agerpres.ro

Belarus: Svetlana Tihanovskaia i-a dat ultimatum de două săptămâni lui Aleksandr Lukaşenko ca să demisioneze

Svetlana Tihanovskaia, personalitate de prim-plan a opoziţiei belaruse, i-a lansat marţi un ultimatum preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, căruia i-a dat un termen de 13 zile pentru a-şi prezenta demisia, a-i elibera pe toţi deţinuţii politici şi a pune capăt represiunilor poliţiei, avertizând că în caz contrar va fi declanşată o grevă la nivel naţional.

„S-au scurs două luni de criză politică, violenţă şi impunitate. Destul! Aveţi 13 zile pentru a îndeplini aceste trei condiţii”, subliniază Tihanovskaia într-un mesaj transmis prin aplicaţia Telegram.

În cazul în care Lukaşenko, care a fost învestit la sfârşitul lunii septembrie pentru al şaselea mandat, nu respectă aceste condiţii, la 25 octombrie „întreaga ţară va ieşi paşnic în stradă cu un ultimatum popular”, a explicat ea, adăugând că a doua zi, la 26 octombrie, va fi declanşată o grevă naţională, la care vor participa toate întreprinderile din ţară, toate drumurile vor fi blocate, iar magazinele de stat vor fi boicotate.

„Încercaţi să paralizaţi viaţa ţării noastre fără să înţelegeţi că Belarusul este mai puternic decât regimul. Din moment ce aţi aşteptat un ordin, uitaţi-vă că îl aveţi! Şi termenul limită pentru executarea acestuia este 25 octombrie”, i-a transmis Tihanovskaia lui Aleksandr Lukaşenko.

Adresându-se preşedintelui, Tihanovskaia a spus că opoziţia s-a declarat în repetate rânduri dispusă să discute cu puterea, dar un „dialog în spatele gratiilor nu este dialog”, făcând aluzie la întâlnirea lui Lukaşenko, sâmbătă, cu diverşi opozanţi încarceraţi la centrul de detenţie al KGB-ului belarus, relatează Agerpres.

„Aţi bătut întotdeauna bărbaţi, iar acum bateţi femei, copii, bătrâni. Nu încercaţi să prezentaţi asta ca dialog! Aceasta este teroare de stat. Şi fiecare dintre cei care nu au trecut încă de partea poporului este complice al terorii”, a spus ea.

Tihanovskaia se află în exil la Vilnius, capitala Lituaniei, unde a ajuns împotriva voinţei ei, după o „discuţie de opt ore” cu responsabili ai KGB-ului de la Minsk la sediul Comisiei Electorale Centrale la 10 august, fiind ameninţată că cei doi copii preşcolari ai ei vor „rămâne şi fără mamă”, în timp ce tatăl lor se află deja în închisoare.

Ea a prezidat luni prima mare reuniune a reprezentanţilor opoziţiei belaruse din exil, în cadrul căreia ei au insistat asupra organizării de noi alegeri prezidenţiale, întrucât le consideră masiv fraudate pe cele desfăşurate în 9 august şi pun la îndoială procentul de 80% adjudecat de Lukaşenko. Opozanţii belaruşi au mai cerut eliberarea prizonierilor politici şi declanşarea unor anchete asupra actelor de violenţă împotriva manifestanţilor paşnici.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: