Andrei Mardari /NewsMaker

Bani, apă și mâncare… pentru o zi de protest. Șor, dispus să ofere recompense pentru moldovenii care vor ieși în stradă

Liderul Partidului „ȘOR”, deputatul fugar Ilan Șor, anunță că este gata să achite drumul până la Chișinău oamenilor care își doresc să participe la protestele organizate de formațiunea politică pe care o conduce, dar care nu au bani pentru transport. Mai mult, Ilan Șor, care este cercetat penal în Republica Moldova pentru spălare de bani, spune că le va cumpăra manifestanților, „din banii lui”, câte o sticlă cu apă și un sandviș.

„Dragii mei, cei care vor să meargă la protest și vor să dea jos acest regim, dar care nu au bani de drum, eu o să găsesc o modalitate de vă ajuta. Voi face în așa fel încât să vă puteți achita drumul până la Chișinău și să vă cumpărați o sticla de apă și un sandviș”, a declarat Ilan Șor.

Amintim că mii de simpatizanți și membri ai Partidului „ȘOR” au ieșit duminică, 18 septembrie, în stradă. Ei au pichetat clădirea Parlamentului și a Președinției, scandând lozinci împotriva președintei țării Maia Sandu și a guvernării PAS. Manifestanții au cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Liderul Partidului „ȘOR”, deputatul fugar Ilan Șor, a participat la protest virtual. În intervenția sa, Șor a anunțat proteste continue, până când guvernarea nu va răspunde solicitărilor manifestanților.

Ulterior, manifestanții și-au instalat zeci de corturi în fața Parlamentului. Protestatarii au spus că pun bazele „Orășelului schimbării”, care, potrivit lor, va activa non-stop, până când guvernarea nu își va da demisia, iar în țară nu vor fi organizate alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate. NM a scris anterior despre prima noapte petrecută de simpatizanții lui Șor în fața Parlamentului. Atunci reporterul NM a surprins pungi cu mâncare, oferite manifestanților. Acestea conțineau hrișcă, carne și legume.

Între timp, fruntașii formațiunii politice au anunțat proteste anti-guvernare masive în fiecare duminică, la Chișinău. O manifestație a fost programată, inclusiv, pentru ziua de 25 septembrie.

Într-un comentariu pentru NM, președinta țării Maia Sandu a declarat că oamenii „au dreptul să protesteze”, iar instituțiile statului – „să asigure odinea publică” la manifestații. În ceea ce privește organizatorii manifestațiilor, președinta a menționat că suspectează că „există încercarea de a vinde capacitatea de destabilizare a țării”.

Anterior, cu o reacție a venit și vicepremierul Andrei Spînu, care a scris pe Telegram: „Ei, hoții, știu că noi vom merge până la capăt și țara va scăpa de ei”, a scris Spînu, care a cerut publicului să nu „judece oamenii simpli care din diferite motive sunt în stradă”.

Vicepreședintele Parlamentului din partea partidului de guvernământ, Mihai Popșoi, a calificat anterior protestul drept „o încercare de a capitaliza politic nevoile și sărăcia oamenilor”, în timp ce deputatul PAS Dumitru Alaiba a declarat că „agonia” opoziției „abia acum ar începe”. Parlamentarul a dat asigurări că, împreună, Moldova „va trece de ei”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cazul omorurilor în serie din Long Island, rezolvat: arhitectul Rex Heuermann a recunoscut că a ucis 8 femei

În Long Island, statul american New York, s-a încheiat unul dintre cele mai mediatizate și de lungă durată cazuri de crimă în serie. Rex Heuermann, în vârstă de 62 de ani, a recunoscut că a ucis opt femei între 1993 și 2010. Aceste omoruri au fost denumite „crimele din Gilgo Beach”: trupurile victimelor erau găsite în vegetația deasă de-a lungul unui drum izolat de pe coasta oceanului. Cazul a stat la baza mini-serialului documentar Netflix „Fetele dispărute”, lansat în 2025.

Istoria descoperirii victimelor

Ancheta a început în 2010, după dispariția lui Shannan Gilbert, în vârstă de 23 de ani. Înainte să dispară, femeia a sunat la serviciul de urgență 911 și a spus că „cineva o urmărește și vrea să o omoare”. În timpul căutărilor, în decembrie 2010, poliția din comitatul Suffolk a descoperit rămășițele a patru femei: Maureen Brainard-Barnes (dispărută în 2007), Megan Waterman (dispărută în vara lui 2010) și Amber Lynn Costello (dispărută în toamna lui 2010). Toate prestau servicii de prostituție, iar corpurile lor erau învelite în pânză de sac și legate.

În 2011, în aceeași zonă au fost găsite rămășițele altor șase persoane: patru femei, un bărbat și un copil de doi ani. La începutul aceluiași an, în același perimetru, au mai fost descoperite rămășițele a încă șase persoane — patru femei, un bărbat și un copil de doi ani. În 2025, una dintre victime a fost identificată ca fiind Tanya Jackson, ucisă în 1997, iar copilul — fiica ei, Tatiana Dykes.

Rămășițele altor trei femei au fost găsite fragmentar, inclusiv un craniu. Unele dintre aceste fragmente fuseseră descoperite anterior în alte locuri de pe Long Island. Ulterior au fost identificate Karen Vergata (dispărută în 1996), Valerie Mack (2000) și Jessica Taylor (2003). Se știe că și Vergata practica sexul comercial.

Corpul lui Shannan Gilbert a fost descoperit în decembrie 2011, într-o zonă mlăștinoasă din Oak Beach. Deși poliția a susținut inițial că ar fi fost un accident, o expertiză independentă a indicat semne de strangulare.

Rudele victimelor au criticat ani la rând activitatea poliției și pe șeful acesteia, Jim Burke, care ulterior a fost condamnat pentru infracțiuni de serviciu fără legătură cu acest caz. Situația s-a schimbat în 2022, când o echipă specială de anchetă a reluat analiza dosarului.

Principalul suspect a devenit Rex Heuermann, un arhitect din New York, care locuia în Massapequa Park.

Martorii au relatat despre un bărbat care conducea un pickup Chevrolet Avalanche și folosea telefoane de unică folosință. Apelurile erau localizate în zona Massapequa Park. Anchetatorii au început să-l monitorizeze pe Heuermann: locuia acolo, conducea un astfel de pickup, lucra ca arhitect în New York și se remarca prin statura înaltă și constituția robustă.

În ianuarie 2023, polițiștii au ridicat o cutie de pizza aruncată de Heuermann. Pe marginile de pizza rămase au fost găsite urme de ADN care au coincis cu probele prelevate de pe corpul uneia dintre victime.

Hotărârea judecătorească

Heuermann a fost arestat pe 13 iulie 2023. Inițial a negat acuzațiile, însă pe 8 aprilie 2026 a recunoscut că este vinovat de opt crime. Printre acestea se numără și uciderea Sandrei Costiglia în 1993, precum și cazul lui Karen Vergata — legături care anterior nu fuseseră stabilite în cadrul anchetei, dar au fost confirmate ulterior prin expertize ADN.

În timpul percheziției la domiciliul său au fost găsite o cantitate mare de materiale pornografice și conținut asociat cu violența, decupaje din ziare despre „crimele din Gilgo Beach”, precum și liste cu notițe precum „amprente”, „urme de roți”, „acid” și „frânghie”.

Potrivit avocatului său, Heuermann a decis să nu ducă procesul până la capăt pentru a nu amplifica suferința familiei sale și a familiilor victimelor.

El a acceptat trei condamnări pe viață și patru pedepse consecutive de câte 25 de ani, fără posibilitatea de eliberare condiționată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: