Baricade în Belgrad în cea de-a doua noapte de proteste: Aleksandar Vučić refuză anticipatele

Sute de studenți au blocat străzile din Belgrad, capitala Serbiei, în semn de protest față de arestările care au urmat manifestației din 28 iunie, când protestatari radicali s-au confruntat cu forțele de ordine. În total, 77 de persoane au fost reținute.

În noaptea de luni, 30 iunie, protestatarii au ridicat baricade și au blocat mai multe artere importante din Belgrad. Cotidianul sârb „Blic” a publicat imagini în care apar sute de persoane, corturi și baricade formate din pubele de gunoi. Printre punctele blocate se află și podul Gazela peste râul Sava. Acțiuni similare au avut loc și în alte orașe din Serbia, potrivit DW.

Vicepremierul și ministrul de interne Ivica Dačić a declarat că autoritățile monitorizează blocajele rutiere și a îndemnat la calm.

Agenția americană Associated Press estimează că în noaptea de 30 iunie au participat la protest câteva mii de persoane.

Manifestația a fost organizată de grupul studențesc de protest „Blocada”, care are sute de mii de urmăritori pe rețelele sociale. Grupul a publicat o hartă a Belgradului, marcând locurile unde îndeamna oamenii să blocheze străzile.

Protestatarii sunt nemulțumiți de reținerea unor studenți în timpul confruntărilor cu poliția din 28 iunie. În total, 77 de persoane au fost reținute, dintre care 38 arestate. Potrivit Ministerului de Interne, 70 de persoane au fost rănite, inclusiv 48 de polițiști.

Preşedintele Aleksandar Vučić a rămas neclintit în faţa cererilor protestatarilor pentru alegeri anticipate, acuzând mişcarea condusă de studenţi că ar semăna „teroare”.

„Sârbia a câştigat, iar voi nu puteţi învinge Serbia prin violenţă, aşa cum au dorit unii”, a declarat Vučić într-un discurs televizat.

Amintim că la Belgrad, în seara zilei de 28 iunie, a avut loc un protest de amploare, în cadrul căruia s-a cerut organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Președintele țării, Aleksandar Vučić, a declarat că „nu va accepta un ultimatum” și că alegerile vor avea loc la termenul stabilit, în anul 2026.

Potrivit poliției, la protest au participat 36 de mii de persoane. Organizația independentă de monitorizare „Arhiva Adunărilor Publice” a estimat însă prezența la 140 de mii de persoane.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

R. Moldova va putea distruge dronele care încalcă spațiul aerian? Ministerul Apărării propune prima lege dedicată apărării aeriene

Republica Moldova ar putea avea, în premieră, o lege distinctă care reglementează apărarea spațiului aerian. Proiectul elaborat de Ministerul Apărării stabilește cadrul legal pentru interceptarea și chiar distrugerea dronelor sau rachetelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian național.

Legea definește pentru prima dată în mod clar ce înseamnă o „situație aeriană periculoasă” — de la utilizarea neautorizată a unei aeronave, până la agresiune externă și intervenții ilicite.

În cazuri extreme, autoritățile vor avea dreptul să utilizeze inclusiv forță letală pentru neutralizarea amenințărilor, dacă acestea pun în pericol securitatea națională, infrastructura critică sau viețile cetățenilor.

Legea mai reglementează și modul de intervenție în situații de urgență sau de război, atribuind roluri clare Forțelor Aeriene și altor structuri de apărare.

De asemenea, documentul prevede instituirea de zone geografice UAS (pentru drone) unde zborurile pot fi restricționate sau interzise.

Proiectul de lege urmează să fie analizat și votat pe 2 iulie de către Guvern.

Amintim că de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, au fost mai multe cazuri când drone rusești au survolat neautorizat spațiul aerian al R. Moldova.

Ultimul caz s-a întâmplat în februarie 2025, când două drone au survolat neautorizat teritoriul Republicii, în timp ce armata rusă săvârșea un atac asupra regiunii Odesa, Ucraina. 

NU-278-MA-2025_0 by Doina Buruiană

***

În decembrie 2023, Republica Moldova a intrat în posesia unui radar de supraveghere aeriană performant, estimat la circa 14 milioane de euro. Acesta a fost achiziționat din bugetul național de apărare, prin intermediul companiei franceze „THALES”, care a asigurat sprijinul informațional și logistic.

În februarie 2024, șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Ruslan Galușca a declarat că Republica Moldova dispune de sisteme anti-dronă cu care să doboare aparatele zburătoare militare care amenință securitatea țării noastre. Totuși, aceste sisteme pot doborî doar drone de dimensiuni mici, nu și cele de tip Shahed, care sunt folosite de armata rusă în invazia asupra Ucrainei și fragmentele căreia au căzut anterior pe teritoriul Moldovei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: