Svetlana Tihanovskaia, personalitate de prim-plan a opoziţiei belaruse, i-a lansat marţi un ultimatum preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, căruia i-a dat un termen de 13 zile pentru a-şi prezenta demisia, a-i elibera pe toţi deţinuţii politici şi a pune capăt represiunilor poliţiei, avertizând că în caz contrar va fi declanşată o grevă la nivel naţional.
„S-au scurs două luni de criză politică, violenţă şi impunitate. Destul! Aveţi 13 zile pentru a îndeplini aceste trei condiţii”, subliniază Tihanovskaia într-un mesaj transmis prin aplicaţia Telegram.
În cazul în care Lukaşenko, care a fost învestit la sfârşitul lunii septembrie pentru al şaselea mandat, nu respectă aceste condiţii, la 25 octombrie „întreaga ţară va ieşi paşnic în stradă cu un ultimatum popular”, a explicat ea, adăugând că a doua zi, la 26 octombrie, va fi declanşată o grevă naţională, la care vor participa toate întreprinderile din ţară, toate drumurile vor fi blocate, iar magazinele de stat vor fi boicotate.
„Încercaţi să paralizaţi viaţa ţării noastre fără să înţelegeţi că Belarusul este mai puternic decât regimul. Din moment ce aţi aşteptat un ordin, uitaţi-vă că îl aveţi! Şi termenul limită pentru executarea acestuia este 25 octombrie”, i-a transmis Tihanovskaia lui Aleksandr Lukaşenko.
Adresându-se preşedintelui, Tihanovskaia a spus că opoziţia s-a declarat în repetate rânduri dispusă să discute cu puterea, dar un „dialog în spatele gratiilor nu este dialog”, făcând aluzie la întâlnirea lui Lukaşenko, sâmbătă, cu diverşi opozanţi încarceraţi la centrul de detenţie al KGB-ului belarus, relatează Agerpres.
„Aţi bătut întotdeauna bărbaţi, iar acum bateţi femei, copii, bătrâni. Nu încercaţi să prezentaţi asta ca dialog! Aceasta este teroare de stat. Şi fiecare dintre cei care nu au trecut încă de partea poporului este complice al terorii”, a spus ea.
Tihanovskaia se află în exil la Vilnius, capitala Lituaniei, unde a ajuns împotriva voinţei ei, după o „discuţie de opt ore” cu responsabili ai KGB-ului de la Minsk la sediul Comisiei Electorale Centrale la 10 august, fiind ameninţată că cei doi copii preşcolari ai ei vor „rămâne şi fără mamă”, în timp ce tatăl lor se află deja în închisoare.
Ea a prezidat luni prima mare reuniune a reprezentanţilor opoziţiei belaruse din exil, în cadrul căreia ei au insistat asupra organizării de noi alegeri prezidenţiale, întrucât le consideră masiv fraudate pe cele desfăşurate în 9 august şi pun la îndoială procentul de 80% adjudecat de Lukaşenko. Opozanţii belaruşi au mai cerut eliberarea prizonierilor politici şi declanşarea unor anchete asupra actelor de violenţă împotriva manifestanţilor paşnici.
Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.
Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.
El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.
În continuare, el a vorbit despre frica din societate.
„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.
Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.
„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.
***
Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.
Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.
Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.
