Avocatul Poporului, despre declarațiile ministrei belgiene referitor la romi: „discriminatorii și stigmatizante”

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu declarațiile ministrei belgiene, Anneline Van Bossuyt, care a afirmat că cetățenii moldoveni, în special romii, ar abuza sistemul belgian de azil. Ombudsmanul atrage atenția că asemenea afirmații, venite din partea unui reprezentant al unui stat membru al Uniunii Europene, comportă riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și pot alimenta percepții colective negative, accentuând stigmatizarea comunității rome.

Ceslav Panico consideră că mesajul lansat de ministra belgiană nu poate fi redus la o simplă opinie politică.

„Astfel de mesaje, exprimate în numele unui stat membru al Uniunii Europene, comportă riscuri majore din perspectiva drepturilor omului și a respectului față de demnitatea grupurilor vulnerabile. Un asemenea mesaj trebuie calificat nu doar ca fiind perceput ca discriminatoriu și stigmatizant, ci ca având conținut discriminatoriu în sine, pentru că:

  • identifică explicit o minoritate etnică – comunitatea romă – drept sursă principală a unui fenomen social negativ, respectiv migrația și solicitările de azil, în absența unei abordări bazate pe fapte verificate sau date diferențiate;
  • asociază acestei comunități intenții colective abuzive, presupunând că romii ar exploata sistemul de azil în mod sistematic, fără a ține cont de motivațiile individuale sau de realitățile socio-economice care determină migrația, și situația persoanelor rome din Republica Moldova;
  • transmite un mesaj de excludere totală, afirmând în mod repetitiv că „nu există nicio șansă” pentru moldoveni – în special romi – de a beneficia de protecție internațională, ceea ce contravine principiului evaluării individuale a cererilor de azil, prevăzut de convențiile internaționale și acquis-ul UE”, se menționează în comunicatil emis de Avocatul Poporului.

Potrivit Ombudsmanului, un astfel de discurs al unui oficial european contravine principiului nediscriminării consacrat de dreptul internațional și riscă să alimenteze stigmatizarea instituționalizată a romilor, consolidând prejudecățile colective.

„Mai mult, prin forma categorică a declarațiilor și prin insistența asupra identității etnice a solicitanților de azil, discursul poate fi perceput ca legitimând stereotipuri, creând impresia unei amenințări colective atribuite unei întregi comunități. Acest fapt este deosebit de grav într-un context în care romii din Republica Moldova sunt deja o comunitate profund vulnerabilizată, confruntându-se în mod sistematic cu: marginalizare socială; acces limitat la educație, servicii medicale și locuințe; rate înalte ale șomajului și sărăciei; discriminare documentată în interacțiunea cu instituțiile publice. A evidenția apartenența etnică a majorității solicitanților de azil, în lipsa unor argumente solide și echilibrate, denotă lacune de înțelegere față de realitățile complexe ale comunității rome și riscă să amplifice stigmatizarea în ambele spații: atât în Belgia, cât și în Republica Moldova”, se mai menționează în comunicat.

În acest context, Avocatul Poporului a solicitat intervenția Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, printr-o scrisoare oficială, pentru analizarea situației în raport cu etica diplomatică și respectarea drepturilor fundamentale. Totodată a transmis notificări Ambasadei Belgiei la Chișinău și Ombudsmanului Federal belgian, în vederea unei evaluări comune și responsabile a impactului unui asemenea discurs și a prevenirii reiterării acestuia.

***

Ministra pentru azil și migrație din Belgia, Anneline Van Bossuyt, a publicat o postare pe Facebook înaintea vizitei sale la Chișinău, pe 10 mai. Ea a menționat că, începând din 2020, în fiecare iarnă, numărul cererilor de azil depuse de cetățeni moldoveni, în special de etnie romă, crește brusc. „Este un turism pentru obținerea azilului și trebuie să înceteze”, a scris Van Bossuyt.

Platforma femeilor rome „Romni” a condamnat declarațiile ministrei belgiene. Organizația consideră că astfel de afirmații încalcă dreptul la protecție internațională.

„Aceste afirmații stigmatizează femeile rome, dar și întreaga comunitate, alimentează rasismul instituțional, încalcă dreptul la protecție internațională și ignoră realitățile dure trăite de comunitatea romilor din Moldova: sărăcie extremă, violență, lipsă de locuire și discriminare sistemică.

Despre motivele acestei poziții ferme, despre cum este privită politica migrațională a UE în Belgia și dacă Moldova riscă să devină un refugiu regional pentru migranții „indezirabili” în Europa — toate acestea au fost discutate de Anneline Van Bossuyt într-un interviu oferit jurnalistei NM, Olga Gnatkova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

X/Maia Sandu

Maia Sandu participă la lansarea președinției cipriote a Consiliului UE

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa pe 7 ianuarie la lansarea oficială a președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială de la Chișinău într-un comunicat.

Evenimentul, găzduit de președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, va reuni oficiali europeni, printre care președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cipru a preluat, începând cu 1 ianuarie curent, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni.

Amintim că, pe 12 decembrie, Maia Sandu a întreprins o vizită la Nicosia, unde s-a întâlnit cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, pentru a discuta despre procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Oficialul a declarat atunci că avansarea Republicii Moldova în procesul de negocieri pentru aderare la UE va fi o prioritate pentru Cipru în timpul mandatului său la cârma Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova este țară-candidată la aderare la Uniunea Europeană din iunie 2022 și își propune să semneze tratatul de aderare până în 2028.

În septembrie 2025, Moldova finalizat procesul de screening bilateral. Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state-membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii negocierilor pe clustere cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Pe 15 decembrie, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne încă blocată de poziția Ungariei, Bruxelles a anunțat că Republica Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Presa internațională a scris că aceasta este o cale de alternativă prin care Bruxelles-ul încearcă să mențină procesul de negociere în mișcare în condițiile blocajului politic.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: