Banii din Fondul rutier au încins spiritele la Guvern. Vlah acuză premierul că ar avea o abordare nedreaptă față de Găgăuzia

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah și-a exprimat nemulțumirea față de felul cum au fost distribuite mijloacele din Fondul rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2022, în valoare de 1,48 miliarde lei. În cadrul ședinței din 26 ianuarie, ea a acuzat-o pe prim-ministrul Natalia Gavrilița că ar avea o abordare nedreaptă și a anunțat că va fi nevoită să „ia măsuri” pentru ca decizia să fie revizuită. În replică, vicepremierul Andrei Spînu i-a amintit Irinei Vlah că investițiile din proiectele străine sunt mult mai mari decât cele din Fondul rutier, iar în Găgăuzia ar veni chiar mai multe decât în celelalte regiuni ale țării.

Cele 1,48 miliarde de lei vor fi repartizate pentru întreținerea şi reparația construcțiilor inginerești și a drumurilor publice naționale cu o lungime totală de 5 902 km. Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei consideră că regiunea pe care o reprezintă a fost neglijată.

Nu suntem deloc de acord cu felul cum ați distribuit mijloacele din Fondul rutier și cu faptul că în 2022 din acesta nu va fi finanțat niciun proiect de construcție sau reparație a drumurilor din Găgăuzia. Noi considerăm că este o abordare nedreaptă și vom fi nevoiți să luăm măsuri pentru ca Dvs să îl revizuiți”, a declarat Vlah.

Da, am discutat aceste aspecte, dar le mai repetăm și pentru cetățeni”, a precizat Gavrilița în replică.

În discuție a intervenit vicepremierul Andrei Spînu, care a precizat că cele 1,48 miliarde sunt fonduri bugetare, însă pe lângă acestea sunt și alte proiecte – din fonduri străine.

Vreau să îi reamintesc doamnei Vlah că, în această toamnă, noi am realocat peste $14 mln de la o porțiune de drum care trebuia să fie reabilitată la Soroca spre Vulcănești. De asemenea, sunt și alte proiecte cu finanțare străină care repară drumuri în regiunea Dvs. Cetățenii trebuie să cunoască că toți banii care au fost alocați anul acesta în Fondul rutier sunt pentru drumuri care deja sunt într-o anumită fază de reabilitare și trebuie duse la bun sfârșit. Faptul că spuneți că nu au fost alocați bani pentru Găgăuzia este un neadevăr și noi regretăm că el se repetă și la ședința Guvernului”, a argumentat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Irina Vlah a subliniat că ea se referă la Fondul rutier și nu la proiecte care se finanțează de bănci sau parteneri.

Locuitorii Găgăuziei, la fel ca și ceilalți, plătesc pentru acest fond și au dreptul și posibilitatea să primească unul dintre drumurile reparate. Noi am depus solicitări pentru 6 drumuri, însă un accent aparte am pus pe drumul Comrat-Ceadîr-Lunga, de doar 2,5 km, nu mai mult. Considerăm că o parte din banii din Fondul rutier trebuiau redirecționați pentru drumurile din Găgăuzia”, a replicat bașcanul.

Vicepremierul Andrei Spînu a subliniat că în Găgăuzia vin chiar mai multe investiții decât în alte regiuni.

La fel ca toate comunitățile, noi am dublat bugetele administrațiilor publice locale prin realocarea a 100% din taxa pentru drumuri care o plătesc. Problema pe care o menționați este și la Bălți, și la Drochia, și la Cahul, și la Ungheni, și la Soroca, și la Edineț, nu doar în Găgăuzia. Iar investițiile din proiectele străine sunt mult mai mari decât cele din Fondul rutier. În Găgăuzia vin pe alocuri mai multe decât în celelalte regiuni”, a spus Spînu.

Noi vorbim despre abordare, în niciun caz nu ne punem în fața altor regiuni. Vă rog să fiți mai corect”, a remarcat Vlah.

Da, într-adevăr este vorba despre abordare și cred că tuturor le este clar cine și ce abordare are”, a pus punct discuției Gavrilița.

Precizăm că, din volumul total al mijloacelor Fondului rutier, 696, 475 milioane lei se preconizează a fi utilizate pentru lucrări de întreținere a drumurilor publice naționale, inclusiv:

 – 538,173 milioane lei – pentru finanțarea lucrărilor de reparație capitală a drumurilor și construcțiilor inginerești. Din aceste mijloace vor fi reparate capital sectoare de drumuri naționale cu o lungime totală de 61, 63 km, precum și 6 poduri;

 – 60 milioane lei – pentru executarea lucrărilor de proiectare, evaluare a drumurilor și procurare a terenurilor, în cazul extinderii drumurilor naționale;

 – 183 milioane lei – cofinanțarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale finanțate prin intermediul altor programe implementate din bugetul de stat;

 – 7, 7 milioane lei – pentru procurarea utilajului și echipamentului necesar pentru implementarea standardelor contemporane la testarea materialelor din domeniul drumurilor și a sistemelor de evidență a traficului.

Lista drumurilor care vor fi reparate:

– M5-Glodeni (R15, 17,79-18,26 km, 19 300 mii lei)
– Orhei – Bravicea – Călărași (Morozeni) (R21, 13-18 km, 14 035 mii lei)
– Orhei – Bravicea – Călărași (R21, 27,83-34,20 km, 46 762 mii lei)
– Bender – Căușeni – Cimișlia (R26, 75,2-75,63 km, 15 000 mii lei)
– Anenii Noi – Căușeni – Ștefan Vodă – frontiera cu Ucraina ( drum de ocolire a s.Troița Nouă) (R30, 0,00-6,40, 69 128 mii lei)
– R30 – Tudora – Palanca – frontiera cu Ucraina (R31, 0,00-11,00 km, 24 466 mii lei)
– R30 – Tudora – Palanca – frontiera cu Ucraina (R31, 11,16-12,06 km, 10 585 mii lei)
– R7-Chetrosu-Moara de Piatra-Cubolta-R13 (G27, 27,0-31,15 km, 9 230 mii lei)
– R6 – Bănești – Telenești – Budăi – M5 (G64, 13 km, 9 000 mii lei)
– R1-Calarasi-Pîrjolteni-Căbăiești (G95, 2,0-7,0 km, 25 923 mii lei)
– R33-Sofia-Cărpineni-Mingir-R34 (G100, 0,0-3,0 km, 36 600 mii lei)
– M3 – Sagaidacul Nou – Satul Nou – Mihailovca – R26 (G122, 5,14-18,08 km, 70 156 mii lei)
– Cimișlia – Iargara – Sărata Nouă (G125, 2,70-24,50 km, 60000 mii lei)

Lista podurilor care vor fi reparate:

↔️ Podul la frontieră cu România-Leușeni-Chișinău-Dubăsari-frontieră cu Ucraina (M1, 95,3-96,3 km, 28000 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu România-Leușeni-Chișinău-Dubăsari-frontieră cu Ucraina (M1, 108,97 km, 13 400 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 24,935 km; 38,34 km, 28 877 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 57,00 km, 2 095 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 133,71 km, 44 052 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 215,00 km, 11 564 mii lei)

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

10.000 de soldați ruși în Transnistria? Sandu confirmă scenariul: „Cifra este periculoasă”

Dislocarea trupelor ruse în regiunea transnistreană reprezintă un pericol real, avertizează președinta Maia Sandu. Potrivit șefei statului, acest scenariu ar putea deveni posibil în cazul în care, la Chișinău, va fi instalat un Parlament docil intereselor Kremlinului.

Maia Sandu a confirmat estimarea făcută anterior de premierul Dorin Recean, potrivit căreia Rusia ar putea trimite aproximativ 10.000 de militari în stânga Nistrului, pentru a-și consolida prezența militară în regiune.

„Este un pericol real, în situația în care puterea de la Chișinău va fi controlată de Rusia. Sunt informații pe care le avem noi, dar cifra este peirculoasă”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „În profunzime” de la ProTV.

Șefa statului avertizează că obiectivul Moscovei este acapararea puterii în Republica Moldova printr-o guvernare docilă, pro-rusă. Miza, spune Sandu, sunt alegerile parlamentare din toamnă.

„Riscurile sunt mari pentru țară, nu exagerez. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar suntem cu toții oameni înțelepți și ar trebui să analizam lucrurile și să ne îngrijim să nu pierdem ceea ce avem”, a mai declarat Maia Sandu.

Întrebată ce va face dacă în septembrie va fi ales un Parlament „ostil”, președinta a declarat că își va exercita mandatul în limitele atribuțiilor constituționale, pentru a proteja cetățenii: „Dar știm care sunt competențele președintelui și care sunt ale Parlamentului, respectiv puterile mele sunt limitate”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, recent, prim-ministrul Dorin Recean a declarat că Federația Rusă vrea să desfășoare 10 000 de soldați în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu este controlată de autoritățile constituționale și se află la granița cu Ucraina. Pe 5 iunie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că evaluările au fost făcute de instituțiile statului.

În reacție, ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a calificat declarațiile premierului drept „fantezii electorale” și a sugerat că șeful Guvernului de la Chișinău ar trebui să prezinte dovezi care să îi susțină afirmațiile.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: