Turul doi, de obicei, pune punct alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Nu și de data aceasta. Rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin au provocat o criză fără precedent. NM a încercat să afle motivul discordiei dintre Chișinău și Comrat, de partea cui este dreptatea și ce ar putea urma.
Cronici găgăuze
Incertitudinea continuă să planeze deasupra Găgăuzuiei după cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea bașcanului. Rezultatele au provocat o reacție virulentă. Chișinăul a contestat legalitatea scrutinului, iar forțele de ordine au decsins la Comisia Electorală din regiune. Comratul anunță organizarea unui miting anti-guvernare în data de 21 mai, exact în ziua în care la Chișinău se va desfășura mitingul „Moldova europeană”, menit să demonstreze tuturor că Moldova merge cu o societate consolidată pe drumul european. Iar în data de 27 mai, aleșii din Găgăuzia vor fi convocați pentru a discuta despre situația din regiune și din țară. Reuniunea s-ar putea solda cu decizii nefavorabile pentru Chișinău.
Scandalul a început după ce mandatul de bașcan al Găgăuziei a fost obținut de candidatul Partidului „Șor”, Eugenia Guțul. Comisia Electorală din Găgăuzia a validat alegerile și a anunțat că nu a constatat nereguli în desfășurarea scrutinului. Comisia Electorală Centrală, însă, la fel și forțele de ordine, nu au fost de acord cu această constatare. CEC a expediat încă la începutul lunii mai Comisiei Electorale din regiune o scrisoare în care atenționa asupra unor încălcări ale legislației electorale. Printre acestea se numără depășirea sumelor donate în bani cash și agitația făcută de persoane străine. Interpreți din Federația Rusă, printre care Filip Kirkorov, Nicolae Baskov și Stas Mihailov, au îndemnat alegătorii să o voteze pe Guțul.
În această perioadă, poliția a descins de căteva ori la sediile candidatului Partidului „Șor”. Forțele de ordine au anunțat că au găsit probe privind coruperea alegătorilor și transportarea organizată a acestora la secțiile de vot. Neregulile au fost raportate și Comisiei Electorale din Găgăuzia.
Comisia Electorală de la Comrat a ignorat cea mai mare parte dintre obiecții și a validat alegerile menționând că plângeri oficiale la adresa candidaților nu au existat, ceea ce înseamnă că scrutinul s-a desfășurat fără nereguli.
A doua zi după alegeri, CEC a anunțat că a depistat cel puțin opt încălcări privind finanțarea campaniei electorale. Potrivit CEC, a fost depășită limita de bani chesh oferiți pentru organizarea campaniei. Precizăm că Găgăuzia are Codul său Electoral care nu stipulează limite pentru astfel de sume.
În aceeași zi, pe 16 mai, ofițerii CNA au descins la Comisia Electorală din regiune pentru a ridica listele electorale. Acest fapt a provocat animozități. Reprezentanți ai Partidului „Șor”, deputați ai Adunării Populare, câțiva candidați care au luptat pentru fotoliul de bașcan și activiști au organizat proteste la Comrat. Eugenia Guțul, cea care a câștigat alegerile, a venit să-i susțină. Protestatarii i-au cerut Chișinăului să nu intervină în procesele electorale din Găgăuzia. Cu toate acestea, CNA a ridicat listele electorale și le-a adus la Chișinău pentru verificări.
Adunarea Populară a Găgăuziei a organizat în aceeași zi o ședință extraordinară. Aleșii au votat unanim decizia Comisiei Electorale din regiune de a valida scrutinul. Deputații recunosc că votul a fost unul politic. „Nu putem confirma sau infirma legalitatea alegerilor. Dar am susținut politic decizia Comisiei „, a spus pentru NM vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu. Curtea de Apel de la Comrat urmează să se expună privitor la legalitatea scrutinului. O ședință în acest sens va avea loc în data de 22 mai.
Ce spune legea?
Expertul în drepturile omului și în drept constituțional, Veaceslav Balan, consideră că descinderile de la Comrat nu au fost necesare, era suficient ca listele electorale să fie solicitate de Chișinău. Acesta a menționat că intervenția organelor de drept în timpul alegerilor este ceva ieșit din comun și trebuie să fie argumentată foarte bine.
«Aceste acțiuni seamănă cu o sperietoare, cu un atentat la independența organelor și a procesului electoral. De aceea solicit CNA să explice și să argumenteze aceste descinderi», a declarat expertul, menționând că nu este adeptul Partidului „Șor”, dimpotrivă susține iddeea scoaterii în afara legii a acestei formațiuni.
Reprezentanții CNA ne-au spus că listele electorale au fost ridicate în cadrul unui dosar penal inițiat în 27 aprilie 2023 pe faptul coruperii alegătorilor și de finanțare ilegală a unei formațiuni politice. Potrivit CNA, campania unui concurent electoral ar fi fost finanțată de o grupare criminală organizată.
Este clar că se face referire la politicianul fugar Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de pușcărie fiind principalul suspect în dosarul privind furtul miliardului și care acum se ascunde în Israel.
Andrei Mardari | NewsMaker
Reprezentanții CNA ne-au mai spus că au depistat faptul că la scrutinul din Găgăuzia s-a votat din numele persoanelor decedate și a celor care nu trăiesc în regiune și anume din aceste considerente listele au fost ridicate. După ce vor fi verificate, acestea vor fi restituite Curții de Apel din Comrat care va decide legalitatea scrutinului.
CNA promite să prezinte Comisiei Electorale de la Comrat și Curții de Apel din Comrat probe privind coruperea alegătorilor. De comiterea acestor încălcări sunt suspectate 10 persoane, dintre care șapte sunt din Găgăuzia.
Reprezentanții CNA au ținut să precizeze că au cționat strict în conformitate cu legea.”Sunt efectuate cercetări penale în privința suspecților, sunt examinate informațiile din telefoanele acestora, din actele ridicate anterior în cadrul perchezițiilor”, ne-au spus la CNA.
Fosta directoare a CNA, avocata Cristina Ciubotaru a precizat pentru NM că verificarea presupuselor ilegalități privind coruperea alegătorilor ține de competența CNA.
Potrivit ei, ridicarea listelor electorale este un proces normal în cazul dat. În așa mod ofițerii vor putea demonstra dacă oamenii care au primit bani au votat la acest scrutin.
Potrivit juristei, anterior aceste competențe le deținea poliția, dar în aprilie curent Parlamentul a votat modificări la legislație care permit CNA să investigheze cazurile de finanțare ilegală a partidelor și corupere a alegătorilor. Modificările ar trebui să intre în vigoarea abia în august, de aceea este nevoie ca ofițerii CNA să fie autorizați de procurori.
Ciubotaru a mai precizat că alegătorii nu vor avea de suferit în urma ridicării listelor, deoarece în cazul unor astfel de ilegalități este cercetată persoana care a corupt alegătorul.
Fostul președinte al CEC, Iurie Ciocan, susține că situația creată a scos la iveală discrepanțele dintre legislația națională și cea a regiunii. Ciocan este de părere că Găgăuzia nu ar trebui să aibă propria Comisie Electorală.
«Alegerile pe întreg teritoriul țării trebuie să fie organizsate în baza Codului Electoral al Moldovei și de către Comisia Electolrală Centrală. Nu contează dacă regiunea este una autonomă, nimeni nu poate influența preferințele alegătorului. Este important cine organizează alegerile. Alegerile trebuie să fie organizate de CEC prin intermediul reprezentanțelor sale regionale», a spus Ciocan pentru NM.
Ce urmează?
Vicepreședintele Adunării Populare din Găgăuzia, Gheroghe Leiciu, susține că acțiunile Chișinăului doar au consolidat poporul găgăuz. «Este uimitor ce se întâmplă. Oamenii erau împărțiți în mai multe tabere. 50 la sută dintre alegători o susțineau pe Guțul, alții preferau contracandidatul ei, Uzun. Scrutinul a fost câștigat de Guțul, iar după percheziții, 90 la sută din populație o susține și nu de aceea că o place, dar în semn de protest față de acțiunile autorităților și a lipsei de respect față de alegători», a menționat pentru NM Leiciu.
În consecință, potrivit acestuia, chiar și cei care nu au susținut-o pe Guțul în scrutin, au protestat față de aceste presiuni.
Igor Cecan / NewsMaker
Vitalii Gaidarji, jurnalist, directorul portalului informațional laf.md este de părere că autoritățile centrale ar fi trebuit să recurgă la un dialog constructiv cu UTA Găgăuzia și să nu încingă spiritele. „Ar trebui să fim onești și să recunoaștem că există semne de întrebare privitor la aceste alegeri, chiar dacă nu există plângeri oficiale”, a spus jurnalistul.
«Cred că acest conflict va fi soluționat pașnic și nu va escalada. Acum, nici elita politică moldovenească, nici clasa politică din Găgăuzia nu sunt gata pentru schimbări radicale. Consider că marea majoritate din Găgăuzia nu este gata pentru o confruntare cu Chișinăul, dar tentative de a menționa pe un ton apăsat că Găgăuzia e autonomie, vor fi», susține Gaidarji.
Expertul în drepturile omului, Veaceslav Balan, consideră că atât timp cât autoritățile de la Chișinău nu vor depune eforturi pentru a înțelege omenii din Găgăuzia, situația se va repeta an de an, iar oamenii vor vota pentru candidații lui Șor, Dodon, Usatîi.
«Acțiunile represive împotriva lor nu vor face altceva decât să toarne gaz pe foc. Folosirea organelor de forță va alimenta și mai mult povestea Kremlinului despre dublele standarde ale Occidentului», a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
