„Autoritățile interzic aflarea în grupuri mai mari de 3 persoane”. Cum explică PDM absența fracțiunii de la ședința parlamentului

Partidul Democrat a explicat printr-un comunicat de presă din ce motiv deputații formațiunii nu s-au prezentat la ședința legislativului din 2 aprilie. Totodată, reprezentanții partidului au scris că „regretă situația creată astăzi, în plină criză, la parlament de fracțiunile de opoziție”.

„Fracțiunea PDM nu s-a prezentat astăzi la ședință pentru că:
• Măsurile economice au fost discutate anterior cu noi, pe platforma Consiliului Coaliției, fiind elaborate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei
• Exercițiul de astăzi (prezentarea asumării) nu presupune sesiune întrebări-răspunsuri, deci nu are rost prezența fizică a deputaților acolo, mai ales că:
• Există riscuri pentru răspândirea virusului, anterior autoritățile interzicând aflarea în grupuri mai mari de 3 persoane
• Nu este rostul expunerii inutile a angajaților aparatului fracțiunii, Parlamentului.

Prin urmare, ținând cont și de faptul că fracțiunea PDM are mulți deputați de circumscripție, care vin din teritoriu la ședință, am convenit împreună cu colegii ca fiecare deputat să decidă singur dacă participă sau nu la ședință”, se arată în comunicat.

Amintim că ședința parlamentului din 2 aprilie, în cadrul căreia urma să fie aprobată angajarea răspunderii de guvern nu a avut loc din lipsă de cvorum. La întrunire s-au prezentat doar 39 de deputați.

Precizăm că premierul Ion Chicu urma să informeze deputații despre măsurile pe care le propune spre adoptare. Este vorba de proiecte de legi privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: