Bani

Banii din Fondul rutier au încins spiritele la Guvern. Vlah acuză premierul că ar avea o abordare nedreaptă față de Găgăuzia

Stela Untila
| 26 ianuarie, 2022
16:48

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah și-a exprimat nemulțumirea față de felul cum au fost distribuite mijloacele din Fondul rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2022, în valoare de 1,48 miliarde lei. În cadrul ședinței din 26 ianuarie, ea a acuzat-o pe prim-ministrul Natalia Gavrilița că ar avea o abordare nedreaptă și a anunțat că va fi nevoită să „ia măsuri” pentru ca decizia să fie revizuită. În replică, vicepremierul Andrei Spînu i-a amintit Irinei Vlah că investițiile din proiectele străine sunt mult mai mari decât cele din Fondul rutier, iar în Găgăuzia ar veni chiar mai multe decât în celelalte regiuni ale țării.

Cele 1,48 miliarde de lei vor fi repartizate pentru întreținerea şi reparația construcțiilor inginerești și a drumurilor publice naționale cu o lungime totală de 5 902 km. Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei consideră că regiunea pe care o reprezintă a fost neglijată.

„Nu suntem deloc de acord cu felul cum ați distribuit mijloacele din Fondul rutier și cu faptul că în 2022 din acesta nu va fi finanțat niciun proiect de construcție sau reparație a drumurilor din Găgăuzia. Noi considerăm că este o abordare nedreaptă și vom fi nevoiți să luăm măsuri pentru ca Dvs să îl revizuiți”, a declarat Vlah.

„Da, am discutat aceste aspecte, dar le mai repetăm și pentru cetățeni”, a precizat Gavrilița în replică.

În discuție a intervenit vicepremierul Andrei Spînu, care a precizat că cele 1,48 miliarde sunt fonduri bugetare, însă pe lângă acestea sunt și alte proiecte – din fonduri străine.

„Vreau să îi reamintesc doamnei Vlah că, în această toamnă, noi am realocat peste $14 mln de la o porțiune de drum care trebuia să fie reabilitată la Soroca spre Vulcănești. De asemenea, sunt și alte proiecte cu finanțare străină care repară drumuri în regiunea Dvs. Cetățenii trebuie să cunoască că toți banii care au fost alocați anul acesta în Fondul rutier sunt pentru drumuri care deja sunt într-o anumită fază de reabilitare și trebuie duse la bun sfârșit. Faptul că spuneți că nu au fost alocați bani pentru Găgăuzia este un neadevăr și noi regretăm că el se repetă și la ședința Guvernului”, a argumentat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Irina Vlah a subliniat că ea se referă la Fondul rutier și nu la proiecte care se finanțează de bănci sau parteneri.

„Locuitorii Găgăuziei, la fel ca și ceilalți, plătesc pentru acest fond și au dreptul și posibilitatea să primească unul dintre drumurile reparate. Noi am depus solicitări pentru 6 drumuri, însă un accent aparte am pus pe drumul Comrat-Ceadîr-Lunga, de doar 2,5 km, nu mai mult. Considerăm că o parte din banii din Fondul rutier trebuiau redirecționați pentru drumurile din Găgăuzia”, a replicat bașcanul.

Vicepremierul Andrei Spînu a subliniat că în Găgăuzia vin chiar mai multe investiții decât în alte regiuni.

„La fel ca toate comunitățile, noi am dublat bugetele administrațiilor publice locale prin realocarea a 100% din taxa pentru drumuri care o plătesc. Problema pe care o menționați este și la Bălți, și la Drochia, și la Cahul, și la Ungheni, și la Soroca, și la Edineț, nu doar în Găgăuzia. Iar investițiile din proiectele străine sunt mult mai mari decât cele din Fondul rutier. În Găgăuzia vin pe alocuri mai multe decât în celelalte regiuni”, a spus Spînu.

„Noi vorbim despre abordare, în niciun caz nu ne punem în fața altor regiuni. Vă rog să fiți mai corect”, a remarcat Vlah.

„Da, într-adevăr este vorba despre abordare și cred că tuturor le este clar cine și ce abordare are”, a pus punct discuției Gavrilița.

Precizăm că, din volumul total al mijloacelor Fondului rutier, 696, 475 milioane lei se preconizează a fi utilizate pentru lucrări de întreținere a drumurilor publice naționale, inclusiv:

– 538,173 milioane lei – pentru finanțarea lucrărilor de reparație capitală a drumurilor și construcțiilor inginerești. Din aceste mijloace vor fi reparate capital sectoare de drumuri naționale cu o lungime totală de 61, 63 km, precum și 6 poduri;

– 60 milioane lei – pentru executarea lucrărilor de proiectare, evaluare a drumurilor și procurare a terenurilor, în cazul extinderii drumurilor naționale;

– 183 milioane lei – cofinanțarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale finanțate prin intermediul altor programe implementate din bugetul de stat;

– 7, 7 milioane lei – pentru procurarea utilajului și echipamentului necesar pentru implementarea standardelor contemporane la testarea materialelor din domeniul drumurilor și a sistemelor de evidență a traficului.

Lista drumurilor care vor fi reparate:

– M5-Glodeni (R15, 17,79-18,26 km, 19 300 mii lei)
– Orhei – Bravicea – Călărași (Morozeni) (R21, 13-18 km, 14 035 mii lei)
– Orhei – Bravicea – Călărași (R21, 27,83-34,20 km, 46 762 mii lei)
– Bender – Căușeni – Cimișlia (R26, 75,2-75,63 km, 15 000 mii lei)
– Anenii Noi – Căușeni – Ștefan Vodă – frontiera cu Ucraina ( drum de ocolire a s.Troița Nouă) (R30, 0,00-6,40, 69 128 mii lei)
– R30 – Tudora – Palanca – frontiera cu Ucraina (R31, 0,00-11,00 km, 24 466 mii lei)
– R30 – Tudora – Palanca – frontiera cu Ucraina (R31, 11,16-12,06 km, 10 585 mii lei)
– R7-Chetrosu-Moara de Piatra-Cubolta-R13 (G27, 27,0-31,15 km, 9 230 mii lei)
– R6 – Bănești – Telenești – Budăi – M5 (G64, 13 km, 9 000 mii lei)
– R1-Calarasi-Pîrjolteni-Căbăiești (G95, 2,0-7,0 km, 25 923 mii lei)
– R33-Sofia-Cărpineni-Mingir-R34 (G100, 0,0-3,0 km, 36 600 mii lei)
– M3 – Sagaidacul Nou – Satul Nou – Mihailovca – R26 (G122, 5,14-18,08 km, 70 156 mii lei)
– Cimișlia – Iargara – Sărata Nouă (G125, 2,70-24,50 km, 60000 mii lei)

Lista podurilor care vor fi reparate:

↔️ Podul la frontieră cu România-Leușeni-Chișinău-Dubăsari-frontieră cu Ucraina (M1, 95,3-96,3 km, 28000 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu România-Leușeni-Chișinău-Dubăsari-frontieră cu Ucraina (M1, 108,97 km, 13 400 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 24,935 km; 38,34 km, 28 877 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 57,00 km, 2 095 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 133,71 km, 44 052 mii lei)
↔️ Podul la frontieră cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (M5, 215,00 km, 11 564 mii lei)

drumuri, fondul rutier, влах, спину

Știri similare

Viață

Clădiri inundate și drumuri afectate în Moldova: consecințe în urma ploilor abundente și a vântului FOTO

Transnistria

Chișinăul, gata să repare drumurile din regiunea transnistreană: care este condiția

Promo

Piața asigurărilor din Moldova a ieșit din zona roșie: profit aproape dublu, dar și polițe mai scumpe

P.
| 24 iulie, 2026
15:49

Asigurătorii din Moldova au încheiat primul trimestru din 2026 cu 68,7 milioane de lei profit, aproape dublu față de anul trecut. În spatele cifrei stau însă despăgubiri cu 24% mai mari și polițe tot mai scumpe.

Banca Națională a Moldovei a publicat la începutul lui iulie situația financiară a sectorului de asigurări pentru primul trimestru al anului. La prima vedere, raportul arată o piață în formă maximă. Profitul net al sectorului a ajuns la 68,7 milioane de lei, cu 83,6% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Citită mai atent, povestea e mai nuanțată. Și mai interesantă.

Saltul real nu e profitul, ci disciplina

Cifra care descrie cel mai bine trimestrul nu e profitul aproape dublu, ci un indicator mai puțin spectaculos: rata operațională combinată, 98,6%.

Ce spune acest procent? Că din fiecare leu încasat din prime, companiile au cheltuit 98,6 bani pe daune și pe costurile de funcționare. Media întregului an 2025 era de 103,5%. Adică, în medie, sectorul plătea mai mult decât încasa și supraviețuia din dobânzi și plasamente.

Diferența de 4,9 puncte procentuale înseamnă că asigurările din Moldova câștigă, în sfârșit, din activitatea de bază. Iar profitul aproape dublu are și o explicație aritmetică simplă: baza de comparație era joasă. În primul trimestru din 2025, tot sectorul adunase 37,4 milioane de lei.

Piața a ieșit din zona roșie. Atât spune raportul, corect citit. Nu mai mult.

O piață care trăiește din auto

Structura încasărilor nu s-a mișcat deloc. Asigurările generale au adunat 792,9 milioane de lei în trei luni, adică 96,7% din tot ce s-a subscris pe piață. Asigurările de viață rămân la 27,3 milioane, un fir subțire de 3,3%.

Tradus, piața moldovenească de asigurări rămâne dominată de auto. RCA-ul intern, Cartea Verde și celelalte polițe auto cumulează 65,3% din primele segmentului general, urmate la mare distanță de asigurările de incendiu, cu 10,1%, și de cele de accidente, cu 8,1%. Economisirea pe termen lung prin polițe de viață, motorul piețelor vestice, la noi abia se aude.

Asta are o consecință directă pentru consumatori. Când aproape două treimi din venitul sectorului vin din auto, orice mișcare de tarife se simte imediat în buzunarul a sute de mii de șoferi.

Și tarifele s-au mișcat.

Cât plătesc șoferii: polița medie s-a scumpit din nou

Prima medie pentru RCA intern a ajuns la 1.407 lei, cu 7,1% mai mult decât acum un an. La Cartea Verde, prima medie a urcat la 1.144 de lei, un plus de 7,9%.

Sunt medii pe toată piața, cu tot cu camioane și autobuze, deci polița unui șofer concret poate ieși sub sau peste aceste praguri. Direcția însă e limpede: asigurarea auto se scumpește an de an, cu pași de sub zece procente.

Explicația stă în cealaltă coloană a bilanțului. Dauna medie plătită la RCA intern a ajuns la 22.434 de lei, în creștere cu 9,6%. La Cartea Verde, dauna medie a atins 93.643 de lei, în creștere cu 10,4%. Aproape o sută de mii de lei pentru un accident mediu produs peste hotare, unde reparațiile se facturează la prețuri europene.

Când daunele cresc cu aproape zece la sută pe an, primele nu au cum să rămână pe loc. Banca Națională stabilește prime de referință, iar fiecare companie își așază tarifele finale după propriile statistici de daună. Rezultatul se vede la fiecare reînnoire.

Vestea bună, oricât de ciudat sună: sistemul plătește

Priviți încă o dată cele două procente din raport. Primele subscrise au crescut cu 10,8%. Despăgubirile plătite au crescut cu 24,1%. Banii care ies din sistem cresc de două ori mai repede decât banii care intră.

Pentru companii, e un semnal că marjele rămân subțiri. Pentru clienți însă, pe termen scurt, e cea mai bună veste din tot raportul. Cele 386,2 milioane de lei achitate în doar trei luni au ajuns la oameni cu mașini lovite, locuințe afectate și vacanțe stricate.

Un sector care plătește daune în acest ritm nu își ține clienții la ușă. Iar soliditatea din spate există: activele totale au urcat la 6,1 miliarde de lei, rezervele tehnice, banii puși deoparte pentru daunele viitoare, au ajuns la 3,5 miliarde, iar fondurile proprii ale companiilor au crescut cu 4%, până aproape de 1,5 miliarde.

O daună de 93 de mii de lei pe Cartea Verde se plătește din aceste rezerve, nu din încasările lunii curente. Pentru cine ține o poliță activă, astea sunt cifrele care contează cu adevărat.

Nouă companii, dar concurența se mută în altă parte

Raportul BNM mai arată ceva: pe piață activează doar nouă societăți de asigurare, opt pe asigurări generale și una compozită. În jurul lor lucrează însă 58 de brokeri, 48 de agenți și 34 de agenți bancassurance, adică bănci care vând polițe la ghișeu.

Emitenții rămân puțini, distribuția s-a diversificat vizibil. Concurența reală se mută pe servicii și pe viteză, nu doar pe preț. Aceeași poliță reglementată poate fi cumpărată la birou, la bancă sau online, în câteva minute, iar diferența o face tot mai des comoditatea.

Specialiștii TotalAsig, broker cu zece ani pe piața din Moldova, văd aceeași tendință în cifrele proprii: tot mai mulți șoferi își reînnoiesc polița online, iar vârful cererii pentru Cartea Verde și asigurările de călătorie vine exact acum, în sezonul plecărilor. Estimarea lor pentru următoarele trimestre e simplă: primele subscrise pe segmentele de călătorie vor crește aproape sigur, iar scumpirea graduală la RCA nu are motive să se oprească atâta timp cât dauna medie urcă an de an.

Ce poate face concret un șofer

Concluzia practică a raportului, pentru cine nu urmărește bilanțuri, încape într-o singură frază: prețurile se mișcă, deci reînnoirea din inerție costă.

Media pieței rămâne o statistică. Polița fiecărui șofer depinde de mașină, de istoricul propriu și de coeficienții companiei alese. Cine vrea cifra lui exactă, nu media, poate să calculeze RCA online în mai puțin de un minut, doar cu numărul certificatului de înmatriculare și IDNP-ul. La fel de repede se verifică și prețul pentru Cartea Verde online, înainte de orice plecare peste hotare.

Pentru cine pleacă în vacanță cu mașina, polița auto și asigurarea medicală de călătorie se pot lua într-o singură comandă pe TotalAsig, iar cine preferă telefonul are aceleași calculatoare în aplicația TotalAsig, disponibilă pe iOS și Android.

Următorul test al pieței vine odată cu datele pe semestru. Dacă primul trimestru a scos sectorul din zona roșie, cifrele de vară vor arăta dacă vorbim despre o revenire reală sau doar despre un respiro.