Moldova Mare

Bani – cadou, proprietăți – fără valoare. Averea Victoriei Furtună și a primilor candidați „Moldova Mare” la parlamentare (DOC)

Partidul „Moldova Mare”, asociat oligarhului fugar și condamnat Ilan Șor, promite să readucă în Constituție limbile „moldovenească” și rusă și spune că are „o soluție pentru a umple bugetul fără împrumuturi și granturi”. Formațiunea, înregistrată abia din a treia încercare, a intrat în campania electorală cu o listă de 56 de candidați, deschisă de Victoria Furtună – aflată pe lista sancțiunilor UE pentru acțiuni de destabilizare și cu conturile blocate în urma deciziei Bruxellesului. Dincolo de promisiuni, NM a analizat declarațiile de avere ale primilor cinci candidați ai partidului, pentru a vedea cu ce venituri și proprietăți vor să ajungă în Parlament.

Furtună: venituri în lei și euro din donații și cadouri

Lista Partidului „Moldova Mare” la alegerile parlamentare este deschisă de Victoria Furtună, lidera formațiunii și fostă procuroare anticorupție.

Pentru anul 2024, Furtună declară venituri salariale de peste 191 de mii de lei de la Procuratura Generală, ceea ce înseamnă aproximativ 16 mii de lei lunar. Veniturile familiei au fost completate de salariul soțului – peste 249 de mii de lei încasați de la compania SRL „Promilton”.

Candidata a raportat și mai multe donații în lei și euro, fără a preciza sursa sau ocazia acestora. Astfel, ea a primit, în trei tranșe, 22 de mii de euro și încă 40 de mii de lei. În plus, Furtună declară 10 mii de lei primiți cadou de ziua sa de naștere și alte 800 de euro și 8 mii de lei la aniversările copiilor minori. Din România, familia a beneficiat de o alocație pentru copii de peste 7 mii de lei românești.

La capitolul bunuri imobile, în 2019 familia a moștenit, prin testament, un teren extravilan de aproape 2 hectare, evaluat la peste 16 mii de lei. Furtună nu deține case sau apartamente proprii, însă declară drept de abitație, din 2017, asupra unei locuințe de 101 m².

La mijloace de transport, candidata declară o Skoda Superb fabricată în 2021, obținută în același an prin contract translativ de posesie și folosință.

Familia are și datorii. În 2021, Furtună a contractat un credit de 23.720 de euro, scadent în 2026. În 2023, au fost accesate alte două împrumuturi de câte 5 mii de euro, scadente în 2026 și 2027.

Furtuna Victoria by EcaterinaNaconecinîi

Gavrilov: venituri modeste, apartament – prin abitație

Pe locul al doilea pe lista „Moldova Mare” candidează Adrian Gavrilov, avocat stagiar.

În declarația de avere depusă la CEC, Gavrilov indică pentru anul trecut un salariu de peste 123 de mii de lei de la Procuratura Generală, venit completat cu aproape 3.400 de lei românești din alocația oferită de statul român.

Deși are venituri modeste, candidatul declară un apartament de 44 m², obținut în 2021 prin abitație, în baza unui contract de investiții, cu o valoare estimată la circa 24 de mii de euro.

În garajul său se află o Skoda Fabia din 2004, pe care o conduce din 2020 și care este evaluată la 50 de mii de lei.

Gavrilov Adrian by EcaterinaNaconecinîi

Oskin: proprietăți declarate, dar fără acte și fără valoare

Pe locul trei pe lista partidului condus de Victoria Furtună se află Valeri Oskin, administrator al SRL „Dr. Fish” și magistru în filozofie.

Pentru anul 2024, Oskin raportează venituri modeste – peste 60 de mii de lei de la compania pe care o conduce, echivalentul unui salariu lunar de aproximativ 5 mii de lei. La acestea se adaugă venitul soției, de puțin peste 48 de mii de lei, obținut tot la SRL „Dr. Fish”, precum și indemnizații din România, în sumă de 7 mii de roni, acordate pentru cei doi copii minori ai familiei.

În 2018, candidatul a intrat în posesia unui teren intravilan evaluat la 156 de mii de lei. Tot atunci a declarat și o „altă avere imobilă”, însă fără a preciza natura acesteia. În declarația de avere figurează la suprafață, cotă-parte și valoare cifra zero, iar la rubrica „actul care confirmă proveniența bunului” apare mențiunea „lipsește”.

La capitolul autoturisme, Oskin indică din 2017 un vehicul fabricat în 2014, evaluat la puțin peste 12 mii de lei, titular al bunului fiind SRL „Dr. Fish”. În 2023, garajul a fost completat cu un alt automobil, obținut în baza unor „contracte translative de posesie și folosință”. Nici valoarea, nici modelul, anul fabricării sau beneficiarul efectiv nu sunt menționate.

În trei conturi bancare, candidatul declară economii de peste 67 de mii de roni și 20 de mii de lei. Totodată, Oskin declară două credite contractate în 2024, în valoare de câte 30 de mii de euro fiecare, scadente în 2034.

Oskin Valeri by EcaterinaNaconecinîi

Mîndrilă: venituri doar din pensie, dar cu două mașini în garaj

Pe locul patru pe lista „Moldova Mare” candidează dirijorul Constantin Mîndrilă.

Pentru anul trecut, Mîndrilă a raportat un singur venit oficial – pensia sa, în valoare totală de 63.600 de lei, adică aproximativ 5.300 de lei lunar.

Candidatul nu declară terenuri sau locuințe. În schimb, în declarația de avere figurează două automobile: un Jaguar E-Pace, fabricat și achiziționat în 2018 pentru 34.000 de euro, și un Mercedes C300 din 2015, cumpărat în 2021, care este estimat la 20.000 de euro.

Mîndrilă Constantin by EcaterinaNaconecinîi

Țurcan: venituri de peste 300 de mii de lei, datorii – de zeci de mii

Pe locul cinci pe lista formațiunii „Moldova Mare” candidează Tatiana Țurcan, producător de știri la compania „Media Content Distribution” SRL, care deține postul de televiziune Canal 5.

Pentru anul 2024, ea declară venituri totale de 324 de mii de lei, obținute din salariu și drepturi de autor.

În declarația de avere figurează două terenuri: un intravilan cumpărat în 2009, evaluat la 1.800 de lei, și un teren agricol intrat în posesie în același an, cu o valoare declarată de puțin peste 8 mii de lei. Din 2004, Țurcan deține și un apartament de 70 de metri pătrați, evaluat la 32 de mii de dolari.

Candidata menționează și datorii, respectiv două credite contractate în anii 2022 și 2025 de la companii de microfinanțare, în valoare totală de aproape 83.300 de lei.

Țurcan Tatiana by EcaterinaNaconecinîi

La alegerile parlamentare din 28 septembrie participă 23 de concurenți electorali: 15 partide, patru blocuri și patru candidați independenți. Aceștia au fost incluși în buletinul de vot în ordinea în care au depus documentele la CEC. Partidul „Moldova Mare” figurează pe poziția a 17-a.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: