă a unor instituții ale statului și pot afecta principiul unității și indivizibilității Republicii Moldova. Potrivit ministrului Vladislav Cojuhari, implicarea autorităților autonomiei în numirea conducătorilor unor instituții precum poliția, serviciile de securitate sau organele electorale ar putea influența modul în care sunt selectați candidații.

În opinia ministrului, Adunarea Populară a Găgăuziei, fiind o autoritate „eminamente politică”, ar putea favoriza criterii de loialitate politică sau afiliere locală în locul celor de integritate și merit. Totodată, în cazul unor dosare sensibile pentru comunitatea locală, persoanele desemnate ar putea deveni vulnerabile la presiuni din partea acestei instituții.

Totodată, Ministerul Justiției precizează că nicio prevedere din Constituție nu conferă Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei o „valoare constituțională”. Autorii sesizării susțin că autonomia prevăzută la articolul 111 din Constituție nu înseamnă „stat în stat”, ci reprezintă „o formă de autoadministrare care trebuie să rămână sub cupola de control şi organizare a statului unitar Republica Moldova”.

„Orice „drept de veto” sau „acord prealabil” al Adunării Populare transformă aceste instituții naționale în structuri cu „subordonare hibridă”, ceea ce fragmentează caracterul unitar al statului”, se mai arată în textul sesizării.

Prin urmare, Ministerul Justiției solicită Curții Constituționale să stabilească dacă aceste prevederi respectă Constituția. „Considerăm că argumentele sunt suficiente pentru a-i permite Curții Constituționale să conchidă că competența atribuită sau implicarea Adunării Populare, în calitate de organ reprezentativ local al UTA Găgăuzia, în procedurile de participare – direct sau indirect – la numirea funcționarilor de stat din cadrul instituțiilor sau autorităților naționale contravine și excedează cadrul normativ constituțional”, se mai arată în sesizare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Marea Dictare Națională: 3 500 de persoane, inclusiv elevi cu deficiențe de vedere, au participat la ediția din acest an. Ce text au scris concurenții

3 500 de persoane au participat, duminică, la cea de-a IV-a ediție a Marii Dictări Naționale, organizată cu ocazia Zilei Limbii Române. Evenimentul s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în cel puțin 16 raioane ale țării.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, la dictare au participat elevi, profesori, părinți, bunici și persoane de diferite vârste, care și-au testat cunoștințele de limbă română.

Prezent la eveniment, prim-ministrul Vasile Tofan a vorbit despre rolul limbii române în păstrarea identității naționale și a amintit că revenirea la alfabetul latin și readucerea limbii române în centrul vieții publice au reprezentat unele dintre cele mai importante realizări ale renașterii naționale.

Limba pentru care atunci s-a luptat este astăzi limba în care putem trăi liber. Limba noastră ne-a trecut prin vremuri mult mai grele decât cele de astăzi, ne-a păstrat identitatea când alții au încercat să ne-o schimbe și ne-a ajutat să ne recâștigăm demnitatea. Astăzi, ne însoțește în drumul nostru înainte, ca o țară liberă și europeană”, a spus prim-ministrul.

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

O premieră a ediției din acest an a fost participarea elevilor cu deficiențe de vedere. Ministerul Educației și Cercetării a asigurat condițiile necesare pentru ca aceștia să poată lua parte la concurs.

Participanții au scris un fragment din lucrarea „Testamentul”, semnată de Gheorghe Urschi. Textul dictării a fost făcut public în dimineața concursului, pentru a asigura condiții egale tuturor participanților.

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Lucrările vor fi evaluate de o comisie specială constituită de Ministerul Educației și Cercetării. Participanții care vor obține cele mai bune rezultate vor fi premiați în cadrul unui eveniment festiv.

Marea Dictare Națională a fost lansată în anul 2023 de Ministerul Educației și Cercetării, în scopul promovării limbii române și al încurajării utilizării corecte a acesteia. Ediția de anul trecut a reunit peste 2 000 de participanți.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: