Avocatul Poporului, despre declarațiile ministrei belgiene referitor la romi: „discriminatorii și stigmatizante”

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu declarațiile ministrei belgiene, Anneline Van Bossuyt, care a afirmat că cetățenii moldoveni, în special romii, ar abuza sistemul belgian de azil. Ombudsmanul atrage atenția că asemenea afirmații, venite din partea unui reprezentant al unui stat membru al Uniunii Europene, comportă riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și pot alimenta percepții colective negative, accentuând stigmatizarea comunității rome.

Ceslav Panico consideră că mesajul lansat de ministra belgiană nu poate fi redus la o simplă opinie politică.

„Astfel de mesaje, exprimate în numele unui stat membru al Uniunii Europene, comportă riscuri majore din perspectiva drepturilor omului și a respectului față de demnitatea grupurilor vulnerabile. Un asemenea mesaj trebuie calificat nu doar ca fiind perceput ca discriminatoriu și stigmatizant, ci ca având conținut discriminatoriu în sine, pentru că:

  • identifică explicit o minoritate etnică – comunitatea romă – drept sursă principală a unui fenomen social negativ, respectiv migrația și solicitările de azil, în absența unei abordări bazate pe fapte verificate sau date diferențiate;
  • asociază acestei comunități intenții colective abuzive, presupunând că romii ar exploata sistemul de azil în mod sistematic, fără a ține cont de motivațiile individuale sau de realitățile socio-economice care determină migrația, și situația persoanelor rome din Republica Moldova;
  • transmite un mesaj de excludere totală, afirmând în mod repetitiv că „nu există nicio șansă” pentru moldoveni – în special romi – de a beneficia de protecție internațională, ceea ce contravine principiului evaluării individuale a cererilor de azil, prevăzut de convențiile internaționale și acquis-ul UE”, se menționează în comunicatil emis de Avocatul Poporului.

Potrivit Ombudsmanului, un astfel de discurs al unui oficial european contravine principiului nediscriminării consacrat de dreptul internațional și riscă să alimenteze stigmatizarea instituționalizată a romilor, consolidând prejudecățile colective.

„Mai mult, prin forma categorică a declarațiilor și prin insistența asupra identității etnice a solicitanților de azil, discursul poate fi perceput ca legitimând stereotipuri, creând impresia unei amenințări colective atribuite unei întregi comunități. Acest fapt este deosebit de grav într-un context în care romii din Republica Moldova sunt deja o comunitate profund vulnerabilizată, confruntându-se în mod sistematic cu: marginalizare socială; acces limitat la educație, servicii medicale și locuințe; rate înalte ale șomajului și sărăciei; discriminare documentată în interacțiunea cu instituțiile publice. A evidenția apartenența etnică a majorității solicitanților de azil, în lipsa unor argumente solide și echilibrate, denotă lacune de înțelegere față de realitățile complexe ale comunității rome și riscă să amplifice stigmatizarea în ambele spații: atât în Belgia, cât și în Republica Moldova”, se mai menționează în comunicat.

În acest context, Avocatul Poporului a solicitat intervenția Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, printr-o scrisoare oficială, pentru analizarea situației în raport cu etica diplomatică și respectarea drepturilor fundamentale. Totodată a transmis notificări Ambasadei Belgiei la Chișinău și Ombudsmanului Federal belgian, în vederea unei evaluări comune și responsabile a impactului unui asemenea discurs și a prevenirii reiterării acestuia.

***

Ministra pentru azil și migrație din Belgia, Anneline Van Bossuyt, a publicat o postare pe Facebook înaintea vizitei sale la Chișinău, pe 10 mai. Ea a menționat că, începând din 2020, în fiecare iarnă, numărul cererilor de azil depuse de cetățeni moldoveni, în special de etnie romă, crește brusc. „Este un turism pentru obținerea azilului și trebuie să înceteze”, a scris Van Bossuyt.

Platforma femeilor rome „Romni” a condamnat declarațiile ministrei belgiene. Organizația consideră că astfel de afirmații încalcă dreptul la protecție internațională.

„Aceste afirmații stigmatizează femeile rome, dar și întreaga comunitate, alimentează rasismul instituțional, încalcă dreptul la protecție internațională și ignoră realitățile dure trăite de comunitatea romilor din Moldova: sărăcie extremă, violență, lipsă de locuire și discriminare sistemică.

Despre motivele acestei poziții ferme, despre cum este privită politica migrațională a UE în Belgia și dacă Moldova riscă să devină un refugiu regional pentru migranții „indezirabili” în Europa — toate acestea au fost discutate de Anneline Van Bossuyt într-un interviu oferit jurnalistei NM, Olga Gnatkova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

facebook.com/partidulshor

Încă un lider din echipa lui Șor ajunge în instanță: riscă până la 7 ani de închisoare

Președintele oficiului teritorial Anenii Noi al ex-partidului „Șor” ajunge în judecată. Conform procurorilor, persoana ar fi contribuit la acceptarea a circa 3 milioane de lei din surse ilicite, iar banii ar fi fost folosiți pentru promovarea intereselor politice ale partidului și obținerea puterii în stat. Dacă va fi găsit vinovat, liderul local al fostului partid „Șor” riscă o amendă de până la 92 500 de lei sau până la 7 ani de închisoare.

Procuratura Anticorupție a anunțat, pe 24 iunie, despre finalizarea urmăririi penale și transmiterea în instanță a cauzei penale în care președintele oficiului teritorial Anenii Noi al ex-partidului „Șor” este învinuit de complicitate la finanțarea ilegală a partidului, din partea unui grup criminal organizat.

Conform procurorilor, în perioada iulie – octombrie 2022, persoana a coordonat activitatea organizației, știind că partidul era finanțat de un grup criminal organizat. Se menționează că, în complicitate cu conducerea partidului, el ar fi contribuit la acceptarea a circa 3 milioane de lei din surse ilicite. Banii ar fi fost folosiți pentru promovarea intereselor politice ale partidului și obținerea puterii în stat prin mijloace ilegale.

Învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția. Procuratura Anticorupție a declarat că, dacă va fi găsită vinovată, persoana riscă o amendă cuprinsă între 57.500 și 92.500 de lei sau o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar în ambele cazuri – privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, pe o perioadă de 2 până la 5 ani.

Conform procurorilor, pentru a asigura plata unei eventuale amenzi și confiscarea bunurilor, a fost pus sechestru pe averea învinuitului, în valoare de peste 400.000 de lei.

Anterior, procurorii au expediat în instanță cauze penale în care figurau și alți lideri locali ai ex-partidului „Șor”.

***

Amintim că în 2023 partidul politic „Șor” a fost declarat neconstituțional. Decizia a fost pronunțată de magistrații Curții Constituționale, urmare a sesizării Guvernului Republicii Moldova, în care se menționa că formațiunea prin activitatea sa a încălcat în repetate rânduri principiile statului de drept și a acționat într-o manieră contrară intereselor naționale.

Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Unele investigații jurnalistice au arătat că Șor, care este și cetățean israelian, s-a stabilit în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul, iar de atunci se află în Federația Rusă. În mai 2024, acesta anunța că a obținut cetățenia Rusiei. În luna mai curent, ministra Afacerilor Interne Daniella Misail-Nichitin a declarat că Moscova nu reacționează la cererea Chișinăului de extrădare a lui Ilan Șor. Amintim că în aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Pe 13 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: