Banii din Fondul rutier au încins spiritele la Guvern. Vlah acuză premierul că ar avea o abordare nedreaptă față de Găgăuzia

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah și-a exprimat nemulțumirea față de felul cum au fost distribuite mijloacele din Fondul rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2022, în valoare de 1,48 miliarde lei. În cadrul ședinței din 26 ianuarie, ea a acuzat-o pe prim-ministrul Natalia Gavrilița că ar avea o abordare nedreaptă și a anunțat că va fi nevoită să „ia măsuri” pentru ca decizia să fie revizuită. În replică, vicepremierul Andrei Spînu i-a amintit Irinei Vlah că investițiile din proiectele străine sunt mult mai mari decât cele din Fondul rutier, iar în Găgăuzia ar veni chiar mai multe decât în celelalte regiuni ale țării.

Cele 1,48 miliarde de lei vor fi repartizate pentru întreținerea şi reparația construcțiilor inginerești și a drumurilor publice naționale cu o lungime totală de 5 902 km. Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei consideră că regiunea pe care o reprezintă a fost neglijată.

Nu suntem deloc de acord cu felul cum ați distribuit mijloacele din Fondul rutier și cu faptul că în 2022 din acesta nu va fi finanțat niciun proiect de construcție sau reparație a drumurilor din Găgăuzia. Noi considerăm că este o abordare nedreaptă și vom fi nevoiți să luăm măsuri pentru ca Dvs să îl revizuiți”, a declarat Vlah.

Da, am discutat aceste aspecte, dar le mai repetăm și pentru cetățeni”, a precizat Gavrilița în replică.

În discuție a intervenit vicepremierul Andrei Spînu, care a precizat că cele 1,48 miliarde sunt fonduri bugetare, însă pe lângă acestea sunt și alte proiecte – din fonduri străine.

Vreau să îi reamintesc doamnei Vlah că, în această toamnă, noi am realocat peste $14 mln de la o porțiune de drum care trebuia să fie reabilitată la Soroca spre Vulcănești. De asemenea, sunt și alte proiecte cu finanțare străină care repară drumuri în regiunea Dvs. Cetățenii trebuie să cunoască că toți banii care au fost alocați anul acesta în Fondul rutier sunt pentru drumuri care deja sunt într-o anumită fază de reabilitare și trebuie duse la bun sfârșit. Faptul că spuneți că nu au fost alocați bani pentru Găgăuzia este un neadevăr și noi regretăm că el se repetă și la ședința Guvernului”, a argumentat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Irina Vlah a subliniat că ea se referă la Fondul rutier și nu la proiecte care se finanțează de bănci sau parteneri.

Locuitorii Găgăuziei, la fel ca și ceilalți, plătesc pentru acest fond și au dreptul și posibilitatea să primească unul dintre drumurile reparate. Noi am depus solicitări pentru 6 drumuri, însă un accent aparte am pus pe drumul Comrat-Ceadîr-Lunga, de doar 2,5 km, nu mai mult. Considerăm că o parte din banii din Fondul rutier trebuiau redirecționați pentru drumurile din Găgăuzia”, a replicat bașcanul.

Vicepremierul Andrei Spînu a subliniat că în Găgăuzia vin chiar mai multe investiții decât în alte regiuni.

La fel ca toate comunitățile, noi am dublat bugetele administrațiilor publice locale prin realocarea a 100% din taxa pentru drumuri care o plătesc. Problema pe care o menționați este și la Bălți, și la Drochia, și la Cahul, și la Ungheni, și la Soroca, și la Edineț, nu doar în Găgăuzia. Iar investițiile din proiectele străine sunt mult mai mari decât cele din Fondul rutier. În Găgăuzia vin pe alocuri mai multe decât în celelalte regiuni”, a spus Spînu.

Noi vorbim despre abordare, în niciun caz nu ne punem în fața altor regiuni. Vă rog să fiți mai corect”, a remarcat Vlah.

Da, într-adevăr este vorba despre abordare și cred că tuturor le este clar cine și ce abordare are”, a pus punct discuției Gavrilița.

Precizăm că, din volumul total al mijloacelor Fondului rutier, 696, 475 milioane lei se preconizează a fi utilizate pentru lucrări de întreținere a drumurilor publice naționale, inclusiv:

 – 538,173 milioane lei – pentru finanțarea lucrărilor de reparație capitală a drumurilor și construcțiilor inginerești. Din aceste mijloace vor fi reparate capital sectoare de drumuri naționale cu o lungime totală de 61, 63 km, precum și 6 poduri;

 – 60 milioane lei – pentru executarea lucrărilor de proiectare, evaluare a drumurilor și procurare a terenurilor, în cazul extinderii drumurilor naționale;

 – 183 milioane lei – cofinanțarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale finanțate prin intermediul altor programe implementate din bugetul de stat;

 – 7, 7 milioane lei – pentru procurarea utilajului și echipamentului necesar pentru implementarea standardelor contemporane la testarea materialelor din domeniul drumurilor și a sistemelor de evidență a traficului.

Lista drumurilor care vor fi reparate:

– M5-Glodeni (R15, 17,79-18,26 km, 19 300 mii lei)
– Orhei – Bravicea – Călărași (Morozeni) (R21, 13-18 km, 14 035 mii lei)
– Orhei – Bravicea – Călărași (R21, 27,83-34,20 km, 46 762 mii lei)
– Bender – Căușeni – Cimișlia (R26, 75,2-75,63 km, 15 000 mii lei)
– Anenii Noi – Căușeni – Ștefan Vodă – frontiera cu Ucraina ( drum de ocolire a s.Troița Nouă) (R30, 0,00-6,40, 69 128 mii lei)
– R30 – Tudora – Palanca – frontiera cu Ucraina (R31, 0,00-11,00 km, 24 466 mii lei)
– R30 – Tudora – Palanca – frontiera cu Ucraina (R31, 11,16-12,06 km, 10 585 mii lei)
– R7-Chetrosu-Moara de Piatra-Cubolta-R13 (G27, 27,0-31,15 km, 9 230 mii lei)
– R6 – Bănești – Telenești – Budăi – M5 (G64, 13 km, 9 000 mii lei)
– R1-Calarasi-Pîrjolteni-Căbăiești (G95, 2,0-7,0 km, 25 923 mii lei)
– R33-Sofia-Cărpineni-Mingir-R34 (G100, 0,0-3,0 km, 36 600 mii lei)
– M3 – Sagaidacul Nou – Satul Nou – Mihailovca – R26 (G122, 5,14-18,08 km, 70 156 mii lei)
– Cimișlia – Iargara – Sărata Nouă (G125, 2,70-24,50 km, 60000 mii lei)

Lista podurilor care vor fi reparate:

↔️ Podul la frontieră cu România-Leușeni-Chișinău-Dubăsari-frontieră cu Ucraina (M1, 95,3-96,3 km, 28000 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu România-Leușeni-Chișinău-Dubăsari-frontieră cu Ucraina (M1, 108,97 km, 13 400 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 24,935 km; 38,34 km, 28 877 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 57,00 km, 2 095 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 133,71 km, 44 052 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 215,00 km, 11 564 mii lei)

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: Șor a găsit un nou loc pentru proteste, Guțul va fi apărată de avocați din UE, un primar este acuzat de omor

Protestul lui Șor: Ceban, poliția, Tauber

La Chișinău a izbucnit o dispută publică între poliție și primărie pe marginea protestului pe termen «nelimitat» anunțat de Ilan Șor. Poliția a cerut ca primăria să nu elibereze autorizație pentru planificată în Piața Marii Adunări Naționale, iar primarul a declarat că acest lucru nu ține de competența lui. Ce spune legea despre această situație și cine a greșit — în materialul «Ceban sau poliția?».

Totuși, disputa și-a pierdut sensul după ce Guvernul a decis ca în aceeași zi, pe 16 august, să organizeze în piață un eveniment pentru copii. Drept răspuns, Șor a anunțat schimbarea locației protestului antiguvernamental și și-a chemat susținătorii să se adune pe 16 august la Gara Feroviară. El a mai spus că promisiunea de a plăti participanților la protest câte 3 mii de dolari pe lună nu este o plată pentru participare, ci o compensație pentru «salariul pierdut».

Între timp, deputata Marina Tauber, aflată de șapte luni peste hotare, s-a plâns că primăria nu a invitat-o la ședința unde s-a discutat cine va primi piața pe 16 august. Potrivit ei, chiar ea a depus cererea de organizare a protestului. Primăria a răspuns că cererea nu respecta procedura.


Dosarul Guțul: avocați-surpriză

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului «Șor», va fi apărată la Curtea de Apel de doi avocați europeni — Gonzalo Boye din Spania și William Julié din Franța. Aceștia au văzut în acest caz «presiune politică asupra opoziției» și au declarat că intenționează să prezinte cauza «în jurisdicții și organizații europene și internaționale, inclusiv la ONU, pentru apărarea drepturilor fundamentale ale lui Guțul».

Între timp, susținătorii bașcanei cer ajutor din partea Rusiei și Turciei. Ankara nu a comentat oficial, dar unii politicieni turci au condamnat sentința. Care este rolul Turciei în Găgăuzia și cum va influența condamnarea bașcanei relațiile Chișinău—Ankara — în materialul NM.


Un nou episod #realtalk: Șor și propaganda rusă

În Moldova se pot urmări din nou posturi TV rusești interzise — de data aceasta prin platforma de streaming Hai TV, în spatele căreia se află oligarhul fugar Ilan Șor. Autoritățile încearcă să blocheze platforma, dar fără mare succes. În noul episod #realtalk, NM explică cum serviciul ocolește blocajele.


Scandal cu primarul de la PAS

Primarul satului Frumușica, Victor Boicu, a fost reținut într-un dosar de trafic de persoane care, potrivit anchetei, a dus la moartea unui muncitor de 60 de ani de la o fermă, în 2018. Procuratura susține că, din 2014, primarul recruta persoane social-vulnerabile și le obliga să muncească fără plată, bătându-le dacă nu se supuneau. Un astfel de caz s-a soldat cu moartea victimei, iar medicul legist ar fi ascuns adevărata cauză a decesului la solicitarea lui Boicu.

PAS și-a retras sprijinul politic pentru Boicu, declarând că acesta nu a fost niciodată membru al partidului, deși a candidat pe listele acestuia.


Dodon despre «capturarea Curții Constituționale»

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a acuzat partidul de guvernământ PAS că intenționează să «captureze definitiv» Curtea Constituțională (CC), la fel cum a făcut Partidul Democrat în 2018, numindu-și oamenii judecători ai CC. Dodon a făcut această declarație după ce PAS a decis să convoace pe 17 august o ședință specială a parlamentului pentru ca noii jjudecători ai CC să depună jurământul. Potrivit lui Dodon, PAS încearcă astfel să se protejeze de o eventuală înfrângere la alegerile parlamentare.

PAS a răspuns acuzațiilor lui Dodon, spunând că acesta ar vrea ca Moldova să fie la fel ca el — «servilă Rusiei, slabă și fără viitor», în timp ce țara, sub conducerea PAS, construiește «instituții puternice care garantează supremația legii și interesul național».


Protestul transportatorilor

Ieri, la Chișinău, transportatorii au protestat din nou. Cererile lor către autorități au rămas aceleași: aprobarea metodologiei tarifelor, revizuirea proiectelor eGPS și e-bilet și renunțarea la obligativitatea adaptării transportului pentru persoanele cu dizabilități.

Agenția Națională Transport Auto a declarat că este «gata pentru un dialog constructiv» și mizează pe «cooperare reciprocă» în interesul sectorului.


Ucraina și aeroportul Mărculești

Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a clarificat informațiile despre cele trei avioane ucrainene aterizate pe 13 august la Aeroportul Mărculești. Potrivit instituției, acestea au aterizat pentru staționare temporară și mentenanță. AAC a mai precizat că zborurile avioanelor ucrainene deasupra teritoriului Moldovei se efectuează în baza unei cereri oficiale a MAI al Ucrainei privind cinci aeronave utilizate în misiuni umanitare și de urgență.


Oncologie: chimioterapie și în raioane

Pacienții oncologici nu vor mai fi nevoiți să meargă la Chișinău pentru chimioterapie — procedura va începe să fie efectuată în spitalele raionale și la Spitalul Clinic din Bălți. Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, a declaratcă aceasta va schimba radical abordarea în tratament și îi va scuti pe oameni de drumurile obositoare spre capitală.


Noi ambasade ale Moldovei

În 2026, Moldova intenționează să deschidă ambasade în Egipt și Coreea de Sud, a anunțat ministrul de externe Mihai Popșoi, numind ambele țări drept perspective pentru cooperarea economică. Potrivit lui, Chișinăul mai vrea să-și extindă prezența diplomatică în Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină.


Leova—Bumbăta rămâne deschis

Punctul de trecere a frontierei Leova—Bumbăta, la granița moldo-română, trece de astăzi la regim de funcționare 24/24 de ore. Serviciul Vamal a precizat că decizia a fost luată pentru comoditatea cetățenilor.


Podcast științific NM

NewsMaker a publicat un nou episod al podcastului nostru săptămânal, în care vorbim despre noutățile din știință. În acest episod: care este cea mai răspândită limbă din lume, cum au ajuns personajele de jocuri să-și dea seama de propria irealitate, cum este legată luna nașterii de riscul de depresie la bărbați și despre oazele vieții din adâncurile oceanului.


Ce ne așteaptă azi, 15 august:

  • 10:00 — Congresul diasporei
  • 15:00 — Ședința Comisiei Electorale Centrale.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: