Avocații lui Ilan Șor au trimis o scrisoare președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în care îi solicită convocarea Consiliului Suprem de Securitate, pentru a discuta subiectul recuperării banilor din frauda bancară.
Avocații lui Șor au mai precizat că nu au primit nici un răspuns de la Banca Națională, Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor, după ce o săptămână în urmă au expediat scrisori acestor instituții prin care au propus soluții de recuperare a banilor.
În acest sens, avocații lui Șor „găsesc de cuviință să anunțe președintele Republicii Moldova despre aceste circumstanțe” și solicită convocarea ședinței Consiliului Suprem de Securitate pe marginea acestui subiect.
NM a contactat-o pe Sorina Ștefârță, purtătoarea de cuvânt a șefei statului, pentru a preciza dacă Maia Sandu urmează să dea curs solicitării. Aceasta a spus că președinția va răspunde în termene legale atunci când va primi scrisoarea.
Precizăm că pe 27 aprilie, Ilan Șor a susținut o conferință de presă. Acesta a reiterat îndemnul către procurori de a anula mandatul de arest pe numele său, pentru a putea participa „la viața publică a țării” și la ședințele de judecată. De asemenea, liderul formațiunii care îi poartă numele a declarat că atât el, cât și acționarii băncilor din care a fost furat miliardul de dolari sunt gata să ramburseze statului pierderile cauzate în urma fraudei bancare, iar după asta să-și revendice banii de la „beneficiarii reali”.
Pe 29 aprilie, avocații lui Ilan Șor au depus demersuri la Procuratura Generală, Banca Națională și Ministerul Finanțelor. Aceștia au solicitat desemnarea reprezentanților de la fiecare instituție, pentru a demara discuțiile privind recuperarea banilor din frauda bancară.
În perioada 13–14 decembrie, Chișinăul a găzduit cea de-a treia ediție a CinemaHora Forum, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene de finanțare, experți în distribuție, directori de festivaluri, programatori, producători și cineaști din Europa.
Dacă primele două ediții au fost orientate spre cooperare, coproducții și impactul filmului, ediția din acest an a fost dedicată unui subiect esențial în evoluția unei industrii cinematografice: distribuția, circulația și promovarea filmului.
În deschiderea forumului, directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev, a oferit poate cea mai clară radiografie a industriei locale.
„Nu suntem în cele mai bune condiții pentru film, trebuie să o spun. Dar chiar și cu resurse mici, dacă vrei să faci, poți. În patru ani suntem deja în alt punct. Ne mișcăm bine și repede. […] Cred că, deși suntem o industrie foarte mică, suntem deja mai maturi și avem nevoie să înțelegem cum mergem mai departe.”
Ea a subliniat că mobilitatea cineaștilor, dezvoltarea festivalurilor, adoptarea mecanismului de cash rebate și armonizarea cadrului legislativ sunt pași concreți care au schimbat vizibil industria locală.
În același timp, Secretarul de Stat la Ministerul Culturii, Andrei Chistol, a accentuat importanța forumului pentru parcursul european al Republicii Moldova.
„Pentru noi este important să avem o platformă de comunicare între industrie și factorii de decizie. Asemenea evenimente aduc expertiză, oportunități și vizibilitate pentru Moldova. CinemaHora face parte din procesul nostru de integrare europeană.”
Agenda evenimentului a fost una amplă și a cuprins discuții despre piața de distribuție, accesul la fonduri europene, potențialul cinematografiei ca instrument de diplomație culturală, rolul arhivelor în revitalizarea patrimoniului și direcțiile actuale în marketingul și promovarea filmelor.
Ziua 1 a adus în prim-plan mecanismele de finanțare și distribuție europeană, prezentarea pieței de film din România și o sesiune de pitching cu 17 proiecte locale în diferite stadii de dezvoltare. Această sesiune a confirmat rolul CinemaHora nu doar ca spațiu de discuție, ci și ca platformă de promovare a cinematografiei naționale, oferind cineaștilor moldoveni vizibilitate, feedback profesionist și prime contacte cu potențiali parteneri, distribuitori și reprezentanți ai festivalurilor.
Ziua 2 a continuat cu discuții despre diplomația culturală prin film, circuitul festivalier internațional, modele de revitalizare a arhivelor și noile abordări în marketingul și distribuția cinematografică.
De ce au fost importante aceste paneluri pentru noi, ca industrie? Pentru că au pus pe masă, foarte concret, ce funcționează în Europa și ce putem adapta și noi: cum punem pe picioare un sistem de distribuție, cum accesăm fonduri europene, cum intrăm mai ușor în circuitul festivalier, cum protejăm patrimoniul cinematografic și cum pregătim un proiect ca să aibă șanse reale să circule în afara țării. Au fost două zile care ne-au dat direcție și repere pentru următorii ani.
În acest context, CinemaHora 2025 s-a confirmat ca o platformă care sprijină direct cineaștii, le oferă acces la expertiză internațională și facilitează vizibilitatea la un nivel înalt, atât prin dialog cu experți europeni, cât și prin conectarea proiectelor locale la rețele internaționale. Forumul a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, cu susținerea strategică a Ministerului Culturii și Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Marea Britanie și cu implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.
