Banii din Fondul rutier au încins spiritele la Guvern. Vlah acuză premierul că ar avea o abordare nedreaptă față de Găgăuzia

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah și-a exprimat nemulțumirea față de felul cum au fost distribuite mijloacele din Fondul rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2022, în valoare de 1,48 miliarde lei. În cadrul ședinței din 26 ianuarie, ea a acuzat-o pe prim-ministrul Natalia Gavrilița că ar avea o abordare nedreaptă și a anunțat că va fi nevoită să „ia măsuri” pentru ca decizia să fie revizuită. În replică, vicepremierul Andrei Spînu i-a amintit Irinei Vlah că investițiile din proiectele străine sunt mult mai mari decât cele din Fondul rutier, iar în Găgăuzia ar veni chiar mai multe decât în celelalte regiuni ale țării.

Cele 1,48 miliarde de lei vor fi repartizate pentru întreținerea şi reparația construcțiilor inginerești și a drumurilor publice naționale cu o lungime totală de 5 902 km. Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei consideră că regiunea pe care o reprezintă a fost neglijată.

Nu suntem deloc de acord cu felul cum ați distribuit mijloacele din Fondul rutier și cu faptul că în 2022 din acesta nu va fi finanțat niciun proiect de construcție sau reparație a drumurilor din Găgăuzia. Noi considerăm că este o abordare nedreaptă și vom fi nevoiți să luăm măsuri pentru ca Dvs să îl revizuiți”, a declarat Vlah.

Da, am discutat aceste aspecte, dar le mai repetăm și pentru cetățeni”, a precizat Gavrilița în replică.

În discuție a intervenit vicepremierul Andrei Spînu, care a precizat că cele 1,48 miliarde sunt fonduri bugetare, însă pe lângă acestea sunt și alte proiecte – din fonduri străine.

Vreau să îi reamintesc doamnei Vlah că, în această toamnă, noi am realocat peste $14 mln de la o porțiune de drum care trebuia să fie reabilitată la Soroca spre Vulcănești. De asemenea, sunt și alte proiecte cu finanțare străină care repară drumuri în regiunea Dvs. Cetățenii trebuie să cunoască că toți banii care au fost alocați anul acesta în Fondul rutier sunt pentru drumuri care deja sunt într-o anumită fază de reabilitare și trebuie duse la bun sfârșit. Faptul că spuneți că nu au fost alocați bani pentru Găgăuzia este un neadevăr și noi regretăm că el se repetă și la ședința Guvernului”, a argumentat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Irina Vlah a subliniat că ea se referă la Fondul rutier și nu la proiecte care se finanțează de bănci sau parteneri.

Locuitorii Găgăuziei, la fel ca și ceilalți, plătesc pentru acest fond și au dreptul și posibilitatea să primească unul dintre drumurile reparate. Noi am depus solicitări pentru 6 drumuri, însă un accent aparte am pus pe drumul Comrat-Ceadîr-Lunga, de doar 2,5 km, nu mai mult. Considerăm că o parte din banii din Fondul rutier trebuiau redirecționați pentru drumurile din Găgăuzia”, a replicat bașcanul.

Vicepremierul Andrei Spînu a subliniat că în Găgăuzia vin chiar mai multe investiții decât în alte regiuni.

La fel ca toate comunitățile, noi am dublat bugetele administrațiilor publice locale prin realocarea a 100% din taxa pentru drumuri care o plătesc. Problema pe care o menționați este și la Bălți, și la Drochia, și la Cahul, și la Ungheni, și la Soroca, și la Edineț, nu doar în Găgăuzia. Iar investițiile din proiectele străine sunt mult mai mari decât cele din Fondul rutier. În Găgăuzia vin pe alocuri mai multe decât în celelalte regiuni”, a spus Spînu.

Noi vorbim despre abordare, în niciun caz nu ne punem în fața altor regiuni. Vă rog să fiți mai corect”, a remarcat Vlah.

Da, într-adevăr este vorba despre abordare și cred că tuturor le este clar cine și ce abordare are”, a pus punct discuției Gavrilița.

Precizăm că, din volumul total al mijloacelor Fondului rutier, 696, 475 milioane lei se preconizează a fi utilizate pentru lucrări de întreținere a drumurilor publice naționale, inclusiv:

 – 538,173 milioane lei – pentru finanțarea lucrărilor de reparație capitală a drumurilor și construcțiilor inginerești. Din aceste mijloace vor fi reparate capital sectoare de drumuri naționale cu o lungime totală de 61, 63 km, precum și 6 poduri;

 – 60 milioane lei – pentru executarea lucrărilor de proiectare, evaluare a drumurilor și procurare a terenurilor, în cazul extinderii drumurilor naționale;

 – 183 milioane lei – cofinanțarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale finanțate prin intermediul altor programe implementate din bugetul de stat;

 – 7, 7 milioane lei – pentru procurarea utilajului și echipamentului necesar pentru implementarea standardelor contemporane la testarea materialelor din domeniul drumurilor și a sistemelor de evidență a traficului.

Lista drumurilor care vor fi reparate:

– M5-Glodeni (R15, 17,79-18,26 km, 19 300 mii lei)
– Orhei – Bravicea – Călărași (Morozeni) (R21, 13-18 km, 14 035 mii lei)
– Orhei – Bravicea – Călărași (R21, 27,83-34,20 km, 46 762 mii lei)
– Bender – Căușeni – Cimișlia (R26, 75,2-75,63 km, 15 000 mii lei)
– Anenii Noi – Căușeni – Ștefan Vodă – frontiera cu Ucraina ( drum de ocolire a s.Troița Nouă) (R30, 0,00-6,40, 69 128 mii lei)
– R30 – Tudora – Palanca – frontiera cu Ucraina (R31, 0,00-11,00 km, 24 466 mii lei)
– R30 – Tudora – Palanca – frontiera cu Ucraina (R31, 11,16-12,06 km, 10 585 mii lei)
– R7-Chetrosu-Moara de Piatra-Cubolta-R13 (G27, 27,0-31,15 km, 9 230 mii lei)
– R6 – Bănești – Telenești – Budăi – M5 (G64, 13 km, 9 000 mii lei)
– R1-Calarasi-Pîrjolteni-Căbăiești (G95, 2,0-7,0 km, 25 923 mii lei)
– R33-Sofia-Cărpineni-Mingir-R34 (G100, 0,0-3,0 km, 36 600 mii lei)
– M3 – Sagaidacul Nou – Satul Nou – Mihailovca – R26 (G122, 5,14-18,08 km, 70 156 mii lei)
– Cimișlia – Iargara – Sărata Nouă (G125, 2,70-24,50 km, 60000 mii lei)

Lista podurilor care vor fi reparate:

↔️ Podul la frontieră cu România-Leușeni-Chișinău-Dubăsari-frontieră cu Ucraina (M1, 95,3-96,3 km, 28000 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu România-Leușeni-Chișinău-Dubăsari-frontieră cu Ucraina (M1, 108,97 km, 13 400 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 24,935 km; 38,34 km, 28 877 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 57,00 km, 2 095 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 133,71 km, 44 052 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 215,00 km, 11 564 mii lei)

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Nota 6-7″. Cum apreciază unul dintre donatorii PAS activitatea guvernării în domeniul economic

Vasile Tofan, partener senior al fondului de investiții private „Horizon Capital” și unul dintre donatorii Partidului  Acțiune și Solidaritate (PAS), se declarată dezamăgit de partidul de guvernare „în anumite privințe”. În cadrul emisiunii NM „Есть вопросы”, omul de afaceri a apreciat politicile în domeniul economic cu notele 6-7. De asemenea, Tofan a recunoscut că, de-a lungul timpului, i s-a propus de mai multe ori să ocupe funcții publice.

„Nu ascund că am simpatie pentru această generație de lideri și politicieni care încearcă să schimbe ceva. În același timp, sunt critic la adresa lor și, ca mulți alții, sunt dezamăgit în anumite privințe. Dar apreciez faptul că, în general, ei sunt oameni cinstiți. Spre deosebire de mulți care finanțează opoziția cu saci întregi de bani, ei abordează acest lucru transparent”, a declarat Tofan.

Întrebat cum apreciază politica economică a guvernării din ultimii patru ani, investitorul a fost rezervat în nota acordată.

„Le-aș da un 6–7 din 10. Au intenții bune, sincere, dar, ca mulți politicieni, le lipsește curajul pentru a implementa reforme cu adevărat eficiente”, a spus el.

În contextul stagnării economice, Tofan consideră că situația este cauzată de o combinație de factori interni și externi.

„E o prostie să negi influența războiului, secetei sau crizei din industria auto europeană. Hai să trecem rapid prin factorii principali. În primul rând, războiul — un factor evident pentru toată lumea, investițiile nu vin. În al doilea rând, seceta: sectorul agricol reprezenta înainte cam 12% din PIB, acum este în jur de 5%, deci o pierdere de circa 7%.

Al treilea — componentele auto, care de mulți ani sunt cel mai mare articol de export al Moldovei: aproape 20% din exporturi. Industria auto germană este acum într-o criză profundă.

Al patrulea factor — demografic. Creșterea economică este numărul de persoane care muncesc, înmulțit cu productivitatea lor. Dacă populația scade, asta afectează economia direct”, a menționat el.

Omul de afaceri a atras atenția că multe dintre problemele cu care se confruntă țara nu pot fi puse exclusiv în cârca PAS.

„Am enumerat patru factori principali, dar provocările sunt mult mai multe. Acestea sunt dificultăți reale, externe și interne, pentru care PAS nu poate fi considerat responsabil. Deși mulți afirmă că exodul populației a fost cauzat de guvernarea PAS, realitatea este că demografia urmează un trend global, care nu se schimbă pe termen scurt”, a punctat Tofan.

De asemenea, Tofan a recunoscut că, de-a lungul timpului, i s-a propus de mai multe ori să ocupe funcții publice.

„Nu sunt politician. Sunt prea rațional și, în același timp, prea emoțional pentru asta. Resimt o repulsie față de politicieni. Când aud ce spun unii dintre ei, mă întreb: chiar cred în ceea ce spun sau doar mint pentru a obține puterea? Nu știu ce e mai grav”, a subliniat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: